Ascultă Online Radio Cernăuți

27 iun. 2018

Superba sărbătoare a „Sânzienelor” la Sucevița 2018

                                                


                                                              24 iunie 2018
 
         Sânzienele este o sărbătoare creștină. Ea este una creștină , fiind asociată cu sărbătorirea Nașterii Sf. Ioan Botezătorul și a Aducerii Moaștelor Sf. Ioan de la Suceava. Își are originea într-un străvechi cult solar și se pare că denumirea este preluată de la Santa Diana, zeiță silvestră.
         În credința populară, Sânzienele erau considerate a fi copii din grupul unor femei frumoase, adevărate preotese ale Soarelui. Sunt divinități nocturne ascunse prin pădurile întunecate, care nu sunt umblate de om.
         Conform tradiției , Sânzienele sunt niște ființe magice care plutesc prin aer sau umblă în noaptea de 23 spre 24 iunie. Ele cântă, dansează, împart rod holdelor, umplu de fecunditate femeile căsătorite, înmulțesc animalele ,umplu de leacuri și mirosuri florile, tămăduiesc bolile și suferințele oamenilor. În contrast cu Sânzienele sunt Ielele, care aduc numai rele oamenilor.
         Iată că s-a găsit o persoană particulară care iubește mai mult tradițiile populare decât cei care ar trebui să aibă grijă de păstrarea tradițiilor populare și să le transmită generațiilor viitoare, pentru că sunt tezaurul nostru milenar, cum nu are nici un popor din lume. Este vorba de omul de afaceri Dumitru Parasca, care este recunoscut și ca poet. Cărțile sale se află în bibliotecile multor oameni din Zona Rădăuților, și nu numai. A apelat la ajutorul  câtorva oameni de afaceri. De fapt sunt 12, care au contribuit la realizarea unei sărbători superbe închinate „Sânzienelor” Și locația în care s-a desfășurat manifestarea a fost una de excepție, o renumită pensiune din Sucevița.
         Domnul Parasca a avut grijă să răspândească vestea de rețelele de socializare, pentru a veni „cine se crede în putere și cine are ceva de spus despre această sărbătoare românească care este cunoscută în țara noastră și sub numele de Drăgaica”. Și răspunsul la anunțul său a fost mai mult decât numeroasă. S-au prezentat 22 de fete candidate la titlul de „Prințesa Sânzienelor” și 9 doamne candidate la titlul de „Regina Sânzienelor”. Uitasem să spun că această sărbătoare este la ediția a treia, celelalte două ediții desfășurându-se în alte două localități.
         Câteva cuvinte despre ambianța sălii în care s-a desfășurat concursul, aceasta fiind împodobită cu buchete de flori de Sânziene. Pe fiecare din cele aproape o sută de scaune pregătite pentru spectatori erau puse flori de Sânziene. Amfitrionul,el a fost și prezentator, îmbrăcat cu cămașă populară și cu zâmbetul pe buze întâmpina fetițele și doamnele la ușă, urându-le bun venit, urându-le succes în concurs și punându-le pe cap câte-o coroniță împletită din flori de Sânziene. În plus, în fața sălii, se mai găseau două

panouri: pe unul, ornat cu flori de Sânziene, se aflau aspecte de la manifestările anterioare, iar pe celălalt era desenat un chip frumos de fată, care era încadrat, la fel, cu flori. Am crezut că este portretul unei concurente, lucru care s-a adeverit când i-a venit rândul să evolueze.
         Din difuzoarele stației de amplificare s-a revărsat deodată melodia „Cântă cucu-n Bucovina”, la auzule ei toată asistența ridicându-se de pe scaune, exact ca la intonarea unui imn. Oare melodia aceasta nu este considerată imnul Bucovinei de locuitorii ei? Apoi amfitrionul a salutat asistența și a anunțat câte concurente vor fi. A citit apoi poezia „Regina Sânzienelor”, creație personală. Am reținut din conținutul ei: „Sora Soarelui bălaie, te despoaie, te vrăjește/ Drăgostoasă, te îmbracă-n alte haine, te gătește./Zi superbă, sărbătoare, el, alesul, o iubește/Pe mireasa cea ursită să-l urmeze, ca-n poveste.”
         Spectacolul , căci a fost un adevărat spectacol, care s-a desfășurat pe durata a trei ore, a fost deschis de Alina-Elena Zaharia care, cu farmecu-i deosebit și recunoscut, și cu vocea ei de privighetoare, a interpretat melodia „Crenguță de busuioc”, versurile aparținându-i.
         A urmat Coca-Alice Roberta de 9 ani, din Dornești, care-a prezentat eseul „Povestea Sânzianei”, aceasta fiind și tema concursului la ambele categorii. Și-așa le-am ascultat și admirat pe fetițele și doamnele care-au aspirat la cele două titluri: „Prințesa Sânzianei” și „Regina Sânzianei”.Printre cele 22 de concurente a evoluat și Cristina Lungu din Rădăuți, o gâgâlice de fetiță, care nici nu ajungea la microfon,, frumoasă ca un trandafir, cea care câștigase titlul de „Prințesă” la ediția a doua, de anul trecut. Am remarcat-o și pe Miruna-Alina Popovici din Rădăuți, cu o voce superbă care, pe lângă eseul prezentat, a interpretat și-o melodie de muzică populară în concordanță cu tematica concursului.
         Nu s-a lăsat mai prejos nici fetița Teodora Mandici din Vicovu de Jos, care, la cinci anișori, nici n-ajungea la microfon, dar a ținut pasul cu fetițele mai mari ca ea. Tocmai de aceea a și fost răsplătită cu aplauze furtunoase. Am rămas surprinși că la un  moment dat a fost anunțat și s-a prezentat la microfon…un băiat, Marius Șorodoc de 13 ani. Și el ne-a încântat cu vocea lui, dar a evoluat în afara concursului.
         Trebuie să vă spun că-n timpul spectacolului două fetițe s-au foit printre spectatori. Îmbrăcate în frumoase costume naționale, cu două coșuri în mână, pline cu…gogoși calde. De-abia la sfârșitul spectacolului am înțeles de ce gogoșile erau fierbinți. Ele erau pregătite pe loc în bucătăria pensiunii.
Și-au fost pregătite mai multe decât spectatori, pentru că s-au găsit pe mese și după terminarea spectacolului.


         La un moment dat amfitrionul a anunțat că s-a prezentat și concurenta din Timișoara. Spre hazul tuturor a apărut maestrul Emil Ianuș în travesti,care-a recitat o poezie, creație proprie, despre pățaniile lui, ca Sânziană, la întâlnirea c-un flăcău. Modul de interpretare și conținutul monologului său, au făcut ca spectatorii să se prăpădească de râs. Dar nefiind persoană de sex…feminin, n-a putut intra în concurs pentru o coroană.
         Nu le pot menționa pe toate concurentele, dar vă pot spune că juriul a
avut o misiune foarte grea. Am apreciat faptul că nu s-au repetat poveștile spuse de concurente  au credințele populare în privința Sânzienelor. Trebuie
s-o spun că și eu am aflat lucruri deosebite, pe care nu le cunoșteam despre această plantă și această sărbătoare. Felicitări pentru cadrele didactice și mamele care le-au pregătit pe fetițe, aceleași felicitări și pentru mamele- concurente. Chiar o mamă a recunoscut c-a fost ajutată de fetița ei, care n-a avut curajul să concureze. Am înțeles-o, pentru că fetița ei este de…7 ani.
         La categoria „regine” nu s-au prezentat două mame, dar și-a anunțat evoluția o concurentă necunoscută din..Timișoara. Pe parcursul concursului amfitrionul a mărit curiozitatea spectatorilor pentru că tot a anunțat că această concurentă este pe drum și va sosi îndată, doar este destul de lung drumul de la Timișoara. Dar n-aveam ce face, trebuia să așteptăm și răbdarea ne-a fost răsplătită.
         Amfitrionul a avut grijă să invite și două ansambluri folclorice renumite din zonă. În ordinea apariției în fața spectatorilor  au fost: „Bilcuța” din Bilca, instructor doamna Elena Negru, și solistă a acestui ansamblu și „Străjăncuța” din Straja, instructor doamna Elisaveta Teleagă. Costumație perfectă la componenții celor două ansambluri folclorice, interpretare de profesioniști și aplauze cu căruța din partea spectatorilor. Se cunosc mâinile măiestre și gândirea brici a celor două conducătoare. Cinste și lor ! În cadrul programelor prezentate de cele două ansambluri au avut și momente închinate Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Dar ce copii sunt în ambele ansambluri !
         Cred c-a fost foarte grea jurizarea. Cum să-i departajezi când toți au fost foarte buni. Și, totuși, juriul a analizat temeinic, a cântărit foarte bine și-a a acordat premiile așa cum s-a meritat. Interesant că noi, spectatorii, am  arătat cine va lua premiul I chiar din timpul evoluției concurentelor. Cea care a luat premiul I într-adevăr a strălucit între toate concurentele.
         Premiul I a fost acordat Martei Fedorovici din grupul „Străjăncuța”, premiu în valoare de 1000 de lei și mai multe bunuri, premiul de popularitate l-a câștigat doamna Elena Negru, urmând Teodora Puha din Bilca, Boca
-         4 -
Ecaterina, elevă la Colegiul „Andronic Motrescu”, Viorica Hapurne. La prințese au câștigat: Bianca Hrișcă premiul I, Adela Șulea, premiul al II-lea și Ciobotariu Noelia din Dornești. Absolut toate concurentele au primit bijuterii și dulciuri oferite de cele două cofetării. Deci toată lumea a câștigat ! În plus, 8 concurente, pe care le-am apreciat foarte mult au primit din partea mea câte un exemplar din cartea mea „La gura sobei cu Badea Toader Hrib,” la fel și două dintre profesoare.
         O asemenea acțiune, plină de respect pentru tradițiile noastre populare, pentru limba noastră românească, pentru istoria patriei noastre se organizează foarte greu, mai ales să se răsplătească și concurenții. Dar domnul Parasca nu este la prima „abatere” de acest fel și, după câte îl cunosc de câțiva ani, nu se va opri aici.
                                          Text-prof. Gh. Dolinski
                                           Foto-Mihai Boiciuc













         

26 iun. 2018

Revista presei nord bucovinene de limba română din 22/06/2018

Atenție! Pentru a citi ziarul în mărime reală, 

accesați tastele Ctrl și (+) la mărire; 

Ctrl și (–) la micșorare 











///////////////////////////////////////////////////////////////////////////



//////////////////////////////////////////////////////////////////////////// 

14 iun. 2018

Festivalul - Concurs Internațional de muzică populară „Mugurelul”, Parcul „Brazi” Dorohoi, 16 - 17 iunie 2018


Revista presei nord bucovinene de limba română din 14/06/2018

Atenție! Pentru a citi ziarul în mărime reală, 

accesați tastele Ctrl și (+) la mărire; 

Ctrl și (–) la micșorare 











////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// 












/////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////



13 iun. 2018

Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți solicită încetarea persecuţiei şi ameninţărilor făţişe asupra comunităţii româneşti (comunicat de presă)

În data de 11 iunie 2018, între orele 11.00 şi 14.55 (conform procesului-verbal), un grup de 12 colaboratori ai Direcţiei Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) în regiunea Cernăuţi şi 2 martori, au efectuat, încălcând Hotărârea judecătorească care prevedea, nominal, un grup de numai 7 oameni, o percheziţie la sediul Centrului Cultural Român “Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi şi în Librăria “Mihai Eminescu”, situată în acelaşi imobil (str.Kobîleanska nr.9). Facem precizarea că Centrul nostru este un ONG al românilor din Ucraina, înregistrat conform legislaţiei ucrainene – se spune într-un comunicat de presă al Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți, remis Agenției BucPress.
Pentru a da o mai mare greutate acţiunilor întreprinse, SBU afişează pe website-ul centralei sale din Kiev, la orele 10.47, în data de 11.06.2018, un comunicat ambiguu despre efectuarea percheziţiei, menţionând ca deja stabilită existenţa “cărţilor tipărite în scopul de a face propagandă omagierii pe teritoriul Ucrainei a 100 de ani de la formarea României Mari”, deşi încă nu s-a dat vreo decizie a instanţei de judecată în acest sens. De altfel, ştirea SBU privind percheziţia a apărutcu… 13 minute înainte ca percheziţia să fi început!
Anume cu trimitere la comunicatul de presă sus-menţionat al SBU în aceste zile suntem supuşi unui adevărat linşaj mediatic în mass-media ucraineană, un motiv în plus de a reacţiona cu prezentul comunicat al Centrului.
La data de 22 mai 2018, ca urmare a celor expuse mai sus, a început urmărirea penală in rem, conform art.110, alin.1 din Codul Penal al Ucrainei.
Percheziţia a fost efectuată în baza Deciziei Judecătoriei raionului Şevcenko a oraşului Cernăuţi din 06.06.2018, la solicitarea Direcţiei SBU din regiunea Cernăuţi. Obiectul percheziţiei, conform solicitării SBU şi a Deciziei instanţei, a fost „identificarea şi ridicarea hărţilor geografice, a literaturii, ziarelor, înscrisurilor, agendelor, a stik-urilor de memorie, harddiscurilor externe, CD-urilor optice, care conţin îndemnuri la acţiuni în vederea modificării hotarelor teritoriale sau a frontierelor de stat ale Ucrainei, la violarea ordinii constituţionale a Ucrainei”.
Menţionăm că, atât în cererea SBU, cât şi în decizia instanţei de judecată se arată că, prin expunerea în vitrina librăriei, la 13 mai 2018, în timpul Paradei Portului Popular Românesc, a celor două panouri omagiale consacrate Centenarului Unirii, cu imagini ale României interbelice, respectiv, Bucovinei interbelice, în care România cuprindea (între anii 1918-1940) şi teritoriul actualei regiuni Cernăuţi, s-ar fi făcut îndemnuri la modificări de frontieră şi la violarea ordinii constituţionale a Ucrainei. În acest context, nu excludem nici ipoteza că panourile cu pricina au fost doar un pretext pentru violarea sediului Centrului Cultural Român.
În cadrul percheziţiei au fost ridicate de la Centru nu doar cele două panouri, ci şi o serie de obiecte care nu au nicio legătură cu obiectul percheziţiei stabilit de instanţă: notiţe personale, acte de stare civilă şi procuri ale cetăţenilor care urmau să fie traduse de către traducătorul autorizat din librărie, copii xerox ale unor acte personale etc. A fost ridicat întregul tiraj al ziarului Neamul Românesc din luna mai 2018 (câteva sute de exemplare), toate exemplarele revistei Glasul Bucovinei (nr.1/2018), cărţi, cum ar fi Mircea Druc sau lupta cu ultimul imperiu (autor Viorel Patrichi), cartea Faţa nevăzută a agresorului (autor Ioan Popa), cartea Conferinţa de Pace de la Paris, revista Mesager bucovinean pe anul 2017 etc.Toate acestea, dar şi altele, ridicate cu toptanul de SBU, sunt lucrări de istorie şi cultură generală. Simpla afişare sau prezentare a României interbelice în lucrări ştiinţifice, în manuale sau lucrări de cultură generală, în calendare, afişe etc. nu poate să constituie acţiune împotriva integrităţii teritoriale a vreunui stat vecin, inclusiv a Ucrainei. Tot aşa cum simpla prezenţă a hărţilor fostelor imperii britanic, spaniol, austro-ungar sau sovietic, sub diferite forme, nu reprezintă automat îndemnuri la refacerea acelor imperii sau tentativă de modificare a frontierelor. Evocarea trecutului istoric, aşa cum a fost, bun sau rău, convenabil unora sau inconvenabil altora, nu prezintă un pericol pentru statul ucrainean şi numai forţele ultranaţionaliste ucrainene, aflate într-o goană furibundă de găsire a duşmanilor ţării, poate să o interpreteze astfel. Credeam că doar ele pot să facă o asemenea interpretare a evenimentelor, dar acum vedem că şi SBU procedează la fel.
Având în vedere cele expuse mai sus, Centrul Cultural Român “Eudoxiu Hurmuzachi” respinge categoric şi fără echivoc orice tentativă a autorităţilor ucrainene, inclusiv SBU, de a ne eticheta, inventând motive şi înscenând violări ale Constituţiei, ca separatişti, provocatori etc. Suntem cetăţeni loiali ai statului ucrainean, dar nu vom accepta discriminările pe criterii etnice.
Acţiunile SBU din 11 iunie 2018 se încadrează în categoria atacurilor directe şi indirecte împotriva noastră şi a întregii comunităţi româneşti din Ucraina. Constatăm, din păcate, tendinţa, tot mai des manifestată, a contaminării structurilor statului ucrainean cu ideile şi comportamentul forţelor ultranaţionaliste radicale. Dacă mai înainte atacurile erau cât decât voalate, acum, prin adoptarea Legii Educaţiei din 5 septembrie 2017, constrângerile au devenit făţişe – de la dublul furt al drapelelor de pe frontispiciul Centrului şi compromiterea noastră constantă în mass-media ucraineană, până la ameninţări directe de răfuială fizică cu membrii Centrului, lansate în timpul celor două pichetări întreprinse de„Corpul Naţional”.
Dorinţa firească, legală şi constituţională, a românilor din Ucraina de a-şi păstra şi dezvolta limba maternă, cultura, tradiţiile, identitatea, sunt interpretate deschis ca acţiuni de nesupunere, subversive, îndreptate împotriva statului ucrainean. Cu regret constatăm că nimeni din intelectualitatea ucraineană, nici un “luptător pentru drepturile omului” din Ucraina nu a avut vreo reacţie la aceste grave abuzuri.
Ne dăm seama foarte bine că toate aceste acţiuni ale SBU sunt menite să intimideze – a câta oară! – asociaţiile comunităţii româneşti, să semene frică şi indiferenţă în mijlocul lor, reducându-le la tăcere totală, pentru a crea condiţii de urgentare maximă a ucrainizării şi de acceptare necondiţionată a acesteia.
Cât priveşte drepturile noastre constituţionale, în special cele privind educaţia în limba maternă, cerem cu fermitate să se respecte Constituţia şi angajamentele internaţionale ale Ucrainei, inclusiv art.13 din Tratatul de bază dintre Ucraina şi România, prin care Părţile Contractante s-au angajat să respecte drepturile minorităţilor naţionale.
A pune semnul egalităţii între separatism şi dorinţa etnosurilor minoritare de a-şi păstra identitatea în perioada în care Ucraina aspiră la integrare europeană  înseamnă a face un pas îndărăt către practicile de tristă memorie ale KGB-ului, care ştim prea bine că servea un regim totalitar, nicidecum unul democratic. De ce oare imaginea Ucrainei Mari, care cuprinde multiple teritorii actuale ale statelor vecine, tipărită de mai multă vreme şi sub diferite forme pe hărţi din Ucraina şi afişată cu osârdie în diverse mişcări de stradă, nu trezeşte acelaşi interes din partea SBU? Nu cumva vigilenţa organelor SBU e selectivă? Sau pretenţiile teritoriale ale Ucrainei faţă de statele vecine sunt admise în Ucraina? Nu e oare aceasta o dovadă că Serviciul de Securitate al Ucrainei operează cu duble standarde?!
Sugrumarea comunităţii româneşti din Ucraina nu face cinste Ucrainei şi nu poate să bucure România, în condiţiile în care România a fost prima ţară care a ratificat acordul de asociere a Ucrainei la Uniunea Europeană.
Persecutarea, tot mai frecventă şi tot mai concertată, a comunităţii româneşti a atins apogeul. Aşa nu se mai poate !
Facem apel către comunităţile româneşti de pretutindeni să protesteze împotriva unor asemenea abuzuri ale autorităţilor ucrainene.
Solicităm public Preşedintelui Ucrainei, domnului Petro Poroşenko, şi Prim-Ministrului Ucrainei, domnului Vladimir Groisman, să dispună încetarea persecuţiei şi ameninţării făţişe a Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” şi a comunităţii româneşti în ansamblu.
Solicităm Preşedintelui României, domnului Klaus Iohannis, şi Guvernului României să intervină, în baza Tratatului de bază dintre România şi Ucraina şi în temeiul convenţiilor internaţionale privind respectarea drepturilor minorităţilor naţionale, pentru a determina partea ucraineană să respecte angajamentele asumate şi să asigure comunităţii româneşti din Ucraina condiţiile necesare în vederea păstrării identităţii şi dezvoltării libere pe plan cultural, spiritual şi educaţional.
Solicităm organismelor internaţionale, în special OSCE şi Consiliului Europei, să intervină pentru stoparea atacurilor şi abuzurilor autorităţilor ucrainene şi ale forţelor radicale împotriva comunităţii româneşti.

Сomunicat de presă al Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți, remis Agenției BucPress.

"ETERNUL DOR" al lui NICOLAE ȘAPCĂ

CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI LA CERNĂUȚI

Lansare de carte la sediul Societăţii pentru Cultură Românească " Mihai Eminescu"
Cernăuți
Nicolae Şapcă, publicistul, poetul şi redactorul-şef al ziarului raional "Monitorul de Hliboca" şi-a lansat, în volumul de publicistică "Eternul dor", o carte despre insemnările și reportajele autorului despre viața comunității romțnești din Ucraina.
Gînduri pentru ”Eternul dor” au fost mărturisite de către Vasile Bâcu, preşedintele Societăţii pentru Cultură Românească " Mihai Eminescu" din regiunea Cernăuți, Gabriel Balaşa, publicist la „Informatorul Moldovei”, Botoşani, Dănuţ Huţul, director la Direcţia Judeţeană pentru Cultură Botoşani, Traian Apetrei, directorul Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoşani, poetul Mircea Lutic, Ilie Tudor Zegrea, președintele Societății Scriitorilor Români din Cernăuți, istoricul Dragoș Olaru, Ilie Popescu, jurnaliști, oameni de cultură, artiști.
La eveniment a participat Ionel Ivan, ministrul consilier la Consulatul General al României la Cernăuți
https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=437698560035616&id=393968017742004


13 VIDEO VEZI AICI:
https://www.youtube.com/watch?v=k5PiJtyFDUE&list=PLOQqVtnkhWmjhGgPeih_lzwdySYCKQz5l

Astăzi, în cadrul zilelor comemorării Luceafărului Poeziei Româneşti, Mihai Eminescu, la Societatea pentru Cultura Românescă " Mihai Eminescu" din Cernăuți a avut loc lansarea volumului de publicistică "Eternul dor", autor Nicolae Şapcă, poet, redactor-şef al ziarului raional " Monitorul de Hliboca". La lansare au fost prezenți: dl Ionel Ivan, ministru consilier, care a rostit un mesaj de felicitare din partea Consulatului General al României ls Cernăuți, Gabriel Balaşa, cunoscutul publicist botoşănean, alti oaspeți din Botoşani şi Siret (România) şi din Cernăuți, poeți, scriitori, ziarişti, profesori, oameni de cultută, pasionați de cuvântul scris.
https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=632812003784456&id=100011669855702


„Eternul dor” în care ne regăsim. Lansare de carte la Cernăuți 


Duminică, 17 iunie 2018, în cadrul Zilelor comemorării poetului național Mihai Eminescu, în incinta sediului Societății pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți, a avut loc un eveniment de lansare a volumului de publicistică „Eternul dor”, semnat de ziaristul bucovinean Nicolae Șapcă, redactor-șef al ziarului „Monitorul de Hliboca”.
La lansarea volumului au fost prezenți poeți, scriitori, oameni de cultură din regiunea Cernăuți și România, inclusiv cunoscutul publicist botoșănean Gabriel Balaşa și ministrul consilier Ionel Ivan de la Consulatul General al României la Cernăuți.
Potrivit ziaristei Doine Staric, volumul de publicistică „Eternul dor” include în sine reportaje de la diverse manifestări ale românilor din nordul și din sudul Bucovinei, alte zone ale vechii Moldove, la care adeseori participă activ Societatea pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți. În carte este descrisă calea anevoioasă spre instalarea bustului lui luceafărului poeziei românești la Hliboca, care a fost decapitat în vara anului 2013.

Scriitorul Nicolae Șapcă și-a lansat la Cernăuți volumul de publicistică „Eternul dor” 

În data de 17 iunie 2018, în cadrul Zilelor comemorării Luceafărului poeziei românești Mihai Eminescu, la Sediul Societății pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți, s-a desfășurat lansarea volumului de publicistică „Eternul dor” de Nicolae Șapcă – informează Agenția BucPress.
La acest eveniment cultural au fost prezenți: reprezentantul Consulatului General al României la Cernăuți, ministrul-consilier Ionel Ivan, publicistul botoșănean Gabriel Bălașa, directorul direcției pentru cultură a județului Botoșani, Dănuț Huțu, președintele Societății Scriitorilor Români din regiunea Cernăuți, Ilie Tudor Zegrea, poetul Mircea Lutic, istoricul Dragoș Olaru, reprezentanți ai mass-media etc.
După cum ne-a relatat Nicolae Șapcă, volumul „Eternul dor” include reportaje din ultimii ani de activitate ziaristică, autorul cărții fiind redactor-șef al ziarului raional „Monitorul de Hliboca”. „Eternul dor” cuprinde tematici eminesciene, tematici referitoare la limba română (portul românesc, tradiții și obiceiuri lăsate din străbuni).
Este de menționat faptul că volumul „Eternul dor” a fost prefațat și redactat de cunoscutul publicist de la „Informatorul Moldovei” din Botoșani, România, Gabriel Bălașa.
Președintele Societății Scriitorilor Români din Cernăuți, Ilie Tudor Zegrea, a menționat că, din păcate, ziariști de calibrul domnului Nicolae Șapcă rămân tot mai puțini. Domnia sa a propus ca în viitorul apropiat să fie organizată o conferință pe tema mass-media în regiunea noastră.
Mariana STRUȚ pentru Agenția BucPress
http://bucpress.eu/cultura/scriitorul-nicolae-sapca-si-a-6985
































FOTO SI  VIDEO DE  NICOLAE HAUCA  MAI MULTE  FOTOGRAFII  VEZI AICI: