Ascultă Online Radio Cernăuți

28 ian. 2012

VASILE VASCAN LA 70 DE ANI./ ВАСКАНУ ВАСИЛИЮ - 70.

***

***
















Foto - https://plus.google.com/photos/11726196453/albums/575949089?banner=pwa


https://plus.google.com/photos/11726196453/albums/575949089?banner=pwa

21 ian. 2012

Vernisajul pictorului Nicolae Bendas





În limbile ucraineană şi română au fost citite versurile dedicate pictorului. Printre autori s-au numărat poetele populare Elena Fedoreac şi Eugenia Balan-Ciocoboc, Alexandra Vozneac şi Maria Gulei. Despre pictor şi măiestria lui au vorbit cu multă căldură sufletească compozitorul Kuzma Smali, meşteriţa populară, profesoara Liubov Vascul, sora poetului Ilie Motrescu, profesoara Maria Motrescu-Popescu, profesorul, membru al prezidiului Societăţii ”M.Eminescu”, Octavian Voronca, profesorul-pensionar Nicolai Hanchevici, folcloristul şi etnograful Mircea Mintenco şi maestrul în ceramică, poetul Ilie Vaselovici.


Vreau să menţionez că şi celor doi de la urmă, dl Nicolae Bendas le-a pictat portrete. De fapt, dumnealui este un portretist deosebit, căci a pictat şi pictează zeci de portrete. Un loc şi un rol aparte în portretele pictorului îl au ochii. Da, anume ochii omului - oglinda sufletului, sunt redaţi cu atâta profesionalism. Majoritatea portretelor ne reprezintă genul feminin cu frumuseţea lui aparte. Printre zecile de portrete desprindem pe cel al Maicii Tereza, care i-a pozat personal în timpul aflării în Italia, chipul mamei sale care are 97 de ani, dar şi toate celelalte.
Îi dorim pictorului Nicolae Bendas inspiraţie, succese, admiratori cât mai mulţi, sănătate, noi vermisaje şi un sincer „La mulţi ani!”.

Eleonora SCHIPOR

În imagini: vernisajul pictorului Nicolae Bendas la Cernăuţi.

Fotografii de Nicolae HAUCA

17 ian. 2012

Eminesciană în ucraineană la Cernăuți

Deja de câţiva ani în regiunea Cernăuţi s-a încetăţenit o tradiţie frumoasă de a se organiza pe parcursul lunii ianuarie diferite manifestări literare şi culturale consacrate poetului naţional al românilor de pretutindeni – Mihai Eminescu. Ce-i important în cazul dat, că cei care-l omagiază nu sunt doar românii din nordul Bucovinei, ci reprezentanţii diferitor naţionalităţi care convieţuiesc în regiunea Cernăuţi.
Ieri momente deosebit de plăcute le-a oferit în dar publicului cernăuţean studenţii de la Colegiul de iluminare culturală „Isidor Vorobkevici”, care au înscenat în premieră în limba ucraineană poemul „Luceafărul”, scris de Mihai Eminescu şi tradus de scriitorul ucrainean Vitalii Kolodii. Chiar de la bun început traducătorul bucovinean a menţionat faptul că a tradus acest poem cu multă plăcere, punând o parte din sufletul său în acele expresii poetice traduse în limba lui Şevcenko. Pentru această traducere deosebit de reuşită a poemului „Luceafărul”, Vitalii Kolodii a primit numeroase premii atât în Ucraina, cât şi în Republica Moldova, România.
Înscenarea poemului „Luceafărul” a făcut parte din teza de diplomă a studentului ucrainean Iurii Gavrileac, viitor regizor, ajutat fiind de profesorul Grigore Sorocean şi de Iurii Marceac, directorul teatrului „Olga Kobyleanska” din Cernăuţi. Succesul tânărului regizor a fost remarcat de publicul adunat în sala de festivităţi a Muzeului de etnografie din centrul regional. Elita bucovineană a trăit clipe emoţionante, timp de câteva minute, în lumea de vis a versului eminescian. Studenţii de la colegiul menţionat au povestit publicului în limba ucraineană despre viaţa, activitatea şi creaţia lui Mihai Eminescu, invitând în scenă cunoscuţi interpreţi, care au fredonat câteva romanţe pe versurile marelui poet. Ei, dar şi profesorii lor, sunt dispuşi să prezinte acest poem înscenat şi multe alte scenete vorbitorilor de limbă ucraineană din România şi Republica Moldova, dorind chiar să întreprindă unele turnee în aceste ţări. În numele spectatorilor scriitorul Vasile Tărâţeanu le-a mulţumit tinerilor pentru frumoasa idee de a pune în scenă poemul „Luceafărul” în limba ucraineană. La rândul său, doamna Tatiana Popa, Consul General al României la Cernăuţi a ţinut să menţioneze faptul că urmărind poemul „Luceafărul” înscenat de studenţii ucraineni de la Colegiul de iluminare culturală din oraşul copilăriei lui Mihai Eminescu s-a convins încă o dată că „versul eminescian sună la fel de frumos şi melodios şi-n limba ucraineană”.
Zilele Eminescu în nordul Bucovinei vor continua pe tot parcursul lunii ianuarie, urmând să fie organizate diferite serate literare şi concursuri în instituţiile de învăţământ din regiunea Cernăuţi, care şi-au reluat activitatea la 16 ianuarie, după vacanţa de iarnă.
Vitalie ZÂGREA.

Foto de Nicolae Hauca.







Буковинці вшанували Міхая Емінеску
Вівторок, 17 січня 2012, 17:33
Автор Радіо "Буковина"
У Чернівцях відзначили 162-гу річницю від дня народження відомого румунського поета Міхая Емінеску та День національної румунської культури. З цієї нагоди відбувся ряд культурно-мистецьких заходів. На них побувала наш кореспондент Анна Поповчук:

КОР.: Опісля покладання квітів до пам’ятника Міхаєві Емінеску в центрі Чернівців, творча зустріч з інтелігенцією краю відбулася в румунському народному домі. А в обласному краєзнавчому музеї представили виставку з майже сорока факсимільних видань рукописів Міхая Емінеску. Говорить завідувач Літературно-меморіального музею Міхая Емінеску Олена Винту-Терицану:

ВИНТУ-ТЕРИЦАНУ: …До сьогоднішнього дня – 162-ї річниці Міхая Емінеску ми маємо унікальні експонати, які подарувала нам, через Фонд культури румунської мови, до експонатів до майбутнього музею нашого – це є зошити Міхая Емінеску – скановані рукописи. Тобто, вся його творчість – в рукописах. Це – дуже цікаво і для наших оглядачів, і для наших студентів – хто полюбляє творчість Міхая Емінеску!

КОР.: Опісля огляду виставки, не залишила байдужими присутніх вистава за поемою у віршах «Лучафер» («Ранкова зоря») Міхая Емінеску у перекладі Віталія Колодія, яку представили студенти Училища мистецтв імені Сидора Воробкевича. Слово керівнику творчої молоді – Григорієві Сорочану:

СОРОЧАН: …Це – мрія кожної людини про щось таке високе! І – має бути мета! До тої Зірки вона навряд чи колись добереться, і те кохання… Але – є мрія! Людина без мрії жити не буде! І, мабуть, у цьому – і молодь цікавиться! Тому що, все ж таки, почуття кохання має бути дуже високим! …Репертуар завжди вибирається дуже високопробний! Я горджуся тим, що є такі курси! Жаль розставатися! Звичайно, час не позволяє все те показати…

КОР.: Представники місцевої влади та громадських організацій, учні, студенти – у вечорі, присвяченому Міхаєві Емінеску, взяли участь чимало поціновувачів мелодійного поетичного слова румунського Співця ранкової Зорі – Міхая Емінеску.

Новини - Культура. Музика. Кіно

CONCURS INTERNAŢIONAL DE POEZIE ȘI PROZĂ

REVISTA INTERNAŢIONALĂ” STARPRESS”- www.valcea-turism.ro organizeză CONCURSUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE ȘI PROZĂ PENTRU ROMANII DIN INTREAGA LUME , “STARPRESS 2012”

- La 1 februarie 2012 Revista Internaţionala STARPRESS www.valcea-turism.ro lansează CONCURSUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE PENTRU ROMANII DIN INTREAGA LUME „STARPRESS” 2012 ediţia a lll -a ( concurs organizat din doi in doi ani - prima ediţie , 2008 , ca şi cea de-a doua , 2010 , bucurandu-se de un real succes, reuşind să descopere talente ascunse şi să reunească iubitorii de frumos de pretutindeni).
-In acelaşi timp , organizează CONCURSUL INTERNAŢIONAL DE PROZĂ PENTRU ROMANII DIN INTREAGA LUME„STARPRESS” 2012 - ediţia l.
Concursul Intenaţional de poezie şi proză STARPRESS 2012 se desfaşoara în parteneriat şi colaborare cu peste 70 de ziare , reviste, posturi de radio şi televiziune din diaspora şi România , în PERIOADA 01.02.2012 – 01.06.2012.
PREMIILE CONSTAU IN SEJURURI ÎN RENUMITE STAŢIUNI TURISTICE ROMÂNESTI ( Mamaia – HOTEL SIRET- 2 premii, Eforie Nord – HOTEL CASA ANDREI 1 premiu ), Pensiune BAR- PYRAMID – VILA RODICA - 1 premiu, Jupiter – HOTEL RIO - 2 premii , Mangalia CASA SAVETA GEORGESCU - 1 premiu şi OBIECTE.
Fiecare premiu constă în câte un sejur pentru două personae (câstigatorul fiind insoţit de câte o persoană dragă în sejur, ca şi la ediţiile precedente ).
REGULAMENTUL CONCURSULUI :
1 - LA SECŢIUNEA POEZIE SE PARTICIPĂ CU 5 POEZII , (indiferent de tematică ).
-CONCURENŢII VOR PREZENTA ALATURI DE POEZII , UN C.V. şi o fotografie.
2 - LA SECŢIUNEA PROZĂ SE PARTICIPĂ CU 5 FRAGMENTE , (indiferent de tematică).
-CONCURENŢII VOR PREZENTA ALATURI DE POEZII , UN C.V. şi o fotografie.
Indiferent de rezultatul concursului, CELE MAI INTERESANTE POEZII VOR FI PUBLICATE IN PAGINILE NOASTRE ȘI ALE TUTUROR COLABORATORILOR NOȘTRI din diferite state ale lumii.
3 - POEZIILE ŞI FRAGMENTELE DE PROZĂ PENTRU CONCURS VOR FI TRIMISE PE ADRESELE: star_ligya@yahoo.com ; sun_andrada@yahoo.com ; free3ymher@yahoo.ca ,
pană la data de 15 mai 2012 . Comitetul de selecţie va delibera pana la 1 iunie 2012 .
La inceputul lunii iunie se vor anunţa caştigatorii.
Concursul Internaţional de poezie şi proză pentru românii de pretutindeni îşi propune descoperirea şi promovarea creatorilor de poezie şi proză autentică în limba româna, tineri şi adulţi, începatori şi profesionişti, inclusiv a celor care din anumite motive nu au putut fi publicaţi (indiferent de vârstă ).
Cu siguranţă , vom descoperi talente pe care dorim să le promovăm în întreaga lume.
RELAŢII la ORGANIZATORUL CONCURSULUI INTERNAŢIONAL DE POEZIE ȘI PROZA PENTRU ROMANII DIN INTREAGA LUME , “STARPRESS 2012”, LIGYA DIACONESCU, star_ligya@yahoo.com , director general al REVISTEI INTERNATIONALE STARPRESS (romano-camado-americana , cu , colaboratori in intreaga lume), www.valcea-turism.ro

15 ian. 2012

Cum am marcat la Cernăuţi cea de a 162-a aniversare de la naşterea Luceafărului poeziei noastre Mihai Eminescu şi Ziua Culturii Naţionale Române.

La 15 ianuarie, când oraşul Cernăuţi era încărcat de zgomotul malăncilor, Societatea pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi împreuna cu Centrul de Filologie Română Comparată „Grigore Bostan” al Universităţii Naţionale „Iu. Fedkovyci” din Cernăuţi şi Liceul Particular nr. 1 din Suceava au marcat cea de-a 162-a aniversare de la naşterea Luceafărului poeziei noastre Mihai Eminescu şi Ziua Culturii Naţionale Române.

Manifestările au început prin depunerile de flori la bustul din curtea Casei lui Aron Pumnul şi monumentul Luceafărului din centrul oraşului Cernăuţi, după care au urmat la sediul Societăţii "Mihai Eminescu”.

FOTOGRAFII DE NCOLAE HAUCA.
Programul a cuprins scurte consideraţii asupra motivului drumului în poezia eminesciană, prezentate de prof. Paraschiva Abutnăriţei, preşedinta Filialei "Arboroasa” Vatra Dornei, un cuvânt despre Eminescu rostit de doamna Lora Bostan, doctor docent la Catedra de filologie română şi clasică, vernisarea Expoziţiei de fotografie aeriană "Un Icar al Bucovinei”, aparţinând artistului fotograf Ştefan Petrescu, vernisarea expoziţiei de acuarelă "Anotimpuri eminesciene” a artistului Ioan Bodnar (Suceava), medalistica eminesciană "Chipul poetului”, prezentată de domnul profesor Dan Lohănel din Suceava, care a înmânat şi un premiu "Gazetei de Herţa” din partea Liceului particular nr. 1 din Suceava şi a domnului Ioan Balan, deputat în Parlamentul României.
Printre oaspeţi s-au numărat reprezentanţi de la diferite organizaţii non-guvernamentale din România, oameni de cultură, ziarişti, precum şi domnul Mircea Irimescu, preşedintele Societăţii pentru Literatura şi Cultura Română în Bucovina, deputat în Parlamentul României, Corneliu Cibotaru, consul la Consulatul General al României la Cernăuţi. Au mai luat cuvântul domnii Dumitru Covalciuc, Petru Grior, Dragoş Olaru, Dorin Misichevici, doamnele Eleonora Schipor, Eugenia Ciocoboc ş.a.
Domnul Vasile Bâcu, preşedintele Societăţii "Mihai Eminescu”, a înmânat diplome de onoare oaspeţilor.
Manifestări consacrate Luceafărului au mai avut loc la Gimnaziul nr. 6 din Cernăuţi, unde s-a desfăşurat tradiţionalul concurs al elevilor-declamatori din creaţia eminesciană, organizat de scriitorii cernăuţeni, iar la 17 ianuarie Sala-muzeu „Mihai Eminescu”, aflată în grija doamnei Elena Tărâţeanu, i-a invitat pe toţi la o prezentare a poemului „Luceafărul” în limba ucraineană, moment realizat de elevii Liceului de arte „I. Vorobchievici” din Cernăuţi.
Adrian MEDVEDI
Fotografii de Nicolae HAUCA
Societatea pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu”
din regiunea Cernăuţi împreuna cu Centrul de Filologie Română Comparată „Grigore Bostan ” al Universităţii Naţionale„Iu. Fedkovyci” din Cernăuţi şi Liceul Particular nr. 1 din Suceava
au marcat cea de a 162-a aniversare de la naşterea Luceafărului poeziei noastre Mihai Eminescu şi Ziua Culturii Naţionale Române.La manifestare, de asemenea, au participat personalul Consulatului general al României la Cernăuți în frunte cu dna Tatiana Popa, Consul general al României la Cernăuţi, membri ai Uniunii scriitorilor români nordbucovineni, corul Dragoș Vodă şi alţii.
SCRIITORUL DUMITRU COVALCIUC:

Programul a cuprins Scurte consideraţii asupra motivului drumului în poezia eminesciană, prezentate de prof. Paraschiva Abutnăriţei, preşedinta Filialei "Arboroasa" Vatra Dornei , a Asociaţiei Culturale "Pro Basarabia şi Bucovina", vernisarea Expoziţiei de fotografie aeriană "Un Icar al Bucovinei", aparţinând artistului fotograf Ştefan Petrescu, vernisarea expoziţie de acuarelă "Anotimpuri eminesciene" a artistului Ioan Bodnar (Suceava), medalistica eminesciană "Chipul poetului" - profesor Dan Lohănel (Suceava).
http://www.youtube.com/watch?v=7vggc5vL1ok

Manifestările au inceput la 15 ianuarie 2012 prin depunerile de flori la bustul din curtea casei lui Aron Pumnul şi monumentul Luceafărului din centrul oraşului Cernăuţi, iar la ora 10.00, au continuat în sediul Societăţii “Mihai Eminescu” (or. Cernăuţi, Piaţa Centrală, 9),iar la Gimnaziul Nr. 6 cu predare în limba română Uniunea scriitorilor români nordbucovineni a organizat un concurs de poezie.
Dacă accesaţi imaginile de mai jos puteti descarca toate fotografiile de aici: https://picasaweb.google.com/11481285073/MarcareaCeleiDeA162AAniversariDeLaNastereaLuceafaruluiPoezieiNoastreMihaiEminescu?authuser=0&feat=directlink

Fotografii de Vasile Paladean si Nicolae Hauca.
Буковинці вшанували Міхая Емінеску
Вівторок, 17 січня 2012, 17:33
Автор Радіо "Буковина"
У Чернівцях відзначили 162-гу річницю від дня народження відомого румунського поета Міхая Емінеску та День національної румунської культури. З цієї нагоди відбувся ряд культурно-мистецьких заходів. На них побувала наш кореспондент Анна Поповчук:

КОР.: Опісля покладання квітів до пам’ятника Міхаєві Емінеску в центрі Чернівців, творча зустріч з інтелігенцією краю відбулася в румунському народному домі. А в обласному краєзнавчому музеї представили виставку з майже сорока факсимільних видань рукописів Міхая Емінеску. Говорить завідувач Літературно-меморіального музею Міхая Емінеску Олена Винту-Терицану:

ВИНТУ-ТЕРИЦАНУ: …До сьогоднішнього дня – 162-ї річниці Міхая Емінеску ми маємо унікальні експонати, які подарувала нам, через Фонд культури румунської мови, до експонатів до майбутнього музею нашого – це є зошити Міхая Емінеску – скановані рукописи. Тобто, вся його творчість – в рукописах. Це – дуже цікаво і для наших оглядачів, і для наших студентів – хто полюбляє творчість Міхая Емінеску!

КОР.: Опісля огляду виставки, не залишила байдужими присутніх вистава за поемою у віршах «Лучафер» («Ранкова зоря») Міхая Емінеску у перекладі Віталія Колодія, яку представили студенти Училища мистецтв імені Сидора Воробкевича. Слово керівнику творчої молоді – Григорієві Сорочану:

СОРОЧАН: …Це – мрія кожної людини про щось таке високе! І – має бути мета! До тої Зірки вона навряд чи колись добереться, і те кохання… Але – є мрія! Людина без мрії жити не буде! І, мабуть, у цьому – і молодь цікавиться! Тому що, все ж таки, почуття кохання має бути дуже високим! …Репертуар завжди вибирається дуже високопробний! Я горджуся тим, що є такі курси! Жаль розставатися! Звичайно, час не позволяє все те показати…

КОР.: Представники місцевої влади та громадських організацій, учні, студенти – у вечорі, присвяченому Міхаєві Емінеску, взяли участь чимало поціновувачів мелодійного поетичного слова румунського Співця ранкової Зорі – Міхая Емінеску.

Новини - Культура. Музика. Кіно

”Malanca bucovineană” se va transforma într-un festival internaţional / «МALANKA-FEST» - фестиваль Маланок 2012.

Pentru prima dată oraşul Cernăuţi s-a transformat în aceste zile de ianuarie într-un târg regional al „Malăncii bucovinene”. Dacă până nu demult în vechea urbe cernăuţeană veneau în zilele de 14-15 ianuarie să-şi prezinte tradiţiile din localităţile lor doar „Malanca de la Vaşcăuţi” şi cea de la Crasna, anul acesta numărul doritorilor de a participa la „Malanca bucovineană” a depăşit cu mult aşteptările organizatorilor – Primăria oraşului Cernăuţi şi Administraţia regională de stat. Mii de cernăuţeni şi oaspeţi ai oraşului au ieşit în această „duminică de suflet” să admire frumoasele obiceiuri de altă dată ale străbunilor, prezentate pe străzile străvechiului Cernăuţi prin purtătorii tezaurului folcloric din întreaga regiune, în special, din cele patru raioane locuite compact de români – Herţa, Hliboca, Storojineţ şi Noua-Suliţă, dar şi din suburbiile româneşti ale oraşului Cernăuţi – Ţeţina şi Roşa. În acest an la "Malanca bucovineană” au participat colective teatrale nu doar din regiunea Cernăuţi, dar şi din alte ţinuturi ale Ucrainei. Şeful secţiei de turism din cadrul Administraţiei regionale de stat Cernăuţi, domnul Dumitru Pavel, care de fapt este român de origine, îşi doreşte foarte mult să transforme acest festival al obiceiurilor de iarnă din nordul Bucovinei într-un festival internaţional, astfel încât să poată atrage cât mai mulţi turişti străini să viziteze acest ţinut bogat în obiceiuri şi tradiţii, locuri de o frumuseţe rară, care se mai păstrează în regiunea Cernăuţi.
Festivalul „Malanca bucovineană”, care s-a desfăşurat la 15 ianuarie la Cernăuţi a demonstrat încă o dată publicului din această regiune că Bucovina a fost şi va rămâne „un colţ de rai” pe acest pământ , unde obiceiurile şi tradiţiile strămoşeşti sunt împletite cu mult drag într-o cunună a multiculturalităţii, unde fiecare floare reprezintă o parte din sufletul comunităţilor naţionale care convieţuiesc de decenii în pace şi înţelegere în nordul Bucovinei. Vitalie ZÂGREA
***
У Чернівцях завершився Другий міжобласний фольклорно – етнографічний фестиваль «Маланка – Фест»
Понеділок, 16 січня 2012, 13:26
Автор Тарас Піц
Всього у ньому взяли участь 25 колективів з нашої та сусідніх – Івано – Франківської і Тернопільської областей.
Цьогоріч переможцем фестивалю визначено відомий на всю Україну гурт “Вашківецька Маланка” з Вашківців Вижницького району Чернівецької області. Загальна кількість Вашківецьких маланкарів була наймасовішою і становила біля 200 осіб. За перше місце вашківчани отримали приз – десять тисяч гривень.
Друге місце, і відповідно 5 тисяч гривень отримав Кіцманський етнофольклорний самодіяльний театр “А калина не верба”, який відродив Маланку австрійських часів. А от учасники гурту “Маланка” з села Сербичани, що на Сокирянщині отримали третє місце та грошову винагороду у сумі 3 тисяч гривень.
Усі учасники фестин також отримали різні заохочувальні призи.
За словами організаторів фесту, нова січнева Маланка, на відміну від попередньої, не стоятиме на місці, а пройде Чернівцями урочистою ходою. Точкою старту і водночас фінішною, стане площа Філармонії. Від неї учасники рушать через Театральну площу до Соборної, а звідти по вулиці Івана-Франка, через Центральну площу – знову до Філармонії. Тим самим опишуть уявне коло.

FOTO - https://picasaweb.google.com/11481285073/2012?authuser=0&feat=directlink

Цьогоріч призовий фонд складатиме 17 тисяч гривень, з яких володарі першого місця отримають аж 10 тисяч гривень. А визначатиме переможців журі, яке оцінюватиме маланкарів за багатьма критеріями: виконавчою майстерністю, творчою індивідуальністю та цілісністю загального дійства. Найкращі виступатимуть на сцені.

Метою проведення фестивалю є привернення уваги до Чернівців, як до краю, де продовжуються народні буковинські традиції, що сприятиме розвитку подієвого туризму на Буковині.

Маланка-фест є частиною акції «Чим пишаються Чернівці», з розвитком якої, як пожартував один з членів оргкомітету Сергій Осадчук «скоро в Чернівцях стане жити не сумно протягом всього календарного року». До слова, ще один з членів журі, Микола Шкрібляк, висловив побажання до учасників, які пародіюватимуть політиків. «Маланка – це не карнавал і не КВН, а етнографічне дійство, - сказав він, - тому виступи повинні бути делікатними, не вульгарними і переконливими».



















14 ian. 2012

Vashkivetska Malanka -01/14/2012, Ukraine./ Вашківецька Маланка - 2012.


Чернівецька область вирізняється своєю неповторною етнічною культурою, і в циклі календарно-обрядових свят буковинська Маланка – колоритна й самобутня. Тільки в нашому регіоні можна побачити українську, румунську, молдавську і навіть бесарабську Маланку.
В районах області та місті Чернівці традиційно маланкуватимуть й цього року. Побачити яскраве дійство Переберії, помаланкувати, взяти участь в іграх, жартах учасників маланкових гуртів, маланкових розвагах матимуть змогу всі охочі з 13 по 15 січня.
Відома “Вашківецька Маланка”, яка щороку проводиться у Вашківцях Вижницького району, цьогоріч проходитиме як обласний фестиваль народної творчості – фестини відбудуться 14 січня о 10-ій годині, в День Святого Василія, біля Вашківецького міського будинку народної творчості та дозвілля.
В програмі фестивалю – маланковий карнавал, конкурс маланкових гуртів та ряджених, груп, окремих театралізованих персонажів, виступи маланково-фольклорних колективів району, інших сіл та міст області, запалення маланкової ватри, купання ряджених у річці Глибочок, концерт “Зимовий вернісаж” з музикою, піснями, танцями, театралізованими дійствами, нагородження переможців, спалення злих духів на ватрі, святковий феєрверк.



FOTO - https://picasaweb.google.com/114803058693651285073/VashkivetskaMalanka2012?authuser=0&feat=directlink



http://www.youtube.com/watch?v=zUrpPaN7dIE


http://www.youtube.com/watch?v=9PUYvnAjEAI


http://www.youtube.com/watch?v=snuu45rfCVc

http://www.youtube.com/watch?v=aaVSllnYM8E

http://www.youtube.com/watch?v=nE7uyo9ZzHM


http://www.youtube.com/watch?v=97bVxGiAvD4

http://www.youtube.com/watch?v=9Kj5Dfz9P5A

http://www.youtube.com/watch?v=RJbxGZ2XxXM

http://www.youtube.com/watch?v=4g3Vg2Ut-LM


http://www.youtube.com/watch?v=eSq1PJwP4II

http://www.youtube.com/watch?v=HY9vkCgn08I

http://www.youtube.com/watch?v=4B9-deQ9J18

http://www.youtube.com/watch?v=E3WjFQiNB30




http://www.youtube.com/watch?v=63coUYbAvVU

http://www.youtube.com/watch?v=APRD72P36Bc

http://www.youtube.com/watch?v=SpUkPWcxnsI

http://www.youtube.com/watch?v=WrAy6QM4ewg

http://www.youtube.com/watch?v=Uue9Kl5FVHE

http://www.youtube.com/watch?v=1oPJ1YFxbfA





https://picasaweb.google.com/114803058693651285073/VashkivetskaMalanka2012?authuser=0&feat=directlink

12 ian. 2012

Marcarea celei de a 162-a aniversări de la naşterea Luceafărului poeziei noastre Mihai Eminescu şi a Zilei Culturii Naţionale Române.

Societatea pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu”
din regiunea Cernăuţi
Centrul de Filologie Română Comparată „Grigore Bostan ” al Universităţii Naţionale„Iu. Fedkovyci” din Cernăuţi
Liceul Particular nr. 1 din Suceava
vă invită la marcarea celei de a 162-a aniversări de la naşterea Luceafărului poeziei noastre Mihai Eminescu şi a Zilei Culturii Naţionale Române.

Din program:
1.Scurte consideraţii asupra motivului drumului în poezia eminesciană - prof. Paraschiva Abutnăriţei, preşedinta Filialei "Arboroasa" Vatra Dornei , a Asociaţiei Culturale "Pro Basarabia şi Bucovina";
2. Expoziţie de fotografie aeriană "Un Icar al Bucovinei", aparţinând artistului fotograf Ştefan Petrescu;
3. Expoziţie de acuarelă "Anotimpuri eminesciene" - artistul Ioan Bodnar (Suceava)
4. Medalistica eminesciană "Chipul poetului" - profesor Dan Lohănel (Suceava)
5. Momente muzical-artistice.


Manifestările vor avea loc la 15 ianuarie 2012, ora 10.00, în sediul Societăţii “Mihai Eminescu” (or. Cernăuţi, Piaţa Centrală, 9). Participanţii şi toţi doritorii sunt invitaţi la depunerile de flori la bustul din curtea casei lui Aron Pumnul şi monumentul Luceafărului din centrul oraşului Cernăuţi, ce vor avea loc în aceeaşi zi, orele 09.00 -09.30.

Conducerea Societăţii „Mihai Eminescu”

9 ian. 2012

ÎNTÂLNIRI DE CRĂCIUN la NOUA SULIŢĂ/Рождественские Встречи в Новоселице.Украина.- 01/09/2012.

BUCURIILE CRĂCIUNULUI LA NOUA SULIŢĂ
În aşteptarea alaiului de sărbătoare condus de Moş Crăciun şi Alba-ca-Zăpada, în centrul oraşului se adunaseră parcă mai multă lume ca altădată. În jurul bradului frumos din Noua Suliţă urma să aibă loc tradiţionala Întâlnire de Crăciun. Din an în an, aceasta-i întruneşte pe nouasuliţeni la un spectacol feeric de iarnă, marcând, ca de obicei, ciclul sărbătorilor de Anul Nou şi Crăciun. Lipsiţi de adevărata atmosferă de iarnă cu ger aprig şi troiene de zăpadă, cum ar fi trebuit să fie în această perioadă, oamenii s-au bucurat, în schimb, de evoluările adevărate ale artiştilor amatori din raion. În licărirea razelor de soare beteala bradului iradia luminiţe pe feţele celor adunaţi şi în piaţa centrală era numai un zâmbet şi congratulaţii de sărbătoare. Mirosul de brad devenea tot mai proeminent în învălmăşeala din centrul oraşului, iar când au sosit colindătorii, urătorii, «caprele», căluşarii şi dansatorii, a început manifestarea, şi primele urări au fost ale lui Moş Crăciun şi Alba-ca-Zăpada. Ei sunt cei care, neobosit, în fiecare an sosesc la întâlnirea mult aşteptată. Şi pentru că anul 2012 vine cu noi idei, planuri şi inovaţii, vine şi cu noi tendinţe în modă, iar prima care le-a aplicat în stilul său a fost chiar Alba-ca-Zăpada, îmbrăcată într-un costum foarte şic, aşa cum se poartă astăzi. Amprenta contemporaneităţii s-a reflectat şi în unele numere artistice, care ne-au impresionat mai târziu.
La Întâlnirea de Crăciun schimbul reciproc de emoţii şi dispoziţie agreabilă a fost unul intens. Printre dornicii de a cunoaşte şi afla despre tradiţiile şi obiceiurile de iarnă erau nu doar părinţi şi bunici, dar şi mulţi tineri. Măcar pentru încă un an avem convingerea fermă că obiceiurile noastre, acele, care ne mai ţin într-un neam, nu se vor pierde. Vor mai dăinui colindele şi cântecele de Crăciun, vor mai răsuna clopoţeii urăturilor de Anul Nou, vor mai fi şi «turci», şi «capre», şi «căluşari», şi copii îmbrăcaţi în haine populare...
Printre primii vestitori ai Naşterii Domnului la întâlnire au fost colindătorii din Toporăuţi, în frunte cu primarul satului Victor Paraşciuc, care au mulţumit cerului pentru că s-a deschis şi a dăruit pământului un Salvator. Sfântul eveniment al Naşterii Pruncului Iisus l-au evocat şi grupul etno-folcloric «Ţărăncuţa» din Marşinţi, iar talentatele urătoare Zinaida Govornean şi Maria Bideac au urat pe la ferestrele locuitorilor din raion, instituţiilor de stat şi de cultură, pe la conducătorii ţinutului în care trăim, dorindu-le tuturor un an nou cu bucurii şi belşug. În interpretarea unei melodii de sărbătoare tinerii Marin Paduri şi Denis Zlei au aruncat boabe de grâu peste capetele oamenilor spre un trai mai frumos şi o viaţă în floare. Din prima localitate de lângă centrul raional a sosit şi o ceată de dansatori, îmbrăcaţi care mai de care mai frumoşi, băieţandri mascaţi în «turci», care s-au prins într-o «chipăruşcă» înflăcărată şi au adunat ceva bani în băsmăluţă. Interpretate cu multă voiciune au fost şi dansurile tinerilor dinăuţeni, dar şi ale căluţilor din acelaşi sat, veniţi la sărbătoare într-o grabă. Anul acesta a fost o adevărată aglomeraţie de Moşi Crăciuni şi Crăciuniţe. Încă unul, Moşul de la Ridchivţi ne-a dorit în noul an să ştim să ne preţuim prietenii, să avem sufletul mereu tânăr, iar în casele noastre să intre numai bucuria. Împreună cu colindătorii, nepoţica lui Alba-ca-Zăpada a interpretat mai multe colinde, anunţând că s-a născut Mesia.
Obiceiul colindatului şi uratului este unul dintre cele mai frumoase, ce s-a păstrat în raionul nostru. Practica acestuia diferă de la localitate la localitate. Anume urătorii sunt cei care la 31 decembrie încep această frumoasă perioadă a sărbătorilor de iarnă, apoi continuă vestitorii Naşterii Domnului în ajunul Crăciunului, mai sunt cei, care de Sfântul Vasile umblă cu Malanca, capra, ursul, cerbul, dar şi mascaţii. În unele sate aceste datini se respectă şi de Bobotează. Cu rugămintea de a lăsa Malanca să intre în casă au coborât de la Stroeşti membrele grupului folcloric «Busuioc moldovenesc». Iar ceata tinerilor stroenceni au venit cu urătură, colindă şi cu «caprele» de vândut. Pentru că, «caprele» lui Marin şi Ionică erau nărăvaşe, neguţătoria la Noua Suliţă nu s-a realizat.
Cu urături haioase pentru admiratorii săi au sosit în centrul raional moş Porfir din Mălineşti şi Alexei Morari de la Tărăsăuţi. Ca întotdeauna acestea îi fac pe oameni să uite de necazuri sau să le predea un ton umoristic. Tinerii artişti de la Tărăsăuţi ne-au bucurat cu mai multe melodii frumoase împreună cu conducătoarea lor artistică Natalia Andrieş, care a elogiat şi o urare pentru mulţimea adunată. Au venit la întâlnirea de Crăciun şi micii «actori» din Bălcăuţi, cu o scenetă de sărbătoare, iar darnica bătrânică, care tot împărţea colaci şi grivne participanţilor, i-a felicitat pe cei prezenţi cu ocazia sărbătorilor de iarnă, rugându-i, totodată, pe domnii Şova şi Nichitovici, să vină la Bălcăuţi, să facă un drum mai bun şi mai măruţ.
Rugămintea micii Crăciuniţe de la Mahala-Ostriţa adresată Moşului a fost ca să-l aducă pe scumpul ei Ghiţă. Împreună ei au interpretat un cântec modern pe melodia renumitei cântăreţe din Moldova – Cleopatra. Iar într-o voce cu fetiţele, care le-au făcut companie, au cântat un colind, amintindu-ne mereu să nu uităm să fim mai buni şi să credem în minuni, ceea ce, de fapt, ar trebui să fie esenţialul în viaţa noastră. Următorii la rând au fost colindătorii din Podvirna. Şi aceştia au venit cu un Moş Crăciun şi o Albă-ca-Zăpada, îndemnându-i pe toţi la o suită de dansuri zeloase. Vestea Naşterii Pruncului Iisus au adus-o la Noua Suliţă şi colindătorii din Nesvoia şi Scerbinţi. Iar cei care au rămas până la sfârşit au meritat efortul. S-a încheiat manifestarea cu un spectacol grandios al căluţilor bucovineni. Au venit şi de la Vancicăuţi «cai» mândri şi frumoşi, dar şi renumiţii căluşari de la Costiceni, pe care-i ştiu şi în România. Înflăcărate le-au fost dansurile şi se vede că menirea de a fi căluşar se transmite din generaţie în generaţie la Costiceni. La întâlnirea de Crăciun pentru a doua oară a venit îmbrăcat în căluşar micuţul Marco Cârstea, care a cucerit inimile celor sosiţi la întâlnire şi a câştigat ceva bănuţi pentru puşculiţa de acasă.
Pe plac ne-au fost tuturor prezentările amatorilor scenei din raion, aceasta au remarcat şi conducătorii ţinutului nostru Gheorghe Nichitovici, Deomid Şova şi Maria Nicorici. Ei au sosit la sărbătoare cu urări de bine pentru întreaga comunitate, cu diplome, cadouri şi dulciuri pentru participanţii la manifestare.
Cu inimile deschise, sufletele îmbucurate şi zâmbete pe buze ne-am îndreptat fiecare pe la casele lor, brăduţul din piaţa centrală rămânând să ne aştepte la o întâlnire de Crăciun la anul viitor.
Svetlana URSU

***
***
Astăzi la NOUA SULIŢĂ, centru raional din reg.Cernăuţi, Ucraina, pe Piaţa Centrală din oraş a avut loc tradiționala sărbătoare etno-folclorică «ÎNTÂLNIRI DE CRĂCIUN». Colective artistice de amatori din diferite sate ale raionului: cete de colindători cu măşti de călușari şi capre, cântăreţi şi dansatori s-au prezentat pe esplanada din faţa casei raionale de cultură în ziua sfanțului Ştefan cu tradiționalul repertoriu din timpul sărbătorilor de iarna: colinde şi urături, cântece şi dansuri.
DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI DESCĂRCA TOATE FOTOGRAFIILE DE AICI: https://picasaweb.google.com/101973884105341374821/INTALNIRIDECRACIUNLaNOUASULITA01092012?authuser=0&authkey=Gv1sRgCOLxqIHuuZbL0AE&feat=directlink

DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI DESCĂRCA TOATE FOTOGRAFIILE DE AICI: https://picasaweb.google.com/118360196701147011381/INTALNIRIDECRACIUNLaNOUASULITA01092012?authuser=0&feat=directlink

DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI DESCĂRCA TOATE FOTOGRAFIILE DE AICI: https://picasaweb.google.com/eeuromedia/INTALNIRIDECRACIUNLaNOUASULITA01092012?authuser=0&feat=directlink
























7 ian. 2012

Crăciunul în Boian , Ucraina. 01/07/2012. Рождество в Боянах. Украина./Christmas in Boian, Ukraine.


„De satul Boian, însa, s-au izbit în zadar, ca de o stâncă de granit, toate valurile puternice ale străinismului, ce mereu veneau în trecut de-a lungul Prutului şi Nistrului, din Galiția învecinată, revărsându-se apoi în toate părţile acestui oropsit colţ de tară românească.

Din vremuri străvechi Boianul e locuit de chipeși şi isteți țărani români, care până azi si-au păstrat limba, portul si obiceiurile românești, înfruntând cu bărbăţie primejdia înstrăinării, ce mereu le-a amenințat hotarele”. Simion Reli
Sursa: http://www.mareleboian.com
http://www.youtube.com/watch?v=iG25LizKM5U

***

***
http://www.youtube.com/watch?v=-GDbOJmwBoM

http://www.youtube.com/watch?v=me2qM6kGF8U

http://www.youtube.com/watch?v=_Ba4AAmmbPA

http://www.youtube.com/watch?v=ZZeGeJwqrJY

http://www.youtube.com/watch?v=tmBitsQS4xI

http://www.youtube.com/watch?v=tkgcCxfwNbk

http://www.youtube.com/watch?v=iaBJm_lRgJg
http://www.youtube.com/watch?v=6zkSq8_4kjM

http://www.youtube.com/watch?v=nWrn0SALj58








Video - http://www.youtube.com/watch?v=uzpeqkFmLbg

Посмотреть на Яндекс.Фотках
http://www.youtube.com/watch?v=xRd0wiqSCpg
http://www.youtube.com/watch?v=nS6WHbjrW_g

http://www.youtube.com/watch?v=GtLhqt48B3w


http://www.youtube.com/watch?v=tNUSnRebtGg


http://www.youtube.com/watch?v=lbM8_gZlyFo


http://www.youtube.com/watch?v=7HZy0E-MoLU


http://www.youtube.com/watch?v=M5BYv5Z0Tfk&feature=youtu.be

* * *
Descarcă toate fotografiile de aici: - https://picasaweb.google.com/5341374821/CraciunulLaBoianUcrainaChristmasInBoianUkraine01072012?authuser=0&authkey=Gv1sRgCN3hv-bl2Pm9Nw&feat=directlink

3 ian. 2012

La Mulți Ani!!! 2012

La Mulți Ani!!! 2012



http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=6zg1_xmskrA#!

Vasile Bâcu la 45 de ani. Or. Herţa. Imperial.




Video - http://youtu.be/cVGI9-zr4gg
Foto - https://picasaweb.google.com/101973884105341374821/VasileBacuLa45DeAniOrHertaRestaurantulImperial?authuser=0&feat=directlink