Ascultă Online Radio Cernăuți

27 iun. 2019

APȘA NR.3 (115) IUNIE 2019









26 iun. 2019

Spectacol de gală în cinstea Sânzienelor

VEZI  VIDEO  AICI:
https://www.facebook.com/819079171779486/videos/1253843198129430/?t=13
        


         Acum patru ani, pe acest meleag, un bucovinean cu inima mare, plină de dragoste pentru acestea, pentru oamenii lui frumoși, pentru tradițiile deosebite,  s-a gândit c-ar fi bine să le scoată la iveală. „De vină” a fost mama domniei-sale care i-a insuflat dragoste pentru acest tradiții, l-a crescut cu ele, l-a îndemnat să le păstreze cu sfințenie  și să le trasmintă în veac urmașilor săi. De fapt, chiar dânsul are o părere deosebită despre sărbătoarea Sânzienelor: „Sărbătoarea florilor de Sânziene este unică în felul ei. Pentru mine este Crăciunul de vară, este momentul când se bucură ochii, dar și sufletul de farmecul florilor. Toate simțurile omenești sunt vrăjite de parfumul acestora. Este momentul reîntoarcerii la origini, la tradițiile noastre ancestrale, care ne îndeamnă la o permamentă renaștere. Este o sărbătoare a Pământului, dar și a Cerului, fiindcă în această perioadă are loc solstițiul de vară ” scrie poetul Dumitru Parasca într-un superb program dedicat acestei sărbători.
În anul 2015 a  organizat prima ediție a Festivalului „Regina Sânzienelor”, așa ca la început, pe plan județean. Din păcate, au fost și voci care n-au crezut în demersul său patriotic și românesc. Dar maestrul le-a dovedit, încurajat și de prieteni sau cunoscuți, că este nu numai un poet de succes , ci și un foarte bun organizator de festivaluri, și încă de mare anvergură. Ediție de ediție festivalul a  tot crescut, atât în concurente cât și în spectatori, la recenta ediție fiind obligat să-l organizeze într-o locație mai mare, un renumit han din pădurea Suceviței. Dar marea noutate este că la ediția a V-a, aceasta, a ajuns festival național. Gândindu-mă la locurile de unde-au venit concurenții la această ediție, sunt sigur că la una din edițiile viitoare festivalul se va transforma în unul internațional. Dacă la această ediție au venit concurenți din Basarabia și partea de nord a Bucovinei istorice, la una din edițiile viitoare vor veni, cu siguranță, concurenți și de pe alte meleaguri locuite de români.
         Organizarea acestui festival a fost anunțată din timp prin toate mijloacele posibile: presă, radio, televiziune, dar și prin invitații trimise în localitățile de unde se preconiza că vor veni concurenți. Și-au venit de peste tot. Pe programul editat cu acest prilej pe prima pagină trona harta României, împărțită pe cele 8 zone folclorice, adresele și datele celor 9 membri ai juriului,  pe următoarele pagini erau fotografiile reginelor și prințeselor care s-au clasificat la edițiile anterioare pe primele trei locuri, iar pe ultima pagină trona o fotografie a maestrului cu un grup de concurente și gândurile maestrului reproduse mai sus.
         Cum noi, membri ai SCLRB primisem invitație pentru a asista la acest festival, ne-am conformat, deplasându-ne cu o mică delegație.
                                                          
                                                   








        
Ne-am prezentat la festival cu mare bucurie, știind încă de la edițiile anterioare   că Maestrul organizează ceva deosebit. Dar, sincer să fiu, nu ne-am dat seama că festivalul va avea așa o amploare.S-a cunoscut că organizatorul câștigă experiență în plus de la o ediție la alta. Eram curioși și de cele ce le vom afla despre sărbătoarea Sânzienelor și de la concurenți din alte părți ale țării. Într-adevăr am avut ce afla.
         De la bun început afirm că această ediție a fost cu totul și cu totul deosebită de celelelte patru. Cu mult înainte de ora anunțată pentru începerea festivalului, chiar dacă era miezul zilei, locul în care fusesem convocați fremăta de  copii de toate vârstele și de maturi.  De fapt locul era și foarte pitoresc, în mijlocul pădurii de la Sucevița. Îți săreau în ochi fetițele și tinerele îmbrăcate într-o cămașă albă, lungă, și încinsă cu o bentiță tricoloră, pe cap având o cunună împletită din Sânziene. Erau concurentele înscrise în concurs. După mulțimea lor ne-am dat seama că anul acesta vor fi mai multe concurente și așa a și fost. Ne-a întâminat renumita fanfară de la Calafindești, care ne-a încântat cu melodii, pe toate ritmurile, din zona Bucovinei.
         Deschiderea au făcută trâmbițașii din zonă, care au vestit sosirea măritului voievod Ștefan cel Mare, soarele Moldovei. Cu vocea sa puternică Ștefan cel Mare ( interpretat de Petru Bodârlău de peste 25 de ani) i-a poftit pe trâmbițași să înceteze și s-a adresat poporului: „Vă poftesc în fața mea  ,în nordul țării, unde vă întâmpin cu pecețile strămoșești.Ridicați frunțile spre Pietrele Muierilor care străjuiesc Moldova me, treceți pragurile Bucovinei și, dacă veți intra în cetatea Sucevei, veți simți că acolo este veșnic duhul meu. Nu suntem datori nimănui și nici n-am prigonit pe nimeni..Țineți minte că Moldova n-a fost a strămoșilor mei, n-a fost a mea, ci a urmașilor urmașilor noștri, în veacul vecilor !”.
         Domnul Mihai Pânzaru, primarul comunei Sucevița, nelipsit de la nicio activitate culturală din comună, a salutat spectatorii și concurenții, urându-le succes în concursul care va începe imediat. A arătat că este onorat de-a fi partenerul acestui festival național și că acesta este un bun prilej de-a promova comorile noastre strămoșești și de-a lega prietenii cu iubitori ai foclorului din alte zone ale țării și chiar din alte țări. A prezentat apoi, succint, semnificația zilei de Sânziene, legând-o și de nașterea prorocului Ioan Botezătorul.
         De-abia acum a intrat în scenă și maestrul  Dumitru Parasca, organizatorul și sponsorul principal al festivalului, care a invitat mulțimea să se deplaseze câțiva m pentru a  vedea, pe viu, cum pregăteau caii bucovinenii noștri acum 50-60 de ani pentru ziua de Sânziene.Era vorba de doi gospodari din zona Dornelor, care veniseră c-o caleașcă la care trăgeau doi cai focoși, parcă erau luați din basmele românilor, având la gâturile lor cununi de flori de Sânziene.Era vorba de reprezentanți ai Societății

                                                        
„Domeniul cailor din Bucovina”, și aveau deviza „Pasiune și stăruință”.Cei doi tineri au arătat spectatorilor cum se împodobeau caii de Sânziene.
         Ne-am întors la locurile noastre, unde și-a intrat în rol doamna  Ana-Maria Mateiciuc, prezentatoarea festivalului.Dânsa ne-a avertizat că poartă un costum diferit de cel din Bucovina, fiind  adus din zona Muscelului, de unde este bunica sa, care l-a purtat și ea, la rândul ei.
         A prezentat, succint, în ce constă sărbătoarea de Sânziene. Ne-a făcut apoi cunoștință cu cei 9 membi ai juriului festivalului, bineînțeles juriul era prezidat de către maestrul Dumitru Parasca. Fiecărui membru al juriului i-a prezentat cartea de vizită, noi aflând cu acest prilej care este palmaresul fiecăruia pe tărâm cultural. Juriul era format din: Elena Nandriș (Mahala-Ucraina); Anuța Bușta (Crișana); Suzana și Daciana Vlad ( Maramureș); Adelina-Loredana Mihai( Banat); Lavinia Vasile (Dobrogea); Adela Dumitrache-Dumitru ( Muntenia); Nicolae Grigoraș (Transilvania) și Elena Negru ( Bucovina).
         A nominalizat apoi concurentele care candidau la coroana de regină sau prințesă, interpreții și membrii grupurilor și ansamblurilor folclorice.De la bun început  trebuie să precizez că prezentatoarea a avut de spus câteva propoziții la fiecare concurent, insitând pe palmaresul lor.Și, ca să nu mai revin asupra acestui aspect, vă spun cu mâna pe inimă, că absolut toți concurenții și interpreții erau foarte, foarte frumoși, exact ca-n basme. Așa-s româncuțele și românașii noștri !
         La secțiunea „Prințese” s-au prezentat în concurs 13 fetițe : Ioana-Mihaela Meriș (Maramureș), Maria-Sofia Maloș (Vicovu de Sus), Alexandra –Rodica Tcaciuc (Bilca), Maria-Sara Popescu (Falcău), Elena-Riana Dumitrașcu ( Călărași), Diana-Rebeca Dascălu (Gura Humorului), Ana-Maria Cazacu (Sucevița), Adela Șulea (Suceava), Briana Anne-Maria Dobre (Ploiești), Karina Hurșan (Hunedoara),Bianca Hrișcă (Vicovu de Jos) Ioana-Cătălinas-Doina Filip (Probota) și Daniela Iacobeț ( Ucraina). Le-am trecut în ordinea intrării lor în concurs.
La secțiunea „Regine” au concurat 12 persoane: Irina Chirinciuc  (studentă la Chișinău), Oana- Elena Florea ( Călărași ),Alexandra Cîrdei (Timișoara), Emilia Solovăstru ( Iaslovăț), Iasmina Roșca ( Timișoara ), Lucia-Amalia Miron (Gura Humorului), Simona Mădălina ( Ploiești), Maria-Mihaela Lupancu, Claudia-RamonaDucan  și Gabriela-Mariana Manoli (toate din Rădăuți) și Coca Popescu (Chitila-Ilfov).
         Fiecare concurentă trebuia să îndeplinească trei condiții: să poarte o ie românească, să aibă pe cap o cunună împletită din flori de Sânziene și să spună o poveste sau o legendă despre ziua de Sânziene. Au fost destule concurente, care au recitat, au povestit și au cântat.
o             Am admirat cu mare satisfacție  o gâgâlice de fetiță, un boț de humă însuflețită, cu ochii mari, cât să cuprindă tot Universul, și cu o voce de înger. Este vorba de Gabriela Chira (6 ani) din Ansamblul Folcloric „Străjăncuța”( instructor Saveta Teleagă), pentru dăruirea pe care a pus-o în prezentare rolului ei. La excepții, după mine, le-aș adăuga pe Emilia Solovăstru, o voce superbă, cultivată ( am văzut-o la mai multe festivaluri) și Irina Chirichinciuc. Ultima a recitat și-a cântat balada „Legenda Sânzienei”, din care-am reținut doar versurile: „Nu mă-ncap de dușmanii mei/Ca de-o turmă de câini răi”. Ce să mai spun de membrele grupului „Verișoarele”( Medeea și Karina Doboș din Iași și Giulia și Carla Haidău din Rădăuți). Cred că grupul acesta este unic chiar în țară.Apoi am mai remarcat-o, în mod deosebit, chiar pe fetița care a deschis festivalul pentru prințese: Ioana-Mihaela Mariș din Maramureș. A prezentat o legendă pe fond muzical, apoi a cântat. Am reținut: „Fost-am prin păduri și poiene/Să strâng fllori de Sânziene.”/Și prezența ei scenică a fost grozavă. Ce  mai, actor adevărat !
Grupurile folclorice, deși n-au fost în concurs, au fost la înălțime. Toate mi-au plăcut foarte mult, apreciate și de public, care  i-au răsplătit generos cu aplauze repetate, dar și pe interpreții individuali. Dar pe mine m-a tras inima spre cele două grupuri din Bucovina, care ne duc mai departe, în lume, faima bucovinenilor: Straja și Bilca. Felicitări !
Din păcate, n-am putut sta până la festivitatea de premiere. Juriul a cântărit foarte mult fiecare interpret, i-au comparat și i-au clasificat . Am aflat rezultatele a doua zi chiar de la maestrul Parasca ( oare de ce nu acceptă apelativul de maestre ?)Așa că acum vi le prezint și domniilor voastre, stimați cititori.
La categoria  „Regina Sânzienelor” titlul a fost obținut de Simona-Mădălina Dobre din Ploiești ( 18 ani), care și-a sărbătorit majoratul chiar în ziua festivalului; pe locul al II-lea a fost Oana-Elena Florea din Călărași și pe locul al III-lea Gabriela-Mariana Manole din Rădăuți ( 18 ani). Pe lângă aceste premii, acordate de sponsorii generoși, celorlalte candidate li s-au acordat mențiuni.
La categoria „Prințesa Sânzienelor”, titlul a fost acordat Ioanei-Mihaela Mariș (14 ani) din Bogdan Vodă-Maramureș.Pe locul al II-lea s-a situat Alexandra-Rodica Tcaciuc ( 14 ani) din Bilca și pe locul al III-lea Briana-Anne Marie ( 12 ani) din Ploiești. Celelalte  concurente au primit mențiuni.
         Cum este și normal, câteva considerații pe marginea acestui festival. Dupămine, nu contează cine a câștigat sau ce premiu a luat. Toți au fost în câștig: concurenții, organizatorii și spectatorii. Cei venioți de departe au avut norocul și bucuria de-a admira, după cum au spus,

frumusețile noastre naturale, obiectivele noastre turistice, bogția locurilor, calitatea deosebită a bucovinenilor sau minunatele noastre nestemate foclorice. Nu degeaba au spus că vor reveni în Bucovina ori de câte ori vor fi invitați.
         La acest festival am avut și o altă satisfație personală. Chiar de la intrare am observat o colecție de costume populare puse pe manechine. M-aș fi bucurat să fie a doamnei Elena Torac din Brodina și, spre norocul meu, chiar era a dânsei. Mi-a făcut o deosebită plăcere să stau de vorbă cu doamna. Trebuie să spun despre această artistă populară că are preocupări multiple. Acasă are o colecție de peste 40 de costume populare într-o expoziție făcută în trei camere. Colecționează obiecte etnografice din zona noastră, cărți, se ocupă de închistrirea ouălor, organizează șezători pentru turiști, face multă documentare în teren. I-am smuls și promisiunea de-a realiza acasă la dânsa o emisiune pentru postul TV Cromtel Rădăuți, care și-a trimis reprezentanții și la acest festival , pentru a imortaliza toată manifestarea.
N-am pomenit nimic de cele două reprize de ploaie care, deși ar fi vrut să împiedice festivalul, n-au reușit acest lucru. Gazdele au avut grijă să ne adăpostească sub câteva umbrele uriașe. Spectacolul n-a fost întrerupt nici măcar o secundă.Bravo lor , organizat orilor, spectatorilor!
Dar sunt obligat să precizez faptul că pentru acest festival, prin grija organizatorului, s-a sacrificat pe altarul artei strămoșești  un porc de aproximativ 250 de kg și s-au pregătit oale cu aproape 1000 de sarmale. Toate aceste bunătăți au fost stropite din belșug cu un vin de soi, pentru maturi, și cu suc natural de către copii. Ce mai, un festin adevărat pentru concurenți și toți spectatorii, care s-a întions în nopate. Dar a meritat !
Închei cu câteva considerații personale, dar aprobate de cei cu care-am discutat. Oamenii sunt de două feluri: cei care contemplă stelele de pe cer și cei care se străduiesc să ajungă la ele. Din cea de-a doua categorie este și maestrul Dumitru Parasca. Realizează acest lucru prin poezia sa și prin tot ce face în slujba Mamei Bucovina pe care, după România, o iubește atât de mult. Festivalul a fost plin de patriotism, românism și de ce mai doriți dvs.Cuvintele acestea au fost împrumutate.
Sunt sigur că cei care-au partticipat la acest festiva, peste ani și ani, poate când își vor depăna amintirile nepoților, vor spune cu mândrie c-au fost fericiții participanți la prima ediția națională a Festivalului „Regina Sânzienelor”, care-a fost organizată în inima Bucovinei de către un poet pe nume Dumitru Parasca.
                                 Text-Gh.Dolinski, foto-Mihai Boiciuc 
2018 - https://euromedia-ucraina.blogspot.com/2018/06/superba-sarbatoare-sanzienelor-la.html?fbclid=IwAR1o7fWraoKkZrkElNgYYLwzx2rKs15z57TKuNEjOZ3kpMaBUdo_yijan7k

https://www.monitorulsv.ro/Local/2019-06-24/Prima-editie-nationala-a-festivalului-Regina-Sanzienelor-a-avut-loc-sambata-la-Sucevita?fbclid=IwAR0d782KyoU91P_z4ZKA74PCucCWs50nqt0DiVjc7fcXBDOl8gehjxzW4Ho

Laureatele ediției a V-a a Festivalului Național „Regina Sânzienelor” sunt:
Secțiunea REGINE
- premiul 1 și titlul de "Regina Sânzienelor" - SIMONA MĂDĂLINA DOBRE din Ploiești, jud.Prahova, care și-a sărbătorit majoratul în ziua festivalului
- premiul 2 - OANA ELENA FLOREA din Călărași, jud.Călărași (39 ani)
- premiul 3 - GABRIELA MARIANA MANOLI din Rădăuți, jud.Suceava (18 ani)
Sectiunea PRINȚESE
- premiul 1 si titltu de "Prințesa Sânzienelor" - IOANA MIHAELA MARIȘ din com.Bogdan Vodă, Maramureș (14 ani)
- premiul 2 - ALEXANDRA RODICA TACIUC din Bilca, jud.Suceava (14 ani)
- premiul 3 - BRIANA ANNE-MARIE DOBRE din Ploiești, jud.Prahova (12 ani)
PREMIUL SPECIAL AL JURIULUI - Ansamblul "Bilcuța" condus de prof.Elena Negru
PREMIUL DE POPULARITATE - Grupul folcloric "Mahala" din com.Mahala, regiunea Cernăuți, Ucraina, condus de prof.(primar) Elena Nandriș
PREMIUL PENTRU ORIGINALITATE - Grupul "Cununița muntenească" din Ploiești, jud.Prahova, condus de prof.Adela Dumitrache Dumitru și prof.Mihai Ioniță
PREMIUL PENTRU AUTENTICITATE - Ansamblul "Voievozii" din com.Bogdan Vodă, Maramureș, condus de prof.Anuța Bușta
Felicitări câștigătoarelor și tuturor participantelor la festival !!!
Fotografiile au fost realizate de Catalin Urdo
https://www.crainou.ro/2019/06/27/spectacol-de-gala-in-cinstea-sanzienelor/?fbclid=IwAR3cALtb_WQ5_6p4CP2vJW6DZ7yyYMY4Gm14TCepr-wjd03qW7WBOlm6DZg

24 iun. 2019

Lansarea cărţii scriitorului Dan Toma Dulciu „Mihai Eminescu în arhivele diplomatice”.


VEZI AICI 7 VIDEOCLIPURI - 
 https://www.youtube.com/watch?v=rDP80QllEAg&list=PLOQqVtnkhWmhb_M-ztb52ooTOjdloyvCp


La 17 iunie 1889, la București au avut loc funerarele poetului național al românilor, Mihai Eminescu. Gazetele timpului scriau: „A făcut gloria națiunii sale, dar a murit în mizerie…”. 
La 17 iunie 2019, la Cernăuți – în orașul adolescenței „Luceafărului poeziei românești” – a avut loc lansarea cărții scriitorului din Iași, Dan Toma Dulciu, „Eminescu în arhivele diplomatice”. Cartea a fost scrisă în baza documentelor de arhivă inedite, necercetate până în prezent. Într-adevăr, a constatat autorul, Eminescu a fost și un mare diplomat.Vasile Carlașciuc /// 17 червня 1889 р. в Бухарестi відбулась церемонія поховання національного поета румунів Міхая Емінеску. Газети писали: «Він створів славу свого народу, а помер в злиднях…». 
17 червня 2019 р. в Чернівцях – місто де пройшли юнацькі роки «Лучафера румунської поезії», відбулась презентація книги ясського письменника Дана Томи Дулчіу «Емінеску в дипломатичних архівах». Книга написана на архівних документах, ще недосліджених. Справді, констатував автор, Емінеску був і великим дипломатом. 

















MAI MULTE FOTOGRAFII   VEZI  AICI:
https://www.facebook.com/nicolae.hauca/media_set?set=a.10213083098103667&type=3&notif_id=1560794801576118&notif_t=feedback_reaction_generic

Cartea „Zâmbete acre” de publicistul bucovinean Ilie Olari a fost lansată la Cernăuți 2019


Cartea „Zâmbete acre” de publicistul bucovinean Ilie Olari a fost lansată la Cernăuți 

În data de 19 iunie 2019, la sediul Societății pentru Cultura Română „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți, a avut loc lansarea cărții „Zâmbete acre” de Ilie Olari, fost colaborator (redactor-șef adjunct în 1976-1978) al ziarului „Zorile Bucovinei” din Cernăuți, unul dintre membrii generației denumite în mod sugestiv „zoriștii”.
La manifestarea culturală din inima vechii urbe cernăuțene au fost prezenți președintele Societății Scriitorilor Români din Regiunea Cernăuți, Ilie Tudor Zegrea, poetul, publicistul Mircea Lutic, președintele Societății pentru Cultură Românească ”Mihai Eminescu”, Vasile Bâcu, reprezentantul Consulatului General al României la Cernăuți Ministrul consilier Edmond Neagoe, scriitorul Grigore Crigan, șeful publicației ”Zorile Bucovinei”, Nicolae Toma, ziarista Maria Toacă, președintele Centrului Cultural Român ”Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți, Vasile Tărățeanu, ziaristul Vasile Carlașciuc, profesorul universitar, dr. Lora Bostan, membrii familiei, reprezentanți ai mediului asociativ, ș.a.
Moderatorul evenimentului, Grigore Crigan, a menționat că talentatul său prieten, colegul de breaslă, Ilie Olari, a adunat de-a lungul anilor un șir extraordinar de mare de articole și schițe, care grație efortului depus de soția Stela și fiica Leontina au fost adunate și culese, iar acum și editate în acest volum.

Ministrul Consilier Edmond Neagoe a felicitat această apariție de carte foarte importantă pentru românii din nordul Bucovinei. Domnul Neagoe a transmis mesajul de felicitare al Consulului general al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu.
Poetul Mircea Lutic a afirmat că nobilul scriitor Ilie Olari, ai cărui proză a adus pe fețele cititorilor zâmbete are tot meritul ca să devină membru al Societății scriitorilor români din regiunea Cernăuți și că va face în acest sens demersurile necesare.
Ilie Olari a fost autorul unei rubrici de umor și satiră „Verzi și uscate” (apoi – „Zâmbete acre”), unde ironiza realizările sociale ale epocii. Temele preocupărilor sale au fost „binefacerile fostei Uniuni”, moravurile societății, viața politică. „Protecția socială este mai mult o floare simpatică pe buzele înalților noștri demnitari și al deputaților (când se apropie alegerile)”, scrie Ilie Olari.
TEXT  de Mariana STRUȚ pentru Agenția BucPress – www.bucpress.eu
Foto  și materiale   video de   Nicolae  Hauca