Ascultă Online Radio Cernăuți

30 nov. 2014

Mesajul ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu cu ocazia Zilei Naţionale a României




Unirea de la 1 Decembrie 1918 reprezintă reperul istoric al României moderne şi, totodată, realizarea dezideratului de unitate, egalitate, demnitate naţională al mai multor generaţii. Ziua Unirii a devenit Ziua Naţională a României ca expresie supremă a libertăţii câştigate în Decembrie 1989. Astfel, înfăptuirea unei năzuinţe legitime a poporului român a devenit simbolul solidarităţii şi democraţiei, ambele momente – Marea Unire şi prăbuşirea regimului comunist – marcând în mod esenţial parcursul nostru istoric.
În acest an, Ziua Naţională marchează şi debutul unei perioade simbolice, în care se împlinesc 25 de ani de la recâştigarea demnităţii noastre la nivel social şi uman. Reflectăm cu acest prilej la curajul celor care s-au jertfit pentru libertatea noastră, pentru identitatea actuală a statului român, ca membru cu drepturi depline în structurile europene şi euro-atlantice.
Ca diplomat, îmi exprim convingerea că simbolul actului de voinţă al poporului român, care atât în 1918, cât şi în Decembrie 1989 a învins toate adversităţile şi a dat un sens major aspiraţiilor noastre naţionale, va caracteriza şi de acum înainte principiile şi acţiunile noastre.
La acest moment aniversar, adresez tuturor românilor un mesaj de respect, încredere, susţinere şi convingere în puterea noastră de a duce mai departe idealurile şi interesele României, oricare ar fi contextul istoric şi geopolitic. Este important să găsim şi să construim împreună proiecte care să dovedească coeziunea şi forţa noastră ca naţiune.

La mulţi ani, România!"

Mesajul ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu cu ocazia Zilei Românilor de Pretutindeni 


27 nov. 2014

Ziua Bucovinei 2014 – la „Zorile Bucovinei”


 
     În ziua de joi , 27 noiembrie 2014, la ora 13.00, la redacţia „Zorilor Bucovinei” (or. Cernăuţi, str. Kobyleanska, 5) colectivul ziarului, Societatea Ziariştilor Români Independenţi din regiunea Cernăuţi, în parteneriat cu Biblioteca Bucovinei „Ioan G. Sbiera”, Societatea Scriitorilor români bucovineni, filiala Suceava a Jurnaliştilor Profesionişti din România şi cu sprijinul Mănăstirii Putna și Consulatului General al României la Cernăuţi, au organizat cea de-a doua ediţie a Zilei Bucovinei, ocazie cu care a fost prezentată și cartea "Dulce de Suceava, Amar de Cernăuţi" de Doina Cernica și Maria  Toacă. 
     Urmează un fotoreportaj și materiale video realizate de Nicolae Hauca  la această manifestare.
/////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////
VEZI  31 de video aici:  ////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////
PLÂNGE INIMA, SUSPINĂ, PENTRU TINE, BUCOVINĂ…

„Mai presus de tihna noastră stă datoria sfântă de a ne apăra fiinţa şi neatârnarea ţării noastre”
Apropo, această moştenire testamentară, lăsată Neamului de Ştefan cel Mare şi scrisă pe pergamentul din icoana sa şi redată în culori grăitoare de pictorul Mihai Alisavetei, e lumina ce ne arată calea înainte, un talisman ce ne protejează de ghinioanele nenorocului ce-i urmăresc pe cei sinceri, nedeprinşi cu făţărniciile şi minciuna. Conştientizăm, spre regret, că mulţi dintre noi ne prefacem doar că ne îndeplinim această sacră datorie de a ne păstra şi perpetua fiinţa naţională. Oricum, această chemare testamentară ne-a adunat sub cupola UNIRII în ajunul  remarcabilei date din istoria Bucovinei – ZIUA BUCOVINEI,  în Casa Mare de la sediul redacţiei ziarului „Zorile Bucovinei”, la cea de-a 2-a ediţie a celei mai înălţătoare sărbători de suflet ale Neamului.
Organizat la 27 noiembrie de ziarul „Zorile Bucovinei”, Societatea Jurnaliştilor Români Independenţi din regiunea Cernăuţi (preşedinte Nicolae Toma), în comun cu Biblioteca Bucovinei „Ioan G. Sbiera” (director Gheorghe Gabriel Cărăbuş), Societatea Scriitorilor Bucovineni, filiala Suceava a Jurnaliştilor Profesionişti din România (preşedintă Doina Cernica), cu sprijinul Consulatului General al României la Cernăuţi, evenimentul de anvergură i-a unit într-o suflare românească pe toţi acei care simt şi respiră româneşte, demonstrând astfel  că Bucovina  e una, întregită prin spiritul românilor trăitori de veacuri pe acest picior de plai mioritic ce poartă în suflete un dor nestins – dorul de Ţară.
În pofida faptului că data desfăşurării Zilei Bucovinei a fost coordonată cu Consulatul General al României la Cernăuţi, reprezentanţii misiunii diplomatice române au fost prea ocupaţi în acea zi din preajma Sărbătoririi Zilei Naţionale a României, nereuşind să ajungă şi la Ziua Bucovinei, la „Zorile Bucovinei”.
Adevărul e că manifestarea de suflet, consacrată întregirii Neamului, a adunat români din sudul şi nordul Bucovinei, care poartă în suflet aceleaşi doruri şi aspiraţii, sala spaţioasă a redacţiei devenind arhiplină. Cei care ne-au onorat cu prezenţa –  scriitori, poeţi, oameni simpli, profesori, interpreţi, lideri ai societăţilor naţional-culturale – Vasile Bâcu, preşedintele Societăţii „Mihai Eminescu”, Dumitru Covalciuc, preşedintele Societăţii „Arboroasa”, Ilie Tudor Zegrea, preşedintele Societăţii Scriitorilor Români din Cernăuţi, Octavian Bivolaru, preşedintele Societăţii „Golgota” a românilor din Ucraina, Ilie Popescu, preşedintele Societăţii „Golgota” a românilor din regiunea Cernăuţi, Ion Broască, preşedintele Societăţii Medicale „Isidor Bodea”,  fotoreporterii Nicolae Hauca, Vasile Paladean şi Nicolae Paulencu – au  trăit bucuria înălţătoarei Sărbători prin  lansarea volumului „Dulce de Suceava –  Amar de Cernăuţi”, scrisă de Doina Cernica şi Maria Toacă, şi sfinţirea portretelor lui Mihai Eminescu şi Ştefan cel Mare şi Sfânt, opere înveşnicite în preajma măreţei Sărbători de penelul iscusitului şi talentatului pictor Mihai Alisavetei, vopseaua cărora n-a reuşit încă bine să se usuce.
Cu dor de Cernăuţi –  cu dor de România
Graţie dlui Gheorghe Gabriel Cărăbuş, directorul Bibliotecii Bucovinei „Ioan G. Sbiera”, prezent în fruntea echipei din Ţară – scriitoarea şi publicista Doina Cernica şi dna Maria Olar, preşedinta Fundaţiei Culturale „Leca Morariu”, doctorul în istorie Alis Niculică şi radioreporterul de la România Actualităţi Mihaela Buculei – la făurirea unirii spirituale în capitala provinciei, Casa Mare a ziarului „Zorile Bucovinei” a găzduit oaspeţi dragi din România cu dor de Cernăuţi şi tot atât de dragi şi aşteptaţi din ţinut, cititori fideli ai ziarului – cu dor de România.
Dar nu importă cu cine ne-am îmbrăţişat în Măreaţa Zi, cu cine am stat la masă, ci ceea ce purtăm în inimi, căci de oaspeţi dragi suntem întotdeauna bucuroşi – fie ei din România, şi din ţinut, oricum Sărbătoarea o facem pentru noi, pentru sufletul nostru, al românului amărât şi înstrăinat de Ţară, căci, mai presus de onorurile şi supărările noastre trebuie să stea, vorba Voievodului, „datoria sfântă de a ne apăra fiinţa” naţională.
În calitate de gazdă şi de moderator al manifestării, Nicolae Toma, redactorul-şef al „Zorilor Bucovinei” şi preşedintele Societăţii Jurnaliştilor Români Independenţi din regiunea Cernăuţi, a făcut o succintă prezentare a volumului, alcătuit de cele două distinse  doamne, scriitoarea Doina Cernica şi publicista Maria Toacă, sensibilizând că publicaţia „Crai Nou” din Suceava, la care de aproape o viaţă activează dna Cernica, în  frunte cu directorul ei Dumitru Teodorescu,  cu care „Zorile Bucovinei” colaborează fructuos, e unul dintre cele mai obiective ziare din România.
„Dulce de Suceava - Amar de Cernăuţi”
Bucuria întâlnirii cu Cernăuţiul, şi prietenia din fragedă tinereţe cu dna Maria Toacă, care apoi s-a încununat într-o fructuoasă colaborare cultural-artistică, au fost evocate de scriitoarea dna Doina Cernica, care a specificat că  „Dulce de Suceava – Amar de Cernăuţi” e un volum de publicistică ce adună în palmaresul său articole proprii, publicate în „Crai Nou”,  şi de Maria Toacă –  în „Zorile Bucovinei”, toate referindu-se la Bucovina, „cu o focalizare vădită asupra Cernăuţiului şi a românilor de-aici. Apropo de perspectiva aderării la Uniunea Europeană, Cernăuţiul să fie proclamat o capitală europeană, la fel precum Sibiul, la care concurează şi Iaşul”.
 Continuând momentele evocatoare, domnul Gheorghe Gabriel Cărăbuş şi  doctorul în istorie Alis Niculică au  preluat firul Ariadnei, subtilizând că volumul editat de cele două prietene – Doina Cernica şi Maria Toacă – sunt două priviri asupra istoriei, e o „carte scrisă cu mănuşi de catifea”, un document important pentru urmaşi, o istorie tristă şi dureroasă a rezistenţei românilor înstrăinaţi şi trunchiaţi de la arborele Patriei, a continuităţii luptei pentru graiul matern străbun, pentru reîntregirea Ţării Fagilor, pentru  apărarea şi recunoaşterea, perpetuarea românităţii.
Plânge inima, suspină, pentru tine, Bucovină…
Nu mai puţin importante în acea zi dătătoare de speranţe au fost discuţiile aprinse ale  dlor Octavian Voronca, Dumitru Covalciuc, Ilie Zegrea etc.  referitoare la  evenimentele ce au dus la făurirea Unirii din 1918. Ca un preludiu la fiorul ce i-a cuprins întreaga fiinţă, ascultând vocea emoţionantă a poetei populare din Tereblecea, Eugenia Balan-Ciocoboc, care a citit din propriile-i versuri patriotice, dedicate Bucovinei, pe aceeaşi undă trepidantă scriitorul Dumitru Covalciuc continuându-şi prelegerea referitoare la durerea  înstrăinării de Ţară, a cedării Bucovinei, la pasivitatea celor care urmau  să ne apere în 1940, când au năvălit ruşii: „Noi, cei de la o margine de Ţară, am suferit din cauza Bucureştiului oficial, nu vă supăraţi, a fost cea mai mare trădare în ’40… Ştiţi unde era nordul Bucovinei?  Pe Prut. Cernăuţiul era pe partea de sud. De unde s-a luat până la Putna? Cât au mers tancurile, tot era nord? La ce atunci au fost concentrările, s-au săpat tranşee în 1939?  Au trecut până unde au vrut. În timpul acela în Cernăuţi erau două batalioane şi nişte jandarmi. Unde era armata? Cum putea fi Cernăuţiul apărat? Au adus unguri din Transilvania şi evrei, i-au pus pe Prut şi Ceremuş să păzească graniţa. Durerea noastră e mare! …Ar merita şi Iancu Flondor, făuritorul Unirii, să aibă un bust la Storojineţ şi Suceava”. O întâmplare tristă a avut loc în 1940. Nicu Flondor, primarul de atunci al Cernăuţiului, a primit ordin din Bucureşti să predea cheile oraşului sovieticilor. Ce palmă a dat istoria neamului!”.
Timpul vindecă durerile noastre, dar ucide speranţe
Deşi e posibil ca vremurile să ne aducă timpuri bune, să cadă sârma ghimpată ce desparte un neam de acelaşi sânge, dar pot năvăli şi timpuri obscure şi nu e vorba aici de pesimism, ci trebuie să fim realişti, să privim adevărul în faţă, căci ce e menit să se întâmple, întotdeauna va găsi o cale. Spre regret, timpul vindecă durerile noastre, dar ucide speranţe. Important e că  Unirea spirituală la Cernăuţi, prin înălţarea neamului de Ziua Bucovinei, şi volumul „Dulce de Suceava – Amar de Cernăuţi” va rămâne în istorie, după cum a sensibilizat şi dna Doina Cernica, peste ani se va şti că aici au trăit români băştinaşi cu dor de Ţară, că în capitala Bucovinei în 2014 se vorbea încă româna, că la sediul  ziarului românesc „Zorile Bucovinei” s-a sărbătorit ZIUA BUCOVINEI.  
Mulţumindu-i din suflet antreprenorului Gheorghe Cozma, bunului român care veghează veşnicia Poetului, păstrând liniştea şi ordinea la monumentul juvenil al lui Mihai Eminescu din centrul Cernăuţiului,  pentru sponsorizarea portretului lui Mihai Eminescu, în virtutea modestiei sale, Nicolae Toma a amintit doar fugitiv că tablourile au fost finanţate şi de familia sa. Evident, sacrificiul pe care l-au făcut membrii familiei sale, adunând bani din salariul mic  pentru a vedea conturat chipul Voievodului Ştefan cel Mare a fost neînsemnat în comparaţie cu jertfa viteazului Voievod, adusă la altarul Neamului. Mai mult, neobositul creator Mihai Alisavetei, obsedat de trecutul glorios al poporului român, în deosebi, ne-a propus să-l redea în culori şi pe  Alexandru cel Bun. Evident, dacă s-ar găsi vreun sponsor, n-am fi împotrivă  să-l avem în Casa Mare a redacţiei şi pe acest mare domnitor. Sperăm că se vor găsi oameni de afacere, dacă nu în Bucovina cedată şi înstrăinată, măcar în România, care, impresionaţi de creaţiile pictorului, să-l susţină, să dorească să-l aibă într-o Casă Mare a sa pe Ştefan cel Mare, la fel precum şi românul Vasile Botă din Boian îl are pictat pe un perete din sufrageria casei.
Ne-a emoţionat gestul nobil al Arhimandritului Melchisedec Velnic, stareţul Mănăstirii Putna, prima şi cea mai de vârf ctitorie voievodală a lui Ştefan cel Mare, unde viteazul domnitor şi-a găsit liniştea eternă, căruia îi suntem recunoscători şi-i adresăm ÎPS mulţumiri din suflet pentru disponibilitatea de a-l trimite pe părintele Dosoftei pentru sfinţirea inegalabilelor creaţii picturale ale maestrului Mihai Alisavetei.
Oricum, suntem nespus de fericiţi că portretele marilor înaintaşi vor înnobila atmosfera de respiraţie românească din Casa Mare a „Zorilor Bucovinei” ori de câte ori ne vom aduna aici, că Luceafărul poeziei româneşti, „alunecând  pe-o rază”,  îşi va revărsa lumina şi binecuvântarea şi în redacţia noastră, iar chipul lui  Ştefan cel Mare şi Sfânt  ne va călăuzi cu povaţa, redată de penelul talentatului  artist Mihai Alisavetei întocmai cum a fost scrisă pe pergamentul din icoana Voievodului: „Mai presus de tihna noastră stă datoria sfântă de a ne apăra fiinţa şi neatârnarea ţării noastre”.
Pentru întregul neam au doinit cu dor şi jale la cea de-a doua ediţie a Zilei Bucovinei – la „Zorile Bucovinei”,  „Din Valea Siretului până-n lunca Prutului”, cu fermecătoarele lor voci, Victoria Costinean, acompaniată la vioară de fiul Bogdan, Gheorghina Pascal din Ropcea, Nicolae Mintencu,  Gică Puiu, chemând românii la Stejar, să se-nchine la altar, „să  înalţe rugăciuni pentru toţi, pentru străbuni”, Elena Nandriş şi Lenuţa Petriuc încheind cu tristeţe: „Bucovină, Bucovină, ai rămas de tot străină… plânge inima suspină, pentru tine, Bucovină”.
Felicia NICHITA-TOMA




SURSA: http://www.zorilebucovinei.com/news/show/949/










































„Florile Dalbe” – ediţia XX 2014



STIMATI CONATIONAL1!
Vă invităm cu drag la tradiţionala Sărbătoare a obiceiurilor de iarnă „Florile Dalbe” – ediţia XX, organizată de Societatea „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi.
Manifestarea va avea loc duminică, 21 decembrie 2014, în sala Palatul Academic al Universităţii Bucovinene de Medicină  din Cernăuţi (str F. Şchiller, 11), între orele 12.00-15.00
Rugăm conducătorii formaţiilor artistice, soliştii să ne informeze despre numerele propuse în program. Organizatorii îşi rezervă dreptul de a reduce durata evoluării participanţilor cu scopul încadrării în limita timpului prevăzut de condiţiile arendării sălii de spectacole. Aşteptăm propunerile dumneavoastră până la 15 decembrie 2014.
Ne adresăm la toţi oamenii de bună credinţă, persoane fizice şi juridice care doresc să sprijine această acţiune: suntem deschişi pentru o colaborare informativă, sau publicitară reciproc avantajoasă şi ne vom bucura de orice propunere.
Vă mulţumim anticipat.
Conturile noastre bancare:Товариство румунської культури ім. М. Емінеску п/р 26004000254387 в ПАТ Укрсоцбанк, МФО 300023, м. Київ (în grivne) şi 57: /UKRSOTSBANK, KIEV, SWIFT UKRSUAUX, 59:/ 26003010073281 (EUR) TOV Rumunskoyi kultury, Tsentralna ploshcsha 9, CHERNIVTSI, CERNIVTSI REGION. (cu menţiunea – ajutor nerambursabil pentru activitatea Societăţii „Mihai Eminescu”)
Informaţii suplimentare, sugestii, propuneri de colaborare cu potenţialii sponsori – tel. (0038) 050-627 41 56; 050-602- 41-62; 066-915-58-77 e-mail: vasilebycu@gmail.com .
Vă aşteptăm cu drag!

Prezidiul Societăţii de Cultură Română „Mihai Eminescu”  din regiunea Cernăuţi
 


26 nov. 2014

Revista presei nord bucovinene de limba română din 28/11/2014

Atenție! Pentru a citi ziarul în mărime reală, accesați tastele Ctrl și (+) la mărire & Ctrl și (–)  la micșorare.  




//////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////












 ///////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////






///////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// 




/////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////






////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////