FESTIVALUL ORAŞELOR ÎNFRĂŢITE

Nelipsite la Zilele oraşului Piatra Neamţ, delegaţiile de la Orhei şi de la Hliboca,reg. Cernăuţi, localităţi înfrăţite cu oraşul nostru, vor fi completate, de data aceasta, cu renumiţi poeţi, pictori, fotografi, interpreţi de muzică uşoară. Amfitrioana oaspeţilor dragi este Fundaţia „Grup Şcolar Chimie”, realizatoarea unui proiect cultural, susţinut de Primăria şi Consiliul Local, Piatra Neamţ, cu titlul „Arta ne uneşte”. Concepută ca un festival-concurs de artă, activitatea îşi propune drept scop reunirea talentelor din cele trei oraşe înfrăţite sub deviza :”Să ne cunoaştem rădăcinile”. La festivalul-concurs „Arta ne uneşte” sunt invitaţi toţi artiştii plastici locali, fotografi consacraţi, membri ai Uniunilor de creaţie, pentru a se expune în Galeria de Artă modernă, str.Republicii, 17, alături de confraţii lor din Ţinutul Orheiului şi al Cernăuţilor. Preselecţia lucrărilor, în jur de 10 tablouri şi fotografii artistice, vor fi trimise prin E-mail: vlasv6@gmail.com, pănâ pe data de 15 iunie, curent. Pentru contact, tel.0740416346. Prima ediţie a Festivalului-concurs „Arta ne uneşte” se doreşte a fi un start reuşit de comunicare interculturală, de parteneriat vestic cu oamenii de creaţie din diaspora românească. Din aceste considerente, au fost invitaţi fruntaşii culturii autohtone, poetul orheian, Leo Butnaru, şi cel nordbucovinean, Vasile Tărâţeanu, care vor susţine un recital de poezie în cadrul Concertului de încheiere al Zilelor oraşului Piatra Neamţ. Tot acolo va cânta şi Alexandru Tărâţeanu, juniorul, denumit Cavaler al cântecului modern, laureat al Concursurilor internaţionale de muzică uşoară. Vernisajul expoziţiilor de pictură şi fotografie (cu vânzare) de la Galeria de Artă (Palatul Căsătoriilor), care va avea loc între 22 şi 24 iunie 2012, va fi însoţit de un recital poetic. Istoricul Gh.Radu v-a lansa volumul „Basarabia pământ românesc” (23 iunie, orele 12) iar licitaţia unui tablou din colecţia Iuliei Hălăucescu va avea loc în aceeaşi zi, la orele 17. Duminică, 24 iunie, tot la Galeria de artă, urmează un concert cu ansamblul folcloric „Toporaşul” şi alte activităţi culturale, având drept fundal arta vizuală a celor mai buni pictori şi fotografi, care urmează să fie premiaţi. Acţiunea în cauză va aduce un plus de imagine urbei noastre, care poate servi drept model de înfrăţire şi de promovare a culturii în comunităţile româneşti din Basarabia şi Nordul Bucovinei. (Vlad VLAS)

FESTIVAL DE CÂNTEC POPULAR "SATULE, MÂNDRĂ GRĂDINĂ" BUCECEA 2012

SURSA:Sfincs18 http://youtu.be/QhIiFcpVLHc

ARHIMANDRITUL LONGHIN( Mihail Jar) A FOST HIROTONIT EPISCOP. VREDNIC ESTE! AXIOS!

Mitropolitul Vladimir a participat la hirotonirea Arhim. Longhin (Jar) în treapta de episcop . De praznicul Aflării moaştelor Sf. Irh. Nicolae, ÎPS Mitropolit Vladimir a participat la slujba praznicală din Mănăstirea „Sf. Pantelimon” or. Kiev, unde a avut loc hirotonirea în treapta de episcop a Arhim. Longhin (Jar), stareţul Mănăstirii „Înălţarea Domnului”, Bănceni, reg. Cernăuţi. Serviciul divin a fost oficiat de PF Mitropolit Vladimir al Kievului, înconjurat de un sobor de arhierei, preoţi şi diaconi. Nou-hirotonitul episcop va fi vicar al Eparhiei de Cernăuţi. Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe din Moldova a adus arhiereului sincere felicitări din partea episcopatului Mitropoliei Moldovei, apreciind frumoasele realizări spre edificarea unui complex monahal şi consolidarea obştii monahale din satul Bănceni. Episcopul Longhin (Jar) s-a născut în anul 1965 în raionul Herţa, reg. Cernăuţi, Ucraina. A absolvit Seminarul Teologic din Chişinău cu sediulla Mănăstirea Noul-Neamţ, apoi Facultatea de teologie din Cernăuţi. Din anul 1996 tuns monah, apoi în anul 1990 hirotonit şi numit stareţ al Mănăstirii Bănceni. În scurt timp a fost înălţat un deosebit complex monahal, iar în grija mănăstirii sunt circa 400 de copii orfani şi invalizi. SURSA:http://acvila30.wordpress.com/2012/05/23/mitropolitul-vladimir-a-participat-la-hirotonirea-arhim-longhin-jar-in-treapta-de-episcop/ . .

Cuvinte de adio printre lacrimi de dor

Totul începe de la dragostea pentru copil... Pentru ca să fii un adevărat profesor trebuie ca în inima ta să fie răsădită „floare veșnică a dragostei” care să nu-și scuture petalele nicicând și niciodată, căci numai fiind cu inima și cu sufletul cald între copii vei simți o căldură reciprocă. Raza inimii și căldura sufletului meu va rămâne pentru totdeauna în mijlocul absolvenților anului 2012, care au fost ca adevărate nestemate, care mi-au transformat necazul în fericire, lacrima în zâmbet, greutățile în «zbor», iar lumina ochilor dornici de-a-nvăța mi-au trezit un avânt spre idealizare. Dar nimic nu este veșnic și elevii își iau zborul din cuibul cunoștințelor, lăsându-mi inima plină de dor și lacrimi. Le aduc «scumpilor mei absolvenți», cu toate că nu le-am fost dirigintă, dar mi-au fost o părticică din inima mea, un cuvânt de adio: Toate-n lume-s trecătoaree Ca și petalele de floare, Toate-n lume se sfârșesc Anii tot călătoresc. Anii au trecut ca vântul Clipele frumoase tot s-au scurs ca gândul, Examenul s-a terminat, Dar băncile nu v-au uitat. Scumpii mei, vă zic la revedere, Scumpii mei, vă fie viața numai miere, Scumpii mei, absolvenții mei iubiți, Mă iertați de v-am greșit. Ne-nțelegeri poate au și fost Doar pe lucruri bune puneți cost, Dați uitării, ce e de uitat Și puneți preț pe materialul studiat. Scumpii mei, vă mulțumesc pentru-ascultare, Scumpii mei, vă mulțumesc că ați avut răbdare, Scumpii mei, absolvenții mei iubiți Fiți în viață fericiți. Vă fie viața numai împlinire, Depănați doar amintire după amintire, Să v-amintiți numai de lucruri bune, Cuvântul bun din inimă vă sune. Scumpii mei, fiți mândri, capul ridicați, Scumpii mei, nu stați cu ochii aplecați, Scumpii mei, absolvenții mei iubiți, Nu ne dați uitării, oricând la noi veniți! Scumpii mei, dacă aș fi o floare, aș înflori în fiecare dimineață lângă portița de lângă grădina sufletului vostru. Dacă aș fi roua dimineții, aș înprospeți în fiecare dimineață ochișorii voștri. Dacă aș fi a privighetoare, aș cânta în fiecare dimineață la fereastra inimioarei voastre blânde. Iar dacă aș purta în mâini o rază de soare,v- aș așeza câte o părticică din ea fiecăruia, căci voi, scumpii mei, mi-ați împărțit întotdeauna câte o părticică din căldura inimii voastre. Fiți fericiți , iar gândurile senine să nu vă părăsească niciodată, iar cu ele să înseninați întotdeauna și inimile altora. Maria Opaiț profesoară de limba și literatura română școala №2 Iordănești raionul Hliboca

"Sâmbra oilor" / «Полонинська ватра»

In ziua de 27 mai 2012 pe stadionul " Carpaţi " din centrul raional Putila din reg. Cernăuţi a avut loc tradiţionala sărbătoare de scoatere a turmelor de oi la păşune "Poloninska Vatra" (Vatra de pe plai). Programul a inclus felicitări din partea autoritarilor către huţulii implicaţi in businessului agricol, un program de concert cu participarea grupurilor folclorice din zona.

27 мая в поселке Путила состоялся 49-ый традиционный районный праздник выхода на пастбища «Полонинська ватра». Театрализованное торжественное действо началось в 11-часов на поселковом стадионе «Карпаты». В программе мероприятия торжественное открытие праздника «Полонинська ватра», поздравления работников агропромышленного комплекса района, концертная программа с участием народных коллективов района. Гостям праздника было предложено окунуться в мир гуцульской культуры и насладиться театрализованным гуцульским свадьбой, воспалением неизменного атрибута праздника - костром. Также все желающие смогли осмотреть выставки-продажи и приобрести работы мастеров декоративно-прикладного искусства Гуцульщины. На мини-долине проходила выставка продажа собственной продукции сельскохозяйственных предприятий и фермерских хозяйств области, района. Присутствующие смогли насладиться блюдами гуцульской кухни. В завершение действа состоялись народные гуляния и развлечения.

************************************************

Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina la un centenar şi jumătate de activitate

La 26 mai 2012 la Rădăuţi s-au sărbători 150 de ani de la apariţia celei mai importante organizaţii a societăţii civile din istoria Bucovinei: Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina(SCLRB). Urmeaza coloana sonoră a intregii manifestări. Vezi toate fotografiile aici: Apărută în timpul Imperiului Habsburgic, ca o necesitate de apărare a identităţii şi intereselor naţionale româneşti, ea a dăinuit în timp, adaptându-se plenar la viaţa socială a comunităţii româneşti locale, indiferent de frământările istorice prin care a trecut. Ia fiinţă în 1862, sub denumirea de „Reuniunea Română de Leptură în Cernăuţi”, la iniţiativa unui grup de tineri inspiraţi de A. Pumnul, care aveau în spate boierimea bucovineană în frunte cu fraţii Alexandru şi Gh. Hurmuzachi. Iniţial se dorea a fi o asociaţie care, prin cultură şi asistenţă socială, să ajute populaţia băştinaşă în faţa concurenţei acerbe la care era supusă prin imigrările şi colonizările masive sprijinite de stat. Ea îşi propunea să întemeieze o sală de lectură cu reviste, ziare şi cărţi, să sprijine tineretul studios şi să organizeze o bibliotecă. La constituire avea 185 de membri: 71 preoţi, 62 boieri, 52 funcţionari. Pe atunci învăţătorii şi profesorii români erau puţini şi cu o situaţie socială dificilă. Cu trecerea timpului, ei, alături de preoţi, vor constitui baza activităţii.

Limba Reuniunii, utilizată inclusiv în corespondenţa cu autorităţile statului, a fost româna scrisă cu alfabet latin. Viaţa a impus, după numai un an de funcţionare, modificarea statutului Societăţii. Cerinţele comunităţii pe care o reprezenta erau tot mai complexe. Activitatea Societăţii se îmbogăţeşte şi se diversifică. Ea polarizează în jurul ei viaţa culturală, socială, naţională a românilor din Bucovina, în strânsă legătură cu a celor din celelalte teritorii româneşti. Mari personalităţi ale culturii române îi devin membri de onoare: V. Alecsandri, A. Şaguna, Gh. Bariţiu, T. Cipariu etc.

Din 1867, Societatea se implică în chestiunea predării în şcoli a istoriei românilor. Cere înfiinţarea unei catedre de istorie naţională la Gimnaziul Superior de Stat din Cernăuţi, pe baza principiului că poporul trebuie să-şi cunoască istoria şi să se opună germanizării. Deoarece guvernul nu admite cererea, Societatea decide să organizeze ea un astfel de curs. Dar pentru asta era nevoie de o nouă schimbare de statut, chestiune care se realizează începând din 1869, când asociaţia primeşte numele care-l poartă şi astăzi: Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina.

Se dă o mare atenţie învăţământului românesc. Acordă burse pentru tineri la şcoli de toate felurile şi gradele. Tipăreşte manuale, editează cărţi pentru elevi. Societatea deschide Internatul de Băieţi cu 250 de locuri din Cernăuţi şi întemeiază, cu efort financiar deosebit, o şcoală normală particulară la Cernăuţi şi 14 şcoli primare particulare cu 25 de clase, 1400 de elevi şi 25 de învăţători.

În timp, Societatea a editat mai multe publicaţii în limba română şi a achiziţionat o tipografie care a fost pusă în slujba comunităţii. Ea a reacţionat când drepturile şi demnitatea populaţiei româneşti au fost încălcate, a întocmit memorii şi proteste. Pentru creşterea prestigiului comunităţii pe care o reprezenta, tot cu fonduri proprii, organizează turnee de teatru, şezători literare, zborul demonstrativ al lui A. Vlaicu din 1912 etc. Apărătoare a intereselor noastre naţionale, Societatea a fost ocrotitoarea altor organizaţii culturale şi sociale româneşti. Sediul ei, Palatul Naţional din Cernăuţi, cumpărat cu mari sacrificii, a adăpostit toate societăţile culturale româneşti din Bucovina. Aici vor avea loc o parte din evenimentele din 1918 care au condus la unirea Bucovinei cu România. Unirea a fost posibilă şi datorită Societăţii. După Unire, Societatea îşi continuă activitatea, concentrându-se asupra satelor. Se înfiinţează biblioteci populare şi secţii săteşti. La Cernăuţi se realizează Palatul Cultural din Piaţa Vasile Alecsandri, o construcţie monumentală proiectată de Horia Creangă.

După 1945, Societatea şi-a desfăşurat, un timp, activitatea în exil. În numele Societăţii s-au depus memorii în favoarea Bucovinei la Conferinţa de Pace de la Paris. În 1962, la New York, şi-a sărbătorit centenarul existenţei sale. În martie 1990, un grup de intelectuali reactivează Societatea. Ea îşi are sediul în Rădăuţi şi are circa 900 de membri, între care academicieni, profesori, medici, jurişti etc. din toată ţara. A înfiinţat filiale în Bucureşti, Iaşi, Braşov, Cluj, Târgu Mureş, Bacău, Suceava, Botoşani şi în localităţi din judeţul Suceava. La iniţiativa ei s-a înfiinţat Institutul „Bucovina” al Academiei Române de la Rădăuţi. În fiecare vară se organizează cursurile Universităţii Populare „Ion Nistor”. Are o editură şi editează revista „Septentrion”. Şi-a amenajat o sală de festivităţi, o bibliotecă cu peste 5000 de volume şi un fond documentar bucovinean. Societatea este o pildă vie despre cum se poate organiza o comunitate, despre spiritul de iniţiativă culturală privată şi de sacrificiu al generaţiilor de altă dată. Ea afirmă cu argumente istorice şi culturale hotarul de nord-est al românităţii: pe Ceremuş, Colacin, Serafineţ şi Nistru, cum l-a fixat Ştefan cel Mare şi cum ni l-au lăsat moştenire strămoşii. MIRCEA IRIMESCU, preşedintele SCLRB , „Crai nou”

Istoria ne învaţă să comemorăm martirii neamului

De Ziua Înălţării Domnului, când poporul român oficial îşi comemorează eroii, la Cernăuţi au avut loc manifestări organizate de Centrul de cercetări istorice şi culturale, condus de dl Petru Grior, Organizaţia „Golgota” din Cernăuţi în frunte cu dl Octavian Bivolaru, în calitate de parteneri fiind Fundaţia „Pro-Rădăuţi” şi filiala Rădăuţi a Asociaţiei Naţionale a cadrelor militare în rezervă şi retragere din România, reprezentate, respectiv, prin domnii Ştefan Rotaru şi Nicolae Nicolovici.

În incinta ziarului „Zorile Bucovinei” a avut loc Conferinţa internaţională „Deportările în masă ale locuitorilor din regiunea Cernăuţi în anul 1941”. Despre activitatea în această direcţie, problemele ce au apărut până la ora actuală au vorbit domnii Petru Grior, Octavian Bivolaru, Nicolae Toma, redactorul-şef al publicaţiei, Ştefan Rotaru, Nicolae Nicolovici, doamna Maria Toacă, ziaristă, ş.a. Peste două ore participanţii la conferinţă au fost prezenţi la slujba de pomenire lângă stela simbolică ridicată în anul 2008 de Societatea „Golgota” în apropierea criptei mitropoliţilor bucovineni, cunoscută şi ca Biserica „Trei ierarhi”. Părintele paroh Cristofor Gabor, împreună cu participanţii la conferinţă şi enoriaşii prezenţi, s-a rugat Bunului Dumnezeu pentru odihna sufletelor şi iertarea păcatelor ostaşilor căzuţi pe câmpurile de luptă, martirilor deportaţi de regimul totalitar. Doamna Denisa Gabor, viceconsul la Consulatul General al României la Cernăuţi, a subliniat despre importanţa comemorării celor care şi-au dat viaţa pentru ţară, sau au fost deportaţi. În România Ziua Eroilor a fost decretată la nivel oficial şi e semnificativ faptul că şi românii din afara graniţelor îşi pomenesc martirii, ca adevăraţi creştini. Doamna Domnica Mihalescu-Luchianiuc din Ostriţa a recitat o poezie din propria creaţie consacrată memoriei jertfelor nevinovate. În încheiere, au avut loc depuneri de flori la Complexul comemorativ, unde-şi dorm somnul de veci ostaşii români şi jertfele masacrelor bolşevice. A fost o zi a memoriei, când istoria ne oferă o lecţie atât de necesară – de a ne comemora înaintaşii care şi-au pus pe altarul de jertfă propria viaţă. Vasile BÂCU Descarcă toate fotografiile de aici: https://picasaweb.google.com/117910556505622716012/IstoriaNeInvataSaComemoramMartiriiNeamului?authkey=Gv1sRgCM7pieLVxMafbw#

Vă invităm la expoziţia de fotografie artistică „DISTORSIUNI”

Asociaţia Artiştilor Fotografi din România-Oradea şi Societatea pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi - Ucraina vă invită la expoziţia de fotografie artistică „DISTORSIUNI” Autor - artistul fotograf Ionel Onofraş, m. Iaşi, România. Locaţie: Galeria „Euro Foto Art”, Cernăuţi, Piaţa Centrală, nr. 9 Vă aşteptăm între 01.06.- 28.06.2012. Vernisajul expoziţiei: 01.06.2012, ora 18:00

Ionel Onofras: „ Am debutat in fotografia digitala si implicit in domeniul artelor vizuale relativ recent. Am absolvit Scoala de fotografie de la CPPC Bucuresti, clasa Francisc Vaida, am debutat cu expozitii colective in cadrul Asociatiei Bucurestiul meu drag, condusa de Andrei Birsan, am avut primele expozitii la Metrou, Muzeul Sutzu, apoi impreuna cu Dinu Lazar, Radu Badoiu si Steluta Popescu am realizat o expozitie de fotografie de mare tinuta la Institutul Diplomatic Roman. Impreuna cu fotograful Sorin Onisor am initiat un lung sir de Ture Foto realizand colectii de etnofotografie, fotojurnalism, etc. expozitii colective: 2008 -5 expozitii colective cu Asociatia Orasul; -expozitie colectiva in cadrul zilelor Romaniei la Berlin 2009-2010 -expozitie de grup restrans la Institutul Diplomatic Roman Bucuresti, impreuna cu Dinu Lazar, Radu Badoiu, Steluta Popescu -Expozitie colectiva Fotoetnografica Baia Mare -Expozitie colectiva itineranta Marea Hoinareala Iasi, Bucuresti, Suceava, etc. EXPOZITII PERSONALE: 2011 Iasi-Distorsiuni-galeriile de Arta

2011 Iasi-EROTICA-colectiva Uniunea Artistilor Plastici 2011 Brasov o nominalizare la salonul National de Fotografie organizat de AAFR 2011 Bucuresti-EROTICA-colectiva UAP, Caminul Artei 2011 Cluj Napoca-Distorsiuni-galeriile Maitresse Maison 2011 Suceava Distorsiuni-Clubul Artelor Vizuale-Galeria de Arta 2011-Iasi expozitie colectiva Marea Hoinareala Galeriile de Arta Moldova Mall 2011 Bucuresti colectiva Marea Hoinareala la Muzeul Taranului Roman; 2009-Premiul 1 si unic, la Fotogenica Romania editia I 2010-Praticipant la Colocviul National de Arta Fotografica Bistrita 2010-Participant la ws Vama sub lumini de Oscar editia I 2011-Prticipant la Fotogenica Romania editia a II a 2011-Praticipant la Colocviul National de Arta Fotografica Colibita 2011-Participant la ws Vama sub lumini de Oscar editia a doua 2011-4 nominalizari pentru finala celui de al 6 lea Salon International de Arta Fotografica \\\\\\\"With Love to Women\\\\\\\" 2011 2011-09 sept- Lviv-Ukraina 2011-27.sept- Kiev- Ukraina 2011-05 oct.- Zaporizhzhya- Ukraina 2011 11 oct- Odesa 2011-18 oct- Krakow- Polonia 2011-august-25 oct- Expozitie colectiva, Praga, 2 lucrari printuri mari, in cadrul Salonului International-Circuit \\\\\\\" With love to women\\\\\\\" 2011-04.nov- Paphos Cyprus 2012-Expozitie Iasi-Copou- Maramuresul prin ochii mei».

Cea de a 23-a ediţie a Universităţii de vară ION NISTOR RĂDĂUŢI, 21.05.2012.

DESCARCĂ TOATE FOTOGRAFIILE DE AICI: https://picasaweb.google.com/117910556505622716012/CeaDeA23AEditieAUniversitatiiDeVaraIONNISTORRADAUTI21052012?authkey=Gv1sRgCLDcjN_VnquRlwE FOTOGRAFII DE NICOLAE HAUCA

CONCURS INTERJUDEȚEAN DE CREAȚIE LITERARA ŞI PICTURA «ALECU IVAN GHILIA» EDIȚIA A II-A , ȘENDRICENI, 18 MAI 2012

DESCARCĂ TOATE FOTOGRAFIILE DE AICI: https://picasaweb.google.com/117910556505622716012/CONCURSINTERJUDETEANDECREATIELITERARASIPICTURAALECUIVANGHILIA?authkey=Gv1sRgCOSE-6D8_7-fJw

Întâlnire de suflet la Iordănești

Precum un izvoraș cu apă cristalină își ia începuturile dintre niște pietricele de munte, fiecare firicel de iarbă pornește dintr-o rădăcină, orice pasăre își are un cuibușor unde se adăpostește,așa și orice persoană de pe acest pământ are un sat unde s-a născut, o casă unde a crescut și un cuib al cunoștințelor de unde a pornit în lumea largă – lumea tainelor. Multe trec și se uită, dar satul copilăriei și clipele petrecute alături de părinți rămân veșnic întipărite în cartea vieții.

În ziua de joi, 17 mai – de parcă zi binecuvântată de Dumnezeu , peste școala №2 din Iordănești s-a așternut o atmosferă de sărbătoare. Copilașii plini de emoție, în inimioara cărora s-a aprins flacăra curiozității, stăteau în așteptarea oaspeților- iordănișteanul Mircea Lutic și "fratele său ucrainean", după cum a menționat poetul – Vitalii Kolodii. Vremea a îmbrăcat o haină rece, dar nimeni nu simțea acea răceală, deoarece vântul de parcă ducea peste tot satul pe aripile sale vestea: " Mircea Lutic revine la Iordănești. E sărbătoare – sărbătoare de suflet..." Această bucurie a încălzit inima tuturor, când cei doi aștri – M.Lutic și V.Kolodii au pășit în ograda școlii, de parcă și soarele încerca să răzbată printre nori să le spună: "Bine ați sosit la Iordănești". Sub aplauzele elevilor școlii, oaspeții au pășit în sala frumos amenajată, fiind întâlniți după tradiție cu pâine și sare- simbol al veșniciei.Emoții copleșitoare...

După cuvântul de bun-venit al directorului școlii-Ion Bilețchi, dumnealui a oferit cuvântul elevilor școlii, care au încercat să răscolească sufletul oaspeților prin cuvinte frumoase, versuri, cântece de suflet, adresate numai și numai dumnealor. Valul amintirilor a cuprins întreagă sala, o liniște adâncă domnea peste tot, iar emoțiile au atins culmile... Înconjurat de păduri și dealuri , Iordăneștiul își duce existența ani de-a rândul. Tăcut, petrece și așteaptă generații peste generații, doar timpul și omul mai schimbă imaginea sa.De acest fapt s-a convins domnul Mircea Lutic la ascultarea poeziei sale Iordănești, însoțită de prezentare video-muzicală. Dumnealui a avut posibilitatea , privind filmul, să facă o comparație dintre Iordăneștiul de azi și Iordăneștiul de cândva – leagăn al copilăriei sale, unde au rămas amintirile și tainele sufletului dumnealui. Cum nu există floare care să nu aibă rădăcină, așa nu există ființă care să nu aibă un înger dătător de viață – mama.Dar timpul trece,trece și florile se ofilesc, apele din izvoare seacă, pomul își scutură floarea, iar mama la un moment dat își ia zborul într-o altă lume. Amintirile despre îngerul vieții sale le-au răscolit versurile poeziei "La ceas de zodii", care au prelins pe fața potului și a surioarei sale lacrimi, care porneau din izvorul durerii care și-a luat începutul după moartea mamei. Portretul mamei, o lumânare aprinsă,ochiul magic de pe monitor din care se prelingea o lacrimă, de parcă-l privea mama și glasul plângător al unei fetițe micuți, au pătruns adânc în cămăruțele inimii fiecărei persoane din sală care știu ce e durerea... Cred că încă mult vor răsuna în gândul fiecăruia versurile : "Era la ceas de zodii-al morții și al vieții/ Când trist sufletul mamei s-a dus în veșnicie/... Dar nu există viață numai de unul singur, îngeri ne sunt și mama și tata. Același gol, aceeași durere frângea sufletul când de pe monitor, ca din univers parcă-l privea tata, iar un glas blând îngâna versurile " S-a dus și tata... Moartea pururi trează/ Răpitu-i-a făptura albă-albă/... Dorul de satul natal, casa părintească, părinți, lasă urme adânci în sufletele noastre, iar portul, tradiția și dansul românesc au fost și vor rămâne pe veci răsădite în inima- în inima de român. Nostalgia a părăsit puțin sala cân fetițele micuți din clasa a 3-a ca niște "mici gospodine" au ieșit în față cu "Hora fetelor", care le-a amintit oaspeților de horele de cândva,de costum popular, de tradiție și neam. Precum Eminescu și Creangă au fost doi prieteni neîntrecuți, așa umăr la umăr pășesc prin palatul creației domnul Mircea Lutic și scriitorul ucrainean Vitalii Kolodii care se înțeleg de minune . Domnul Vitalii a fost luat prin surprindere când dintr-un univers al cuvintelor românești, elevii s-au transferat în universul limbii ucrainene. Mare i-a fost mirarea când s-a revăzut în imagini, iar pe valurile unei melodii melancolice au început să curgă lin versurile dumnealui, scrise cu suflet, pornind din adâncul inimii, despre sensul adevărat al vieții. Nu s-a simțit un barier dintre cele două limbi, ci dimpotrivă totul se părea feeric și după cum a menționat domnul Mircea Lutic, aici, astăzi toți am vorbit într-un singur grai - "graiul inimii". În "graiul inimii" au fost citite în duet nenumărate versuri neîntrecute prin sens și muzicalitate. Domnul Vitalii a menționat că fiind pornit spre Iordănești de parcă ceva îi frâmânta sufletul, un gând nu-l părăsea și-i spunea că ceva îl leagă de acest sătișor. La intrarea în sat a descoperit legenda satului și în acel moment și-a dat seama că denumirea de "Iordănești" vine de la apele limpezi ale râului Iordan cu care a fost comparat cândva de sfinții arhangheli Mihail și Gavriil râul Siret. Și în acel moment a descoperit taina sufletului- dumnealui e născut în ziua de Iordan. Domnul Mircea Lutic a spus că dacă nu l-ar opri nimeni, despre Iordănești ar putea vorbi zile și nopți fără întrerupere, deoarece îi este prea aproape, prea scump acel sătuc așezat între două maluri ale unui râu ce-i poartă pe valuri tainele copilăriei. Se spune că o carte este o bogăție și noi, acei ce o luăm în mâinile noastre și o citim , ne îmbogățim spiritual.Cu un adevărat dar au contribuit oaspeții noștri la îmbogățirea biibliotecii școlare prin donarea a diferitor cărți și traduceri proprii, care au o valoare deosebită pentru noi, acei ce vorbim "graiul inimii". Au fot dăruite din toată inima și acest dar va rămâne întipărit peste ani în istoria școlii №2 din Iordănești. P.S Ne-am îmbogățit spiritual, moral, material, pentru care le suntem recunoscători domnilor Mircea Lutic și Vitalii Kolodii și încă odată le spunem: Școala vă așteaptă colo-ntre castani, Școala vă așteaptă încă peste ani, Școala vă așteaptă cu multe flori în prag, Școala vă așteaptă șă mai veniți, Vă așteptăm ,cu drag! Material realizat de Maria Opaiț, profesoară de limba și literatura română, școala №2 Iordănești, raionul Hliboca, reg. Cernăuţi, Ucraina.

Fotografii de Nicolae Hauca

День Европы в г. Черновцы – 2012./ Ziua Europei - 2012 la Cernăuţi.

FOTO - https://picasaweb.google.com/117910556505622716012/2012ZiuaEuropei2012LaCernauti?authkey=Gv1sRgCPOdiYLDs4DyLQ#slideshow/5744315317829743122

Inaugurarea Galeriei „Euro Foto Art” - Cernăuţi (Ucraina)

În cadrul Festivalului European de Fotografie 2012 din România a avut loc în prezenţa unui public numeros inaugurarea Galeriei „Euro Foto Art” din Cernăuţi, Ucraina. Evenimentul a fost onorat de prezenţa viceprimarului oraşului Cernăuţi, dl. Petru Rotar, doamna Tatiana Popa , consul general la Consulatul general al României la Cernăuţi, şi preşedintele AAFR (Asociaţia Artiştilor Fotografi din România) artistul fotograf Ştefan Tóth A.FIAP. De asemenea în cadrul festivităţii a avut loc vernisajul expoziţiei reprezentative a artiştilor fotografi din România, intitulată „România Pitorească”, expoziție , care a ajuns la Cernăuţi, după ce a fost prezentată cu succes la sfârşitul anului trecut la Kiev. În cadrul expoziţiei au fost prezentate o selecţie de 50 de fotografii realizate de 19 autori. Gazda expoziţiei jurnalistul Vasile Bâcu, preşedintele Societăţii pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” din Cernăuţi a salutat iniţiativa inaugurării în Palatul Naţional al Românilor a Galeriei „Euro Foto Art” şi a mulţumit Asociaţiei Artiştilor Fotografi din România pentru parteneriatul de colaborare bilaterală încheiat, precum şi pentru cele 80 de rame împrumutate pentru organizarea unor expoziţii de artă fotografică. Doamna consul general Tatiana Popa a subliniat importanţa Zilei Europei pentru România şi a salutat iniţiativa lansării Galeriei „Euro Foto Art” în Cerănuţi, în care au fost instalate lucrările expoziţiei reprezentative „România Pitorească”. Cu această ocazie a lansat din nou solicitarea ca Primăria din Cernăuţi să asigure un spaţiu pentru funcţionarea în condiţii corespunzătoare a Consulatului General al României în acest oraş.Viceprimarul oraşului Cernăuţi Petru Rotar a mulţumit invitaţiei făcute de a participa la vernisajul expoziţiei reprezentative ale artiştilor fotografi din România şi a salutat colaborarea artiştilor fotografi din Cernăuţi şi din România. Preşedintele AAFR Ştefan Toth A.FIAP a apreciat importanţa protocolului de colaborare bilaterală încheiat cu Societatatea pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” din Cernăuţi, în baza căruia a fost inaugurată şi Galeria „Euro Foto Art” în oraşul Cernăuţi. Directorul Centrului Cultural din Bucovina Mykola Şkribleac a apreciat valoarea artistică a exponatelor, care se disting prin coloritul formelor şi a mesajului transmis prin sensibilitatea expozanţilor. Asociaţia Artiştilor Fotografi din România

Locurile pitoreşti ale României ”au fost aduse” la Cernăuţi Vitalie ZÂGREA | sursa foto: Nicolae HAUCA

În incinta sediului societăţii pentru cultură românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi a avut loc deschiderea expoziţiei de fotografie artistică „România pitorească”. Acest eveniment a avut loc graţie unei frumoase colaborări care există între artiştii fotografi din Cernăuţi, reprezentanţi ai diferitor etnii şi Asociaţia Artiştilor Fotografi din Oradea. Nu e pentru prima dată când fotografii orădeni bucură privirile bucovinenilor cu creaţiile lor. De această dată cele peste o sută de fotografii alb-negru şi color realizate de artişti fotografi din toată România vor putea fi admirate de cernăuţeni şi oaspeţii oraşului până la 31 mai 2012. La deschiderea oficială a acestei expoziţii au participat reprezentanţi de la primăria oraşului Cernăuţi, Consulul general al Românieila Cernăuţi, doamna Tatiana Popa, lideri ai asociaţiilor româneşti din centrul regional şi bineînţeles, membrii grupului fotografic „Pozitiv” din Cernăuţi, care colaborează de mai mulţi ani cu Asociaţia Artiştilor Fotografi din România. Imaginile sunt deosebite, bine executate şi mărite la un nivel tehnic deosebit, în condiţii de sponsorizare, de către susţinătorul permanent al Asociaţiei Artiştilor Fotografi din România, Foto COSMOS din Braşov. De menţionat faptul că oaspeţii români au făcut o donaţie de 80 de rame pentru fotografii Societăţii pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi, care va găzdui de acum încolo sistematic expoziţii de fotografii ale maeştrilor fotografi din România, Ucraina şi Republica Moldova.

Oleg Serebrean şi-a lansat romanul „Cântecul mării” la Cernăuţi

Oleg Serebrean şi-a lansat romanul „Cântecul mării” la Cernăuţi Vitalie ZÂGREA ********  sursa foto: Nicolae HAUCA************** Un eveniment deosebit de important în spaţiul literar bucovinean a avut loc la acest sfârşit de săptămânăla Cernăuţi, unde a fost prezentată cartea „Cântecul mării”, autorul căreea este istoricul, politologul şi scriitorul Oleg Serebrean din Chişinău, Ambasadorul Republicii Moldova în Franţa. Într-adevăr, lansareala Cernăuţia romanului „Cântecul mării” scris de Oleg Serebrean, Ambasadorul Republicii Moldova în Franţa  a fost mai mult decât o întâlnire de suflet pentru intelectualitatea română şi iubitorii de literatură din spaţiul nord bucovinean. Adunaţi în sala roşie a Universităţii cernăuţene, autorul romanului – Oleg Serebean, însoţit de rude, colegi şi prieteni veniţi dela Chişinău, dar şi dela AmbasadaRepubliciiMoldovala Kiev, alături de conducerea universităţii şi a Catedrei de filologie română şi clasică din Cernăuţi, de scriitori, profesori, studenţi şi nu în ultimul rând alături de doamna Tatiana Popa, Consul General al Românieila Cernăuţi, le-a povestit celor prezenţi istoria romanului, cu personaje şi locuri deosebite din nordul Bucovinei, din oraşul Cernăuţi. „Cernăuţiul a fost ales, fireşte, nu întâmplător, a menţionat Oleg Serebrean, într-un interviu în exclusivitate pentru UNION.MD. Cernăuţiul este un oraş pe care l-am cunoscut de mic, un oraş de care mă leagă foarte multe amintiri, un oraş încărcat de istorie, o istorie specifică Europei Centrale, unde se intersectează atâtea drumuri, drumurile atâtor popoare, destinele atâtor naţiuni: evrei şi germani, români şi ucraineni, ruşi şi polonezi, armeni şi atâţia alţii. Cred că acesta a fost anume unul dintre  imboldurile principale să aleg ca loc de desfăşurare a evenimentelor din 1944, evenimente tragice, să arăt trăirile unei societăţi multiculturale, într-o perioadă de restrişte, perioadă de mari perturbări, perioada războiului. Oraşul Cernăuţi, deşi sunt interferenţe, treceri spre alte locuri, spre alte zone din Bucovina, Cernăuţiul şi Crasna sunt locurile desfăşurării acestui roman. Am ales în mod simbolic perioada dintre lăsata secolului şi Duminica Mare a anului 1944 pentru a scoate în evidenţă drama celor care locuiau aici, feţele tragediei războiului, întoarsă şi spre est şi spre vest, şi spre nord şi spre sud, tragedie care n-a ocolit vre-un popor, vre-o clasă socială, acel Cernăuţi cosmopolit, acel Cernăuţi tolerant din perioada interbelică, iată în război a avut de suferit perpetuu în permanenţă perioadei cumplite. Este un roman care vrea încă o dată să confirme această  aserţiune a lui Walter care spunea că nici cel mai drept război nu e mai bun decât cea mai nedreaptă pace”, a ţinut să remarce Oleg Serebrean. Despre romanul lui Oleg Serebrean la acea întâlnire de suflet au vorbit profesorii universitari Gheorghe Jernovei şi Lora Bostan, academicianul Vasile Tărâţeanu şi scriitorul Ilie Tudor Zegrea, doamna Aurica Bojescu deputat în consiliul regional Cernăuţi, mama scriitorului Larisa Serebrean, soţia ambasadorului extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Moldovala Kiev, Tatiana Popa, Consul general al Românieila Cernăuţişi alţii. Romanul lui Oleg Serebream, „Cântecul mării” trebuie citit şi trebuie trăit, este de părere doamna Alexandrina Cernov, membră de onoare a Academiei Române:    „Pentru mine romanul a fost o mare surpriză. L-am cunoscut pe Oleg Serebrean la o conferinţă a istoricilor din Constanţa şi îl consideram un foarte bun istoric. Tot atunci a fost şi o consfătuire în problemele Mării Negre, în care Oleg Serebrean a evoluat ca un politolog. A scris foarte mult în geopolitică. Romanul este dedicat bucovinenilor şi basarabenilor deportaţi şi în special străbunicilor lui care au rădăcinile aici în Bucovina şi care au fost şi ei deportaţi. Romanul este o continuare a cercetării lui de istoric şi politolog... Romanul trebuie citit şi trebuie trăit”, a conchis doamna academician Alexandrina Cernov. Amintim că Oleg Serebrean a studiat istoria şi dreptul la universităţile din Chişinău şi relaţiile internaţionalela InstitutulEuropeande înalte Studii Internaţionale din Nisa (Franţa). A urmat apoi studii de specializarela UniversitateaEdinburghşi la Şcoala Naţională de Administraţie din Paris. În 1998 şi-a susţinut doctoratul în ştiinţe politice şi a fost profesor invitat la diverse centre universitare din SUA şi Europa. Din 2012 este Preşedintele Congresului Uniunii Latine, organizaţie culturală internaţională ce reuneşte ţările de expresie romanică. În2011 afost ales vicepreşedinte al Comisiei UNESCO pentru ştiinţele sociale şi umanitare. Este autor al mai multor studii în domeniul geografiei politice, publicate în Republica Moldova, România, Ucraina, Rusia, Polonia, Belgia, Franţa, Germania şi Marea Britanie.

_Oleg Serebrean Cântecul mării

Parada fanfarelor la Cernăuți./ Парад духовых оркестров. Черновцы.08/05/2012

„România Pitorească” la Cernăuţi

Asociaţia Artiştilor Fotografi din România-Oradea si Societatea pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi – Ucraina ii invita pe toţi pasionaţii de fotografie la expoziţia de fotografie artistică „România Pitorească”. Expoziția va avea loc intre 11 – 31 mai 2012. Vernisajul va avea loc pe 11 mai, la ora 18:00 la Galeria „Euro Foto Art” din Cernăuţi, Piaţa Centrală nr. 9.

Expoziţia, alcătuită din lucrările membrilor Asociaţiei Artiştilori Fotografi din România, cuprinde 100 de fotografii alb-negru şi color realizate de artiştii fotografi: Ştefan Andronache (Tecuci), Mircea Anghel A.FIAP (Craiova), Teodor Badea (Găieşti), Balási Csaba E.FIAP/g (Miercurea Ciuc), Baranyi Ildikó A.FIAP (Tg. Mureş), Bálint Zsigomond A.FIAP (Tg Mureş),

Gabriel Boholţ (Bucureşti), Borbáth Áron (Tg. Mureş), Constantin Dancoglu E.FIAP (Oradea), Marius Ciobanu (Oradea), Ioan Ciobotaru (Râmnicu Vâlcea), Dezső László A.FIAP şi Dezső Mátyás (Gheorgheni), Essig Iosif (Cluj Napoca), Egri Francisc (Oradea), Incze László şi Incze Domokos A.FIAP (M.Ciuc),

Incze István E.FIAP (Tg Mureş), Crsitian Filipescu (Beiuş), Mihai Filipoaia (Bistriţa), Fudulu Cătălin Petruţ (Bucureşti), Joó László Szilárd (Beclean), Kovács László Attila (Sfântu Gheorghe), Gheorghe Petrila A.FIAP (Oradea), Pop Alexandru-Virgil (Negreşti-Oaş), Ion Mărculescu (Târgovişte), Mihai Moldovan E.FIAP/b (Săcele), Nagy Lajos E.FIAP/b (Târgu Secuiesc), Eugen Negrea (Bucureşti), Victor T. Rusu (Suceava), Claudiu Szabó E.FIAP (Oradea), Ştefan Toth A.FIAP (Oradea), Marius Vasiliu (Gura Humorului), Viorel Simionescu E.FIAP (Bucureşti),

Fotografiile au fost mărite la un nivel tehnic deosebit, în condiţii de sponsorizare, de către susţinătorul permanent al Asociaţiei Artiştilor Fotografi din România, Foto COSMOS din Braşov.

ACȚIUNEA DE CARITATE "PRIMĂVARA SPERANŢEI"

Revista presei nordbucovinene în limba română din 04/05/2012.

LIBERTATEA CUVÂNTULUI din 04/05/2012. DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ: **********************************************************************************************

CUVÂNTUL ADEVĂRULUI din 04/05/2012. DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ: *******************************************************************************

CONCORDIA din 04/05/2012. DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ: *********************************************************************************************

GAZETA DE HERTA din 04/05/2012. DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ: ***************************************************************************************

Festivalul Istoric International «Hotinul medieval»

În perioada 29 aprilie - 02 mai 2012 pe malul drept al bătrânului Nistru sub zidul cetății Hotinului din reg. Cernăuţi, Ucraina, din nou au sosit mii de vizitatori. De data aceasta pe toţi turiştii - amatori de istorie i-a adunat nu tradiționala «Bătălie a națiunilor», care în 2012 a migrat în Polonia, ci Festivalul Istoric International «Hotinul medieval» de lupte medievale corp la corp cu participarea cavalerilor în zale şi armuri din mai multe ţări. Spre regret ca şi în anii precedenți Romania şi Republica Moldova nu au fost reprezentate de nimeni,de parca in istoria lor Hotinul nici nu a existat.

Între turnul Iașului şi cetate printre ruguri arzânde sunt amplasate corturi ale diferitor tabere militare cu drapele de toate neamurile! Locuitorii corturilor, în totalitate, sunt îmbrăcaţi în vesminte din evul mediu – costume istorice si armuri medievale autentice, realizate de meșterii de arme moderni. Anul acesta pe lângă luptele prin full-contact între echipele înarmate de infanteriști, trageri cu arcul şi aruncarea de suliţe, concursul de costum istoric, a fost antrenată cavaleria la turnirul cavaleresc şi a fost improvizat chiar asaltul zidului cetăţi.

Vezi mai jos materiale foto şi video de la această manifestare realizate de Nicolae Hauca. Festival Internaţional cu colorit medieval la Hotin Pe teritoriul Rezervaţiei de istorie şi arhitectură de stat „Cetatea Hotinului” s-a desfăşurat primul Festival Internaţional de istorie „Hotinul medieval”. Programul festivalului a inclus lupte cu participarea a peste o sută de oşteni din Ucraina şi Rusia, asaltul cetăţii, dansuri medievale, turneul arcaşilor, diferite show-uri şi muzică etno-rock. Directorul Rezervaţiei, Liubomir Mihailina, a menţionat că pentru prima dată la Hotin a avut loc un program cu participarea cavalerilor pe cai. Spectatorii au avut posibilitate să vadă oşteni în echipament din perioada Rusiei Kievene şi de pe timpurile Hoardei de Aur. Şeful Administraţiei Regionale de Stat Cernăuţi, Myhailo Papiev, a dat asigurări că Festivalul Internaţional „Hotinul medieval” se va desfăşura în fiecare an.