Ascultă Online Radio Cernăuți

14 iun. 2018

Festivalul - Concurs Internațional de muzică populară „Mugurelul”, Parcul „Brazi” Dorohoi, 16 - 17 iunie 2018


Revista presei nord bucovinene de limba română din 14/06/2018

Atenție! Pentru a citi ziarul în mărime reală, 

accesați tastele Ctrl și (+) la mărire; 

Ctrl și (–) la micșorare 











////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// 












/////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////



13 iun. 2018

Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți solicită încetarea persecuţiei şi ameninţărilor făţişe asupra comunităţii româneşti (comunicat de presă)

În data de 11 iunie 2018, între orele 11.00 şi 14.55 (conform procesului-verbal), un grup de 12 colaboratori ai Direcţiei Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) în regiunea Cernăuţi şi 2 martori, au efectuat, încălcând Hotărârea judecătorească care prevedea, nominal, un grup de numai 7 oameni, o percheziţie la sediul Centrului Cultural Român “Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi şi în Librăria “Mihai Eminescu”, situată în acelaşi imobil (str.Kobîleanska nr.9). Facem precizarea că Centrul nostru este un ONG al românilor din Ucraina, înregistrat conform legislaţiei ucrainene – se spune într-un comunicat de presă al Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți, remis Agenției BucPress.
Pentru a da o mai mare greutate acţiunilor întreprinse, SBU afişează pe website-ul centralei sale din Kiev, la orele 10.47, în data de 11.06.2018, un comunicat ambiguu despre efectuarea percheziţiei, menţionând ca deja stabilită existenţa “cărţilor tipărite în scopul de a face propagandă omagierii pe teritoriul Ucrainei a 100 de ani de la formarea României Mari”, deşi încă nu s-a dat vreo decizie a instanţei de judecată în acest sens. De altfel, ştirea SBU privind percheziţia a apărutcu… 13 minute înainte ca percheziţia să fi început!
Anume cu trimitere la comunicatul de presă sus-menţionat al SBU în aceste zile suntem supuşi unui adevărat linşaj mediatic în mass-media ucraineană, un motiv în plus de a reacţiona cu prezentul comunicat al Centrului.
La data de 22 mai 2018, ca urmare a celor expuse mai sus, a început urmărirea penală in rem, conform art.110, alin.1 din Codul Penal al Ucrainei.
Percheziţia a fost efectuată în baza Deciziei Judecătoriei raionului Şevcenko a oraşului Cernăuţi din 06.06.2018, la solicitarea Direcţiei SBU din regiunea Cernăuţi. Obiectul percheziţiei, conform solicitării SBU şi a Deciziei instanţei, a fost „identificarea şi ridicarea hărţilor geografice, a literaturii, ziarelor, înscrisurilor, agendelor, a stik-urilor de memorie, harddiscurilor externe, CD-urilor optice, care conţin îndemnuri la acţiuni în vederea modificării hotarelor teritoriale sau a frontierelor de stat ale Ucrainei, la violarea ordinii constituţionale a Ucrainei”.
Menţionăm că, atât în cererea SBU, cât şi în decizia instanţei de judecată se arată că, prin expunerea în vitrina librăriei, la 13 mai 2018, în timpul Paradei Portului Popular Românesc, a celor două panouri omagiale consacrate Centenarului Unirii, cu imagini ale României interbelice, respectiv, Bucovinei interbelice, în care România cuprindea (între anii 1918-1940) şi teritoriul actualei regiuni Cernăuţi, s-ar fi făcut îndemnuri la modificări de frontieră şi la violarea ordinii constituţionale a Ucrainei. În acest context, nu excludem nici ipoteza că panourile cu pricina au fost doar un pretext pentru violarea sediului Centrului Cultural Român.
În cadrul percheziţiei au fost ridicate de la Centru nu doar cele două panouri, ci şi o serie de obiecte care nu au nicio legătură cu obiectul percheziţiei stabilit de instanţă: notiţe personale, acte de stare civilă şi procuri ale cetăţenilor care urmau să fie traduse de către traducătorul autorizat din librărie, copii xerox ale unor acte personale etc. A fost ridicat întregul tiraj al ziarului Neamul Românesc din luna mai 2018 (câteva sute de exemplare), toate exemplarele revistei Glasul Bucovinei (nr.1/2018), cărţi, cum ar fi Mircea Druc sau lupta cu ultimul imperiu (autor Viorel Patrichi), cartea Faţa nevăzută a agresorului (autor Ioan Popa), cartea Conferinţa de Pace de la Paris, revista Mesager bucovinean pe anul 2017 etc.Toate acestea, dar şi altele, ridicate cu toptanul de SBU, sunt lucrări de istorie şi cultură generală. Simpla afişare sau prezentare a României interbelice în lucrări ştiinţifice, în manuale sau lucrări de cultură generală, în calendare, afişe etc. nu poate să constituie acţiune împotriva integrităţii teritoriale a vreunui stat vecin, inclusiv a Ucrainei. Tot aşa cum simpla prezenţă a hărţilor fostelor imperii britanic, spaniol, austro-ungar sau sovietic, sub diferite forme, nu reprezintă automat îndemnuri la refacerea acelor imperii sau tentativă de modificare a frontierelor. Evocarea trecutului istoric, aşa cum a fost, bun sau rău, convenabil unora sau inconvenabil altora, nu prezintă un pericol pentru statul ucrainean şi numai forţele ultranaţionaliste ucrainene, aflate într-o goană furibundă de găsire a duşmanilor ţării, poate să o interpreteze astfel. Credeam că doar ele pot să facă o asemenea interpretare a evenimentelor, dar acum vedem că şi SBU procedează la fel.
Având în vedere cele expuse mai sus, Centrul Cultural Român “Eudoxiu Hurmuzachi” respinge categoric şi fără echivoc orice tentativă a autorităţilor ucrainene, inclusiv SBU, de a ne eticheta, inventând motive şi înscenând violări ale Constituţiei, ca separatişti, provocatori etc. Suntem cetăţeni loiali ai statului ucrainean, dar nu vom accepta discriminările pe criterii etnice.
Acţiunile SBU din 11 iunie 2018 se încadrează în categoria atacurilor directe şi indirecte împotriva noastră şi a întregii comunităţi româneşti din Ucraina. Constatăm, din păcate, tendinţa, tot mai des manifestată, a contaminării structurilor statului ucrainean cu ideile şi comportamentul forţelor ultranaţionaliste radicale. Dacă mai înainte atacurile erau cât decât voalate, acum, prin adoptarea Legii Educaţiei din 5 septembrie 2017, constrângerile au devenit făţişe – de la dublul furt al drapelelor de pe frontispiciul Centrului şi compromiterea noastră constantă în mass-media ucraineană, până la ameninţări directe de răfuială fizică cu membrii Centrului, lansate în timpul celor două pichetări întreprinse de„Corpul Naţional”.
Dorinţa firească, legală şi constituţională, a românilor din Ucraina de a-şi păstra şi dezvolta limba maternă, cultura, tradiţiile, identitatea, sunt interpretate deschis ca acţiuni de nesupunere, subversive, îndreptate împotriva statului ucrainean. Cu regret constatăm că nimeni din intelectualitatea ucraineană, nici un “luptător pentru drepturile omului” din Ucraina nu a avut vreo reacţie la aceste grave abuzuri.
Ne dăm seama foarte bine că toate aceste acţiuni ale SBU sunt menite să intimideze – a câta oară! – asociaţiile comunităţii româneşti, să semene frică şi indiferenţă în mijlocul lor, reducându-le la tăcere totală, pentru a crea condiţii de urgentare maximă a ucrainizării şi de acceptare necondiţionată a acesteia.
Cât priveşte drepturile noastre constituţionale, în special cele privind educaţia în limba maternă, cerem cu fermitate să se respecte Constituţia şi angajamentele internaţionale ale Ucrainei, inclusiv art.13 din Tratatul de bază dintre Ucraina şi România, prin care Părţile Contractante s-au angajat să respecte drepturile minorităţilor naţionale.
A pune semnul egalităţii între separatism şi dorinţa etnosurilor minoritare de a-şi păstra identitatea în perioada în care Ucraina aspiră la integrare europeană  înseamnă a face un pas îndărăt către practicile de tristă memorie ale KGB-ului, care ştim prea bine că servea un regim totalitar, nicidecum unul democratic. De ce oare imaginea Ucrainei Mari, care cuprinde multiple teritorii actuale ale statelor vecine, tipărită de mai multă vreme şi sub diferite forme pe hărţi din Ucraina şi afişată cu osârdie în diverse mişcări de stradă, nu trezeşte acelaşi interes din partea SBU? Nu cumva vigilenţa organelor SBU e selectivă? Sau pretenţiile teritoriale ale Ucrainei faţă de statele vecine sunt admise în Ucraina? Nu e oare aceasta o dovadă că Serviciul de Securitate al Ucrainei operează cu duble standarde?!
Sugrumarea comunităţii româneşti din Ucraina nu face cinste Ucrainei şi nu poate să bucure România, în condiţiile în care România a fost prima ţară care a ratificat acordul de asociere a Ucrainei la Uniunea Europeană.
Persecutarea, tot mai frecventă şi tot mai concertată, a comunităţii româneşti a atins apogeul. Aşa nu se mai poate !
Facem apel către comunităţile româneşti de pretutindeni să protesteze împotriva unor asemenea abuzuri ale autorităţilor ucrainene.
Solicităm public Preşedintelui Ucrainei, domnului Petro Poroşenko, şi Prim-Ministrului Ucrainei, domnului Vladimir Groisman, să dispună încetarea persecuţiei şi ameninţării făţişe a Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” şi a comunităţii româneşti în ansamblu.
Solicităm Preşedintelui României, domnului Klaus Iohannis, şi Guvernului României să intervină, în baza Tratatului de bază dintre România şi Ucraina şi în temeiul convenţiilor internaţionale privind respectarea drepturilor minorităţilor naţionale, pentru a determina partea ucraineană să respecte angajamentele asumate şi să asigure comunităţii româneşti din Ucraina condiţiile necesare în vederea păstrării identităţii şi dezvoltării libere pe plan cultural, spiritual şi educaţional.
Solicităm organismelor internaţionale, în special OSCE şi Consiliului Europei, să intervină pentru stoparea atacurilor şi abuzurilor autorităţilor ucrainene şi ale forţelor radicale împotriva comunităţii româneşti.

Сomunicat de presă al Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți, remis Agenției BucPress.

"ETERNUL DOR" al lui NICOLAE ȘAPCĂ

CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI LA CERNĂUȚI

Lansare de carte la sediul Societăţii pentru Cultură Românească " Mihai Eminescu"
Cernăuți
Nicolae Şapcă, publicistul, poetul şi redactorul-şef al ziarului raional "Monitorul de Hliboca" şi-a lansat, în volumul de publicistică "Eternul dor", o carte despre insemnările și reportajele autorului despre viața comunității romțnești din Ucraina.
Gînduri pentru ”Eternul dor” au fost mărturisite de către Vasile Bâcu, preşedintele Societăţii pentru Cultură Românească " Mihai Eminescu" din regiunea Cernăuți, Gabriel Balaşa, publicist la „Informatorul Moldovei”, Botoşani, Dănuţ Huţul, director la Direcţia Judeţeană pentru Cultură Botoşani, Traian Apetrei, directorul Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoşani, poetul Mircea Lutic, Ilie Tudor Zegrea, președintele Societății Scriitorilor Români din Cernăuți, istoricul Dragoș Olaru, Ilie Popescu, jurnaliști, oameni de cultură, artiști.
La eveniment a participat Ionel Ivan, ministrul consilier la Consulatul General al României la Cernăuți
https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=437698560035616&id=393968017742004


13 VIDEO VEZI AICI:
https://www.youtube.com/watch?v=k5PiJtyFDUE&list=PLOQqVtnkhWmjhGgPeih_lzwdySYCKQz5l

Astăzi, în cadrul zilelor comemorării Luceafărului Poeziei Româneşti, Mihai Eminescu, la Societatea pentru Cultura Românescă " Mihai Eminescu" din Cernăuți a avut loc lansarea volumului de publicistică "Eternul dor", autor Nicolae Şapcă, poet, redactor-şef al ziarului raional " Monitorul de Hliboca". La lansare au fost prezenți: dl Ionel Ivan, ministru consilier, care a rostit un mesaj de felicitare din partea Consulatului General al României ls Cernăuți, Gabriel Balaşa, cunoscutul publicist botoşănean, alti oaspeți din Botoşani şi Siret (România) şi din Cernăuți, poeți, scriitori, ziarişti, profesori, oameni de cultută, pasionați de cuvântul scris.
https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=632812003784456&id=100011669855702


„Eternul dor” în care ne regăsim. Lansare de carte la Cernăuți 


Duminică, 17 iunie 2018, în cadrul Zilelor comemorării poetului național Mihai Eminescu, în incinta sediului Societății pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți, a avut loc un eveniment de lansare a volumului de publicistică „Eternul dor”, semnat de ziaristul bucovinean Nicolae Șapcă, redactor-șef al ziarului „Monitorul de Hliboca”.
La lansarea volumului au fost prezenți poeți, scriitori, oameni de cultură din regiunea Cernăuți și România, inclusiv cunoscutul publicist botoșănean Gabriel Balaşa și ministrul consilier Ionel Ivan de la Consulatul General al României la Cernăuți.
Potrivit ziaristei Doine Staric, volumul de publicistică „Eternul dor” include în sine reportaje de la diverse manifestări ale românilor din nordul și din sudul Bucovinei, alte zone ale vechii Moldove, la care adeseori participă activ Societatea pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți. În carte este descrisă calea anevoioasă spre instalarea bustului lui luceafărului poeziei românești la Hliboca, care a fost decapitat în vara anului 2013.

Scriitorul Nicolae Șapcă și-a lansat la Cernăuți volumul de publicistică „Eternul dor” 

În data de 17 iunie 2018, în cadrul Zilelor comemorării Luceafărului poeziei românești Mihai Eminescu, la Sediul Societății pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți, s-a desfășurat lansarea volumului de publicistică „Eternul dor” de Nicolae Șapcă – informează Agenția BucPress.
La acest eveniment cultural au fost prezenți: reprezentantul Consulatului General al României la Cernăuți, ministrul-consilier Ionel Ivan, publicistul botoșănean Gabriel Bălașa, directorul direcției pentru cultură a județului Botoșani, Dănuț Huțu, președintele Societății Scriitorilor Români din regiunea Cernăuți, Ilie Tudor Zegrea, poetul Mircea Lutic, istoricul Dragoș Olaru, reprezentanți ai mass-media etc.
După cum ne-a relatat Nicolae Șapcă, volumul „Eternul dor” include reportaje din ultimii ani de activitate ziaristică, autorul cărții fiind redactor-șef al ziarului raional „Monitorul de Hliboca”. „Eternul dor” cuprinde tematici eminesciene, tematici referitoare la limba română (portul românesc, tradiții și obiceiuri lăsate din străbuni).
Este de menționat faptul că volumul „Eternul dor” a fost prefațat și redactat de cunoscutul publicist de la „Informatorul Moldovei” din Botoșani, România, Gabriel Bălașa.
Președintele Societății Scriitorilor Români din Cernăuți, Ilie Tudor Zegrea, a menționat că, din păcate, ziariști de calibrul domnului Nicolae Șapcă rămân tot mai puțini. Domnia sa a propus ca în viitorul apropiat să fie organizată o conferință pe tema mass-media în regiunea noastră.
Mariana STRUȚ pentru Agenția BucPress
http://bucpress.eu/cultura/scriitorul-nicolae-sapca-si-a-6985
































FOTO SI  VIDEO DE  NICOLAE HAUCA  MAI MULTE  FOTOGRAFII  VEZI AICI: 





10 iun. 2018

La Cernăuți s-a desfășurat colocviul științific „Bucovina în preajma Marii Uniri”




VEZI 33  DE VIDEOCLIPURI  AICI:

https://www.youtube.com/watch?v=hm2_1fmci0M&list=PLOQqVtnkhWmioaIlmQw9hvxY86GDqhnte

La Cernăuți s-a desfășurat colocviul științific „Bucovina în preajma Marii Uniri”

„Bucovina în preajma Marii Uniri” – așa a fost întitulat colocviul ştiinţific internaţional, organizat de Institutul „Bucovina”, filiala Academiei Române (Rădăuţi, Român
ia) şi Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi în ziua de 9 iunie 2018– informează Agenția BucPress din Cernăuți.

Colocviul a fost moderat de Vasile Tărâţeanu, membru de onoare al Academiei Române, preşedintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” şi dr. Marian Olaru, directorul Institutului ,,Bucovina” al Academiei Române. La evenimentul științific a fost prezent și ministrul consilier Ionel Ivan, care a transmis din partea Consulatului General al României la Cernăuți un mesaj de salut și încurajare a unor acțiuni științifice de acest gen în regiunea Cernăuți . El a menționat că în pofida unor viziuni contradictorii în ceea ce privește trecutul istoric, prezentul ar trebuie să fie o perioadă a parteneriatelor, prieteniei și alianțelor. 

Au susținut comunicări Alexandrina Cernov (Evenimentele premergătoare Unirii, oglindite în memoriile lui Sextil Puşcariu), Vasile Tărâţeanu (Chipuri de lumină – Personalităţi care au înfăptuit unirea Bucovinei cu Regatul României), Ştefan Purici (Unirea Bucovinei cu Regatul României în contextul geo-politic al Europei Central-Estice), Marian Olaru (Dorimedont Popovici, 1873–1950), Harieta Mareci Sabol (Octavian Gheorghian, 1874–1929), Rodica Jugrin (Vasile Bodnărescu, 1880–1926), Elena Pascaniuc (Profesorul universitar Vasile Grecu, 1885–1972), Cezăr-Călin Ciorteanu (Problematica privind paza frontierei cu Austro-Ungaria în contextul prezenței militare ruse și austrice în Bucovina anului 1918), Ștefan Hostiuc (Proiecte de împărţire a Bucovinei până la Primul Război Mondial),Carol Mohr (Considerații cu privire la minorități și politici lingvistice) ș.a.

La sediul Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți a avut loc și dezbaterea „Unirea Bucovinei cu România, o perspectivă asupra trecutului României Întregite”.

În final, la capitolul Semnal editorial, au fost prezentate cărţi şi publicaţii periodice noi referitoare la Bucovina sau care au apărut în regiunea Cernăuți: Cupca – un sat din Bucovina. Monografie istorică, partea a II-a (anii 1944–2000) de Domiţian-Modest Cucuruz, Frontierele Bucovinei în 1918-1947 de Cezar C. Ciorteanu, Iancu Flondor, Bucovina și România Mare. Documente și scrisori (coord. Andrei Popescu).

Potrivit Agenției BucPress au fost prezentate nr. 1 şi nr. 2 pe anul 2017 ale revistei „Analele Bucovinei”, dar și 1 / 2018 al revistei de istorie și cultură „Glasul Bucovinei” (Cernăuți-București).

Colocviul științific a fost transmis în direct de BucPress TV (pe pagina de Facebook). Unele secvențe video pot fi vizionate în subsolul acestui text. Un reportaj de la eveniment va fi realizat și de Radio Cernăuți. 

BucPress 




















FOTO  SI   VIDEOMATERIALE
DE  NICOLAE  HAUCA

VEZI  MAI  MULTE   FOTOGRAFII  AICI:
https://www.facebook.com/nicolae.hauca/media_set?set=a.10210896611362865.1073742428.1579975698&type=3