Ascultă Online Radio Cernăuți

14 dec. 2017

Revista "Bucovina literară". Nr.- Nr.11-12/2017

13 dec. 2017

STIMAȚI CONAȚIONALI!


Vă invităm cu drag la tradiţionala Sărbătoare a obiceiurilor de iarnă „Florile Dalbe”, organizată de Societatea „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi.
Manifestarea va avea loc duminică, 17 decembrie 2017, în sala Palatului Academic al Universităţii Bucovinene de Medicină  din Cernăuţi (str F. Schiller, 11), între orele 12.00-15.00.
În scenă vor evolua grupuri de colindători și teatru popular din regiunea Cernăuți, județele Botoșani, Suceava (România), raionul Briceni (Republica Moldova).
Vă aşteptăm cu drag!

Prezidiul Societăţii de Cultură Română „Mihai Eminescu”  din regiunea Cernăuţi


În atenția tinerilor pictori!
Cu ocazia împlinirii a 168 de la nașterea Luceafărului poeziei noastre, Mihai Eminescu, anunțăm tradiționalul concurs de artă plastică sub genericul „Inspirați de opera eminesciană”. Elevii pot expedia, până la 10 ianuarie 2018,  la sediul Societății pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” din Cernăuți (Piața Centrală nr.9) desene pe motivul creației Poetului (începând cu formatul A4). Cele mai reușie vor fi prezentate în cadrul unei expoziții.

Relații suplimentare la tel: 050-6274156, e-mail: vasilebycu@gmail.com.

7 dec. 2017

APEL PENTRU SUSŢINEREA EDUCAŢIEI ÎN LIMBA ROMÂNĂ ÎN UCRAINA





Excelenţei Sale
Dlui Preşedinte al Ucrainei,
PETRO OLEKSIYOVYCH POROSHENKO,

Excelenţei Sale, Preşedintelui României
KLAUS WERNER IOHANNIS,

Excelenţele Voastre Doamnelor şi Domnilor Membri
ai Curţii Constituţionale din Ucraina şi ai Comisiilor Uniunii Europene

Noi, participanţii la Congresul XXI al Spiritualităţii Româneşti, veniţi din peste 30 de ţări şi zone de românitate din întreaga lume, ne exprimăm îngrijorarea în legătură cu adoptarea de către Rada Supremă de la Kiev, în data de 5 septembrie a.c., a Legii Educaţiei şi cu implementarea ei după promulgarea de către Preşedintele Poroşenko.
Congresul Spiritualităţii Româneşti, care şi-a ţinut lucrările între 28 noiembrie şi 1 decembrie 2017 la Alba Iulia şi Zlatna, protestează vehement contra implementării acestei legi, ce urmăreşte dispariţia unei minorităţi naţionale care locuieşte pe vatra milenară a moşilor şi strămoşilor săi şi îndeamnă autorităţile din Ucraina la raţiune.
În opinia  noastră scopul real al acestei legi nu este reforma sistemului de învăţământ în Ucraina, ci lichidarea învăţământului în limbile minorităţilor naţionale – română, maghiară, polonă, rusă ş.a.
Un asemenea scop conduce la  o situaţie fără precedent în secolul XXI, când o ţară din Centrul Europei, care se proclamă democratică şi civilizată, aspirantă la integrarea în Uniunea Europeană, recurge la desfiinţarea sistemului de educaţie în limba maternă a minorităţilor naţionale. Situaţia este cu atât mai gravă cu cât românii constituie o minoritate autohtonă, ei trăind de secole în Bucovina, Ţinutul Herţei, Hotin, Transnistria, Transcarpatia, Maramureştul Istoric sau Sudul Basarabiei sau zona Odesa, constituind, până la colonizarea acestor ţinuturi după ocupaţie, o etnie majoritară.  De-a lungul timpului, timp de peste 300 de ani, sub diverse regimuri străine – austriac, rusesc, sovietic –,  şcoala românească s-a păstrat şi dezvoltat în toate zonele cu populaţie românească, fără să fi fost supusă unei asemnea presiuni de deznaţionalizare şi asimilare.
Articolul 7 al Legii Educaţiei încalcă drepturile minorităţilor naţionale din Ucraina, acordate prin articolele 10, 20, 22 şi 53 ale Constituţiei Ucrainei, precum şi articolul 26 al Legii Minorităţilor Naţionale din Ucraina, prin care statul ucrainean „garantează tuturor minorităţilor naţionale dreptul la autonomie naţional -culturală: folosirea şi educaţia în limba maternă”.
Limba este coloana verticală a unui popor. Poporul e limba, iar limba este poporul. Prevederile Legii sunt profund antidemocratice şi antieuropene, menţiunile privind permisiunea studierii în limbile materne doar parţial şi numai în învăţământul primar – deci fără perspectivă pentru elevi, care urmează cursurile gimnaziale şi liceale numai în limba ucraineană, ceea ce îi determină pe părinţi să renunţe la acest „drept” pentru a le asigura copiilor lor  şansa la desăvârşirea studiilor–, fiind menite să mascheze adevăratele intenţii de deznaţionalizare şi asimilare a minorităţilor.
Prin noua Lege a Educaţiei se încalcă de asemeni şi prevederile Articolului 13 al Tratatului cu privire la relaţiile de bună vecinătate şi cooperare între România şi Ucraina, din 1997.
Vă rugăm, domnilor preşedinţi, să găsiţi soluţiile pentru ca noua Lege adoptată  de Rada Supremă a Ucrainei să respecte Constituţia acestei ţări, ţinând cont de faptul că statul român sprijină demersul european al Ucrainei.
În cazul în care nu se va reveni asupra acestor măsuri care practic desfiinţează învăţământul în limba maternă, solicităm statului român să anuleze Tratatul de Bază  dintre România şi Ucraina şi să retragă susţinrea pentru Ucraina, în vederea aderării sale le UE.
Solicităm concursul Comisiilor Uniunii Europene şi al Curţii Constituţionale din Ucraina acţiuni concrete şi coerente pentru anularea acestei legi care încalcă flagrant drepturile universale ale omului.


Adoptată în unanimitate, în Plenul Congresului Spiritualităţii Româneşti, Alba Iulia – Zlatna, 30 noiembrie 2017

3 dec. 2017

De la Verona la… Mizil




Romeo și Julieta, simbol al iubirii desăvârșite și tragice deopotrivă, renasc într-un registru parodic la Mizil, sub zodia lui Caragiale.
Festivalul Internațional de Poezie și Epigramă „Romeo și Julieta la Mizil” a început în 2007, la 100 de ani de la publicarea satirei politice omonime, scrisă de mizileanul George Ranetti. Înscrierile la festival se fac pe pagina www.romeojulietalamizil.ro  până pe 10 decembrie 2017.
La cele 10 ediții au participat ca invitați: Solomon Marcus, Nicolae Dabija, Ștefan Cazimir, Mircea Ionescu-Quintus, Mihai Stănescu, Mircea Dinescu, Dan C. Mihăilescu, Sorin Roșca Stănescu, George Stanca, Corneliu Leu, Alexandru Mironov, Dan Mircea Cipariu, Sorin Preda, Aurel Antonie, Dan Lupescu. La ediția a X-a, jubiliară, din 2017, au participat 514 concurenți din România, Austria, Belgia, Bulgaria, Canada, Cehia, Elveția, Franţa, Germania, Irlanda, Israel, Italia, Portugalia, R. Moldova, Spania, Scoţia, Spania, Ucraina. S-au înscris, de-a lungul celor 10 ediții, cca 3500 de concurenți.
Invitații ediției a XI-a sunt Ștefan Cazimir, cvasi-prezent la Mizil la cele zece ediții de până acum, și Daniel Cristea-Enache. Festivitatea de premiere are loc pe 27 ianuarie 2018 la Liceul Teoretic „Grigore Tocilescu” din Mizil.
La inițiativa regretatului Solomon Marcus, organizatorii au inclus în programul festivalului dezbaterea intitulată „Starea umorului românesc contemporan”, dezbatere moderată de Ștefan Cazimir.
       Coordonatorii festivalului sunt Laurențiu Bădicioiu, Claudiu-Remus Minea și Victor Minea.

IMPRESII DESPRE FESTIVAL

Nicolae Dabija
Mizilul a fost câteva zile capitala Poeziei româneşti. Nichita Stănescu spunea: În materie de poezie România este un mare imperiu. Mizilul e o urbe care face parte din acest imperiu. L-aş numi în context un oraş imperial. (VI)

Solomon Marcus
Festivalul de la Mizil, în Zona lui Caragiale, se cuvine a deveni o Zi a Humorului, în care să trecem în revistă starea humorului în România actuală. Humorul în educaţie şi în viaţă e ca sarea în bucate. Fără humor, viaţa e searbădă. Felicitări Mizilului, pentru contribuţia sa la Salvarea  Humorului! (VI)

Sorin Roșca Stănescu
La Liceul Grigore Tocilescu” s-a petrecut ceva magic. Ceva normal într-o lume care fierbe. (V)




Ecaterina Andronescu
E o întâmplare pe care n-ai cum s-o uiţi. E prima dată când vin şi, dacă mă mai invitaţi sau nu, eu promit că o să „recidivez” fiindcă, realmente, ce se întâmplă aici, la Mizil, e aproape un miracol. (VI)

Sorin Preda
Într-o dimineaţă de iarnă, la Mizil, la cel mai tare concurs de umor din ţară
Într-o lume bântuită de însingurări şi ură, cel mai frumos şi minunat lucru este ca, măcar o dată pe an, preţ de câteva ore, să le oferi omenilor şansa de a zâmbi împreună. Şansa de a scăpa de spaime şi alte amintiri urâte prin râs; prin inteligenţă şi detaşare senină, de om superior. Om păţit, încercat şi trecut prin multe, cum se prezintă obişnuitul locuitor al Mizilului. (VI)

Lucia Olaru Nenati
S-a întâmplat să mă aflu exact în epicentrul Codului Roşu, căci vorba aia, parafrazată după  Cronicar şi atât de valabilă azi:Bietul om sub …Coduri”. De ce m-am aflat acolo? Dând curs  invitaţiei de-a participa şi la cea de-a VII-a ediţie a Festivalului „Romeo şi Julieta la Mizil” cel care, excepţional organizat, la Liceul „Gr.Tocilescu” din Mizil, a crescut an de an, ajungând să numere mult peste 500 de concurenţi din 18 ţări şi circa 2500 la toate ediţiile. (VII)

Christian Crăciun
Mă încântă ce se întâmplă la Mizil: salvarea prin cultură. Pare o utopie de intelectual palid, dar sunt convins că, pe termen lung, victoria e de partea mizilenilor ca entitate. Evenimentul are rezonanță națională (includ Chișinăul) și trebuie luat ca studiu de caz
Marian Avramescu-„Julieta și Romeo”(să mă ierte Mr. Shakespeare, cultura română așează pe soclu mai întâi femeia) made by Mizil, pentru mine este în primul rând o revelație, un succes de proporții. (IX)
Daniela Vlădescu
Este o binecuvântare să întâlnești Oameni minunați, devotați Artei, Culturii, Binelui și Frumosului. Toate  s-au petrecut la Mizil, cu mai multă încărcătură emoțională decât în multe mari metropole, cu oameni entuziaști și talentați, cu organizatori debordând de energii pozitive, cu participanți emoționați și receptivi la poezie și umor fin. (X)
George Stanca

Cunosc alt Mizil. Opus. Real. Cultural. Și nu de ieri. Găzduiește de ani buni unul dintre cele mai serioase și ”grele” intelectualmente festivaluri de poezie și epigramă din țară. Cu prezențe de academicieni, oameni de spirit din țară și din cealaltă Românie zisă Riepublika Moldova. Crede-mă, e o mândrie românească, acest ”Romeo și Julieta la Mizil”. O frumoasă, delicată cicatrice a urbei... Ținute de directorul liceului și profu’ de română.