Revista presei nordbucovinene de limba română din 26/10/2012.

GAZETA DE HERTA din 26/10/2012./ DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ: ***************************************************************************************

CONCORDIA din 26/10/2012./ DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ: ***************************************************************************

MONITORUL DE HLIBOCA din 26/10/2012./ DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ: *********************************************************************************** *** CUVÂNTUL ADEVĂRULUI din 26/10/2012./ DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ: ******************************************************************************************

Виставка художньої фотографії «ПОРТРЕТ»/Expoziţia "PORTRET"

Асоціація фотохудожників Румунії (AAFR) та Чернівецьке обласне товариство румунської культури ім. М. Емінеску запрошують Вас на виставку художньої фотографії «ПОРТРЕТ» з 26.10 - по 22.11.2012 Автор – фотохудожник IОН МЭРКУЛЕСКУ, член ААFR, м. Тирговіште,Румунiя. Місце проведення: Галерея "ЕвроPhotoArt» Чернівці, Центральна площа, 9. Відкриття виставки : 02.11.2012. 18:00 /

Asociaţia Artiştilor Fotografi din România-Oradea (AAFR) şi Societatea pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi - Ucraina vă invită la Expoziţia personală de fotografie artistică «PORTRET» Autor - ION MĂRCULESCU, membru AAFR din Târgovişte, România, care a participat cu lucrări de artă fotografică la saloane şi concursuri interne din Târgovişte, Bucureşti, Oradea, Braşov, Botoşani, Sibiu, precum şi la saloane internaţionale, unde a obţinut distincţii importante dintre care, cele mai deosebite, în 1986 două medalii de aur la Salonul ,,Fotosport’’ – Reus-Spania şi , în 2010, la acelaşi salon internaţional, Medalia Salonului si Trofeul Comitetului Olimpic Internaţional. Locaţie: Galeria „Euro Foto Art”, Cernăuţi, Piaţa Centrală, nr. 9 Vă aşteptăm între 26.10.- 22.11.2012. Vernisajul expoziţiei: 02.11.2012, ora 18:00

DETALII AICI - http://www.facebook.com/media/set/?set=a.3702792179954.2125371.1579975698&type=1

************************************************************************************* Curicullum vitae **************************************************************** ********************************************************************************* Mărculescu Ion ***************************************************************************************** N. 12 noiembrie 1944, Ioneşti, com. Petreşti, jud. Dâmboviţa **************************************** După cursurile primare şi gimnaziale în comuna natală, absolvă Liceul ,,Vladimir Streinu’’ din Găieşti (1963). Urmează cursurile Facultăţii de Arte Plastice din cadrul Institutului Pedagogic Bucureşti (1965- 1968), iar din Decembrie 1982 este licenţiat al Facultăţii de Arte Plastice din cadrul Institutului ,,Nicolae Grigorescu’’- Bucureşti. Profesor de desen la Gura Şuţii, Găieşti, Târgovişte. În 1994 înfiinţează Editura Pandora-M la care apar numeroase lucrări de: Ion Luca Caragiale, Baudelaire, Apollinaire, Keats, Whitman, Sade, Tolstoi, Leonardo da Vinci, Shakespeare precum si ale unor scriitori contemporani străini, de preferinţă francezi, şi ale unor scriitori târgovişteni. Pentru prima dată în Romania, publică ediţii bilingve din Shakespeare. Debut publicistic cu povestirea ,,Motorul’’ în ziarul,,Secera şi ciocanul’’ (1962), după care apare, tot cu o povestire, în revista şcolară ,,Trimestre’’ din Găieşti. Colaborează la ,,Secera şi ciocanul’’, ,,Reeducarea minorilor’’, ,,Contemporanul’’, ,,Dâmboviţa’’, ,,Litere’’, ********************************************************************** precum şi la revista ,,Fotografia’’ cu texte de teorie, critică şi istorie a fotografiei. Participă la expoziţii personale şi colective de pictură. De asemeni, participă cu lucrări de artă fotografică la saloane şi concursuri interne din Târgovişte, Bucureşti, Oradea, Braşov, Botoşani, Sibiu, precum şi la saloane internaţionale unde obţine distincţii importante dintre care, cele mai deosebite, în 1986 două medalii de aur la Salonul ,,Fotosport’’ – Reus-Spania şi , în 2010, la acelaşi salon internaţional, Medalia Salonului si Trofeul Comitetului Olimpic Internaţional. ******************************************************************** Debut editorial în 1988 cu ,,Cioara şchioapă’’, roman în care preferă simbolul, insolitul, grotescul, bizarul. Este o parabolă a unui sumbru moralist amintind de creaţia lui Emil Cioran, în care pune totul sub semnul îndoielii, reliefând măreţia şi mizeria vieţii ce transformă unele visuri în eşecuri. În epilogul volumului, autorul se întreabă ,,...ce poate fi mai penibil decât a arăta cât de penibil este să scrii că viaţa este penibilă?’’. (T. Cristea). Aproximativ în această notă se prezintă şi volumul ,,Quatrocente’’ (2001) care este, în viziunea autorului, ,,un fals jurnal despre o falsă memorie’’ atât de otrăvită încât devine ,,nememorie’’ transformându-se apoi în ,,nelinişte şi antimemorie şi antememorie şi postmemorie’’ convins că nimic nu este ,, mai revoltător decât să răscoleşti în memoria cuiva, încercând să faci ordine, dar nereuşind decât să strici ordinea dezordinii’’. Urmează, în 2007, ,,Nastasia, un amor de aproape un an’’ roman în care ,,ironic cu sine până la capăt, naratorul înclină să vadă femeia personaj de reflux şi numai aparent de flux deziderativ, deoarece o percepe în dizarmonie cu ordinea’’. ,,În liniştea lecturii solubile, recomandăm un vizionar paradoxal, singur, exigent’’(H. Zalis) ,, Degeaba vezi dacă nu înţelegi, zice autorul. Degeaba înţelegi dacă nu poţi schimba câtuşi de puţin. Degeaba schimbi câte ceva dacă întregul rămâne intact. Poziţia noastră se definește între ceva şi nimic’’. ,, Nu putem trece cu vederea anumite trimiteri la ,,Decameronul’’ lui Bocaccio, dar cu o retorică aproape rabelaissiană...similitutdini greu de susţinut altfel decât admise în limitele unei aserţiuni ce poate duce spre ,,Cântecele ţigăneşti’’ ale lui Miron Radu Paraschivescu, spre ,,suavele’’ poeme argheziene (Tinca) şi balcanicile zămisliri barbiene’’.(T.G.Veseliu). În 2008 apare ,,Meşterul de oglinzi’’ (ediţie revăzută şi adăugită a cărţii ,,Quatrocente’’) în care ,,autorul mizează totul pe cartea negării considerată creatoare, idee productivă şi deloc lipsită de valoare de vreme ce a fost exploatată de toate avangărzile’’(,,Luceafărul’’- Ion Ştefan Ghilimescu). ,,Viul cărţii, stârnit de ludic, rezultă mai cu seamă dintr-o inefabilă şi permanentă împletire între tragic şi parodic, ca într-un joc de-a râsu-plânsul amintind de filmele lui Chaplin. Personajul nostru se ascunde sub masca unui epicurean gândind adesea corporal. Sub privirea unui corp, îndreptată asupra altor corpuri, iluziile, renumele, idolii se destrămează’’(Nicolae Ionel). Tot în 2008, publică volumul ,,Jurnalul de la Marcona’’, ,,...un puzzle de piese de joc alcătuind o realitate scripturistică în afara oricărui canon’’. ,,La Marcona nu poţi fi centaur dacă nu bei ţuică’’. ,,...lipsit de memorie fiind, scriu ce-mi imaginez eu că am trăit. Iar la sfârşit declar că sunt pe deplin fericit de opera mea. Nu e puţin lucru să te laşi pradă amintirilor despre memoria ta’’. În 2009 publică ,,O iubesc enorm, Domnule judecător’’. ,,În pofida dispoziţiei către umor şi băşcălie, întregul roman este impregnat de un acut sentiment de tristeţe şi amărăciune, de vreme ce lumea e simţită ca un univers concentraţionar, închistată de convenţii şi reguli, duplicitară şi rea, iar viaţa îi pare naratorului, cea mai proastă afacere, o izgonire din paradoxul nonexistenţei, o îngrădire a libertăţii’’ (Margareta Bineaţă). ,,Locul unde autorul îşi poziţionează armele este metaliterar sau în tâlcul unor secvenţe epice. Nu-i scapă nimic: textualismul, spiritul satiric, ludicul, apetenţa parodică, ironia, bonomia, dramatismul, biografismul, oralitatea, colocvialitatea, derizoriul, comicul, absurdul, misticismul – la exagerare răspunde cu o exagerare şi mai mare’’.(Ionel Nicolae). În 2011 publică romanul ,, Al treilea picior’’.,, Talentul omului, zice personajul narator, atunci când îl ai, este ca un al treilea picior, Domnule Doctor Chirurg. Deşi nu-ţi trebuie, îţi creşte fără să-l fi vrut, fără să-l fi cerut. Un capriciu al Providenţei. O ciudăţenie de care se miră toată lumea. Un ceva în care te împiedici, o ştiu din proprie experienţă: e un picior care ţi se împleticeşte printre celelalte două picioare. Te încurci în el când urci scările sau când vrei să sari vreun gard. Un picior pe care trebuie să-l încalţi zilnic şi de care se miră vânzătorul de pantofi când îl vede. Ca să nu mai zic ce faţă năucită face croitorul când te duci la el să-ţi comanzi o pereche de pantaloni’’. ,,În ,,Al treilea picior’’, urâţenia se prezintă ca semnul burlesc sau polemic al neajunsului moral şi prinde chip printr-o voinţă artistică de traumatizare a realităţii sensibile. Te simţi ca pe pământul lui Strâmbă-Lemne; e lumea ta, dar mult pocită şi cu metehnele mărite, în felul caricaturilor exagerate spre a fi mai bine văzută şi înţeleasă’’(Nicolae Ionel)… ************************************************************************ A mai întocmit si editat, la editura proprie, Pandora – M, miniantologiile de maxime, proverbe, şi zicale: ,,Cartea bogatului – Cartea săracului’’-2005; ,,Dragostea – Gelozia – Ura’’- 2005; ,,Femeia – Bărbatul si Amantul - 2004’’; ,,Cartea prostului – Cartea Înţeleptului’’-2004; ,,Dragostea ce arde ca un foc- 2003’’ *********************************************************************** Scrieri: ,,Cioara şchioapă’’. Târgovişte, Editura Pandora – M, 1998; ,,Quatrocente’’. Piteşti, Editura Paralela 45, 2001; ,,Nastasia, un amor de aproape un an’’. Bucureşti, Editura Trei, 2007; ,,Meşterul de oglinzi’’. Bucureşti, Editura Trei, 2007; ,,Jurnalul de la Marcona’’. Târgovişte, Editura Marcona, 2008; ,,O iubesc enorm, Domnule Judecător’’. Piteşti, Editura Paralela 45, 2009; ,,Al treilea picior’’.Bucureşti, Editura Trei, 2011.; ,,Haralamba”, Bucureşti, Editura Trei, 2012 ****************************************************************** Referinţe: - ( Ion Mărculescu) Ghilimescu, Stefan, Ion - ,,Un experiment de mâna întâi’’ – Citadela – Revistă de cultură, Caraşu, Prahova, nr. 13 – 16(16 – 19) 1998, pag. 48-49; Petrescu, Victor; Paraschiva, Serghie. ,,Dicţionar de literatură al judeţului Dâmboviţa 1508 – 1998’’. Târgovişte, Editura Bibliotheca, 1999, pag. 154 – 155; Cristea, Tudor ,,Morala textului’’- Revista dâmboviţeană, 13 febr. 1999, pag. 6 ; ,,Lumea cărţilor. Cioara şchioapă’’ – Modus dicendi, mart. 1999, pag 12 -13; Vlad,Mihail - Noutăţi editoriale. Ion Mărculescu ,,Cioara şchioapă’’, Dâmboviţa, 25 ian. 1999, pag 4 ; Cristea, Tudor. ,, Un cioranian’’- Litere, nr. 1, ian. 2001, pag. 22 – 24 ; Cristea, Tudor - ,,Memoria şi textul’’- Litere nr. 5 (14), mai 2001, pag. 8 – 10; Stan, Mihai. ,,Ion Mărculescu. Interviu’’- Litere nr. 4 (37) apr. 2003, pag.22 – 24; Petrescu, Victor - ,,Scriitori şi publicişti dâmboviţeni 1900 – 2004’’.Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2005, pag 128; Bineaţă, Margareta. ,,Între tragic şi băşcălie’’ – Litere nr. 9(90), sept. 2007, pag. 11 – 12; Zalis, Henry. ,,Scrisul unui autor surprinzător’’ – Convorbiri literare – iulie 2007, nr. 7(139), pag. 522 – 524; Lilea, Radu. ,,Cum vă place’’ – 7 Plus, 23 iun. 2007, pag. 10; Agopian, Ştefan. ,,3 de la Trei’’ -24 Fun, 8 -14 iunie 2007, pag. 13; Ghilimescu, Stefan, Ioan. ,,Cinismul mântuit şi literatura sexoasaă’’ –Revista Argeş, nr. 8(302), august 2007, pag. 18; Zalis, Henry. ,,O istorie condensată a literaturii române 1880 - 2000’’- Târgovişte, Editura Bibliotheeca, 2007, pag 522 – 524; Veseliu, T. G. ,,Un roman al sexului’’- Impact, nr. 330, 19iunie – 2 iulie 2008, pag 5; Ionel, Nicolae. ,,Muntele din fărâme’’, Litere nr. 2(95), feb. 2008, pag 25 – 27; Bineaţă, Margareta. ,,Jurnalul de la Marcona sau vocaţia mizantropiei’’ – Litere nr. 7 -8(112 – 113), iulie-aug. 2009, pag. 12 – 14; Ionel, Nicolae. ,,Viaţa mea e un roman’’- Litere nr. 11 – 12 (116 – 117) nov. –dec. 2009, pag 22 – 24; Ionel, Nicolae. ,, Oameni de tinichea’’ – Litere nr. 3(132) martie 2011, pag 24 – 25. **************************************************************** Ion Mărculescu – editor ********************************************* În 1994 înfiinţează Editura Pandora- M, care funcţionează la Târgovişte până în 2007 când este transferată la Bucureşti unde activează şi în prezent sub o nouă titulatură Pandora – M Publishing, şi este preluată de trei asociaţi, Magdalena Mărculescu, Silviu Dragomir şi Vasile Dem. Zamfirescu. În perioada târgovişteană, Magdalena Mărculescu a fost director editorial. La Bucureşti se continuă linia iniţială, dar au fost adăugate şi noi direcţii.***************************************** În 2008, Ion Mărculescu înfiinţează Editura Marcona, axată, în principal, pe literatură română contemporană. Prima carte editată aici, este Jurnalul de la Marcona – de Ion Mărculescu.*************************************************** În perioada 1994 – 2007, Editura Pandora – M a publicat, în principal, literatură beletristică, lucrări cu tematică filosofică şi lucrări de factură pedagogică. Pentru prima dată în România, Editura Pandora – M iniţiază publicarea integralei shakespeareene în ediţie bilingvă, pentru o mai bună înţelegere a operei marelui dramatirg de către cititor. Din cele 26 de piese propuse, au fost editate în volume individuale 22 dintre ele: Hamlet, Romeo şi Julieta, Othello, Regele Lear, Cei doi tineri din Verona, Macbeth, Iuliu Cezar, Antoniu şi Cleoptatra etc. ************** Punând accent pe calitate, au fost folosite traduceri efectuate de nume de rezonanţă: Tudor Vianu, George Tomozei, Vladimir Streinu, St. O Iosif, Dan Amedeu Lăzărescu, Mihnea Gheorghiu. ***************************************** Tot în ediţii bilingve au fost publicate şi opere ale lui W. Whitman (Fire de iarbă) - trad. Mihnea Gheorghiu, Paul Verlaine (Poeme)- trad. C.D.Zeletin, Victor Hugo (Balade) – trad. Serban Foarţă, J. Keats (Versuri) – trad. Aurel Covaci, Salvador Dali (Scrisoare deschisă...)- trad. I.Mihăloiu, Antologie din lirica franceză – trad. C.D.Zeletin. Printre autorii clasici publicaţi la Pandora M, sunt: Leonardo da Vinci (Scrieri literare), L.M.Tolstoi (Părintele Serghi, Sonata Kreutzer), D.A.F. Sade (Crimele iubirii), J.F.Goethe (Suferinţele tânărului Werther), R.M.Rilke (Confesiunile lui Malte Laurids Brigge), G. Casanova (Nu am uitat-o) etc. O atenţie deosebită a fost acordată autorilor străini contemporani, cei mai mulţi dintre ei netraduşi încă în Romania, dar cu renume în lume. Dintre aceştia, cromancierul francez Frederic Beigbeder a fost lansat şi publicat în Pandora M cu şase dintre romanele sale, în tiraje de mare succes. ******************************** Lista autorilor străini contemporani traduşi şi publicaţi la Pandora M cuprinde nume ca: Michael Guinzburg, Lucia Etxebaria, Sacha Guitry, Annie Ernaux, Raimond Queneau, Florian Zeller, Virginie Despentes, Philippe Djian, Lolita Pille, Carmen Rico Godoy, Emanuelle Bernheim, Anne Garreta, Joyce Carol Oates, Shan Sa, Alice Ferney, Marie Darrieussecq, Camile Laurens, Syilvie Germain, Yan Apperry, Jean Cocteau, Jean Genet, Antonin Artaud, Michel Onfray, H. Michaux, Michel Serres etc. Miniantologii de reflecţii, proverbe, maxime şi cugetări: Cartea bogatului – cartea săracului, Cartea prostului – cartea deşteptului, Dragostea –gelozia – ura, Femeia – bărbatul şi amantul (întocmite de Ion Mărculescu ***************************** Ştiinţe umane: Gilles Deleuze – Ce este filosofia ((trad. Magdalena Mărculescu), J.F. Lyotard – Economia libidinală (trad. Magdalena Mărculescu), Sylvie Messure & Alain Renaut – Războiul zeilor (trad. Roxana Albu), E. Levinas – Când Dumnezeu devine idee (trad. Aurelian Cojocea), Guy Hermet – Cultură şi democraţie (trad. Claudiu Soare), Norman Cohn - Demonii Europei (trad. Cristina Văileanu), Andre Szasz – Calea unificării monetare a Europei ) trad.L. Ulrich), Eric Weil – Eseuri despre natură, istorie şi politică (trad. Valentin Protopopescu), Elizabeth Pound – Renaşterea Europei (trad. A. Avramescu) etc. *********************************

Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoşani/Із шаленою ніччю Ботошанського театру

ALL PHOTOS - DESCARCĂ TOATE FOTOGRAFIILE DE AICI: https://picasaweb.google.com/117910556505622716012/TeatrulMihaiEminescuDinBotosaniLaCernauti Joi, 25 octombrie 2012, cu începutul la 18.30, în cadrul Festivalului „Aplauzele de aur ale Bucovinei” (ediţia a VIII-a), pe scena Teatrului Muzical - Dramatic „O. Kobyleanska” din Cernăuţi,

actorii Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoşani au prezentat spectacolul „O noapte nebună, nebună” – o comedie de mare succes ce a adunat public numeros pe multe scene din România.

************************************************************************************

************************************************************************************** Четвертий день VIIІ регіонального фестивалю комедії «Золоті оплески Буковини». Ботошанський театр імені Міхая Емінеску (Teatrul «Mihai Eminescu» Botosani) представляв комедію Рея Куні «Шалена, шалена ніч» («O noapte nebuna, nebuna»). Заплутана ситуація у готелі, з вікном готелю, точніше з віконною рамою, зради, спокуси, інтриги… Цей театральний вечір глядачі провели з політиком парламенту, його дружиною, помічником політика, коханкою(секретаркою політика), чоловіком коханки, з майже трупом, точніше з приватним детективом, якого затиснуло рамою, з суворим керуючим готелем… Смішні та веселі ситуації, репліки, на які глядачі реагували оплесками, радісний настрій та багато позитивних емоцій. У мене був 9 ряд партеру, все бачила, чула, мову не зовсім розуміла, але блискуча гра акторів все перекладала і доповнювала. Минулорічна нагорода — за кращу головну чоловічу роль була вручена перед початком вистави Воліну Костіну за роль Помпілія у виставі «Натюрморт з онуком-товстуном» (Ясський національний театр імені Васіле Александрі). Нині Волін Костін — актор Ботошанського театру. Браво акторам за чудову гру! Тетяна Стрільчик, «Версії»

„Colaborarea inter-regională – factor important pentru integrarea europeană a Ucrainei”

La Cernăuţi a avut loc o „masă rotundă” cu această temă. *******************************************************************************************

******************************************************************************************* Evenimentul desfăşurat recent, a fost organizat de către Centrul Regional Cernăuţi de Recalificare a colaboratorilor organelor puterii de stat, organelor autoadministrării locale, întreprinderilor, departamentelor şi organizaţiilor de stat împreună cu Institutul pentru Studii Regionale şi Integrare Europeană din cadrul Universităţii Naţionale „Iurii Fedkovyci” din Cernăuţi. **************************************************************************************** De data aceasta, la „masa rotundă” corespunzătoare au fost invitaţi experţi în ştiinţe politice şi administrare publică, funcţionari de stat, reprezentanţi ai organizaţiilor nonguvernamentale, jurnalişti şi activişti publici. În cadrul discuţiilor au fost abordate următoarele teme: antrenarea regiunilor Ucrainei la procesul de integrare europeană; istoria şi starea actuală a cooperării inter-regionale a Regiunii Cernăuţi; potenţialul şi problemele litigioase în dezvoltarea Euroregiunii „Prutul de Sus”. ********************************************************************************************

************************************************************************************** În acest context, Directorul adjunct al Departamentului ştiinţific şi de cercetare din cadrul Centrului regional Cernăuţi de Recalificare a lucrătorilor organelor puterii de stat, organelor autoadministrării locale, întreprinderilor, departamentelor şi organizaţiilor de stat, Serghei Hacman, a ţinut să menţioneze: „Obiectivele acestei „mese rotunde”, care este intitulată „Colaborarea inter-regională – factor important pentru integrarea europeană a Ucrainei”, au drept scop, în primul rând, de a demonstra funcţionarilor publici şi, totodată, liderilor organizaţiilor nonguvernamentale că cooperarea transfrontalieră are câteva aspecte. În primul rând, ea duce la o mai bună înţelegere nemijlocit la frontieră iar pe de altă parte, ea este un factor important în integrarea europeană, deoarece regiunile din Vestul ţării noastre s-au antrenat activ la proiectele de cooperare cu unităţile administrativ-teritoriale din ţările vecine, care deja sunt membre ale Uniunii Europene. Deci, într-o oarecare măsură, pe lângă faptul că aceasta favorizează întărirea relaţiilor dintre 2, 3 sau mai multe ţări, totodată, prevede un schimb de experienţă la capitolul implementarea mecanismelor europene, chiar dacă, mecanismele vizate sunt doar în prima atapă de implementare în statele vecine”. *******************************************************************************************

La rândul său, Preşedintele Agenţiei Bucovinene de Iniţiative şi Dezvoltare Oleksii Gruşko, în comunicarea sa a ţinut să menţioneze că în regiunea Cernăuţi, actualmente, sunt aplicate 3 proiecte transfrontaliere mari, ceea ce contribuie enorm la dezvoltarea cooperării dintre regiunile limitrofe. El a spus: „Primul aplicant este Universitatea Naţională „Iurii Fedkovyci” din Cernăuţi, care a depus un proiect cu privire la elobarorarea unui produs turistic nou – „Patrimoniul etno-turistic”, ce prevede relurarea unui complex întreg de evenimente. Sperăm că proiectul în cauză va fi realizat cu succes şi va fi pus în funcţiune un centru informativ-turistic, vor fi clar definite traseele turistice, vom creat un muzeu pe lângă Universitatea din Cernăuţi. Al doilea proiect este derulat de către Administraţia Raională de Stat Noua-Suliţă şi prevede sporirea nivelului de siguranţă a activităţii oamenilor în valea râului Prut, precum şi întărirea malurilor, crearea câtorva puncte de informare, centre pentru instruirea voluntarilor, achiziţionarea echipamentelor de salvare. Un alt proiect este pus în derulare de „Centrul de business Cernăuţi” şi prevede dezvoltarea turismului rural, desfăşurarea unor treninguri pentru antreprenori. La câteva proiecte, regiunea Cernăuţi, inclusiv Cetatea Hotinului participă în calitate de parteneri. *******************************************************************************************

Potrivit autorilor proiectelor, care au fost realizate până în anul 2012, ele au fost desfăşurate cu succes şi acuma are loc întocmirea rapoartelor pe marginea îndeplinirii acestora. Cu toate acestea însă, potrivit experţilor, regiunile Ucrainei încă n-au devenit active în procesul de elaborare a politicii externe a statului ucrainean, aşa ca în ţările europene. De aceea, ele trebuie să iniţieze de sine stătător unele proiecte internaţionale pentru realizarea aspiraţiilor de integrare europeană a Ucrainei. *******************************************************************************************

În opinia Directorului Institutului pentru Studii Regionale şi Integrare Europeană, Anatolii Kruglaşov, partea ucraineană nici măcar nu „cerşeşte” de la Bruxelles, ci prin intermediul Bucureştiului. Potrivit lui, Euroregiunea „Prutul de Sus” practic nu funcţionează. În cadrul acestei formaţiuni sunt aplicate doar câteva proiecte, finanţate de către Uniunea Europeană, unde regiunii Cernăuţi îi revin doar câteva procente din fondurile alocate. Aşadar, regiunile limitroge ale Ucrainei, în special, regiunea Cernăuţi, au devenit o periferie în adevăratul sens al cuvântului, care se vor dezvolta doar datorită antrenăriia ctive la procesele politice din stat şi vor iniţia de sine stătător proiecte internaţionale. George BODNĂRAŞ

„Nordul Bucovinei văzut de doi orădeni”

La data de 6 octombrie 2012, în Galeria „Euro Foto Art”, din Cernăuţi, a fost vernisată expoziţia de fotografie artistică, intitulată „Nordul Bucovinei văzut de doi orădeni”, realizată de artiştii fotografi Constantin Dancoglu (E.FIAP/b) şi Gheorghe Petrila (A.FIAP), organizată sub patronajul Asociaţiei Artiştilor Fotografi din România (AAFR), cu sprijinul Societăţii pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” şi Fotoclubul Fotoclubului„Pozitiv”, ambele din Cernăuţi - Ucraina. La vernisaj au luat cuvântul: Nicolae Hauca (membru AAFR şi vicepreşedinte al Fotoclubului„Pozitiv”), unul dintre autori Constantin Dancoglu, Vasile Paladean (reprezentantul AAFR în Ucraina şi membru de onoare al Fotoclubului„Pozitiv”) şi Taras Perun (reprezentantul Asociaţiei Artiştilor Fotografi din Ucraina, Regiunea Cernăuţi), au participat membrii ai Fotoclubului„Pozitiv”,

Comunităţii Româneşti din Cernăuţi, precum şi un numeros public, iubitor de artă fotografică. Vernisajul cupride un număr de 50 de lucrări color, relizate de către cei doi artiştii fotografi, cu ocazia mai multor deplasări în zona Cernăuţi. Data vernisajului din acest an, a corespuns cu Ziua oraşului Cernăuţi, dealtfel, şi anul trecut, tot de ziua oraşului Cernăuţi, cei doi artişti fotografi orădeni, au vernisat, în aceeaşi galerie, Expoziţia „Culorile Veneției”. Expoziția „Nordul Bucovinei văzut de doi orădeni” rămâne la dispoziţia publicului în perioada 6 octombrie - 5 noiembrie 2012, intrarea fiind liberă ! Galeria “Euro foto Art” Cernăuţi - Ucraina

TAINE.... MEDICALE!

Va dezvaluim azi o taina tinuta cu mari eforturi si multi bani departe de urechile si ochii "prostimii". Lipsa sarii din sange!! Interesant,dar LOGIC.Aceeasi problema cu tensiunea arteriala: inainte 130/80 era tensiune de aviator, acum este limita superioara a "normalului". Sa aiba aceeasi justificare? Va dezvaluim azi o taina tinuta cu mari eforturi si multi bani departe de urechile si ochii "prostimii". Excesul de sare, zahar si grasimi, dauneaza grav sanatatii ! Asta da avertisment medical! Ce înseamna exces nu ne explica însa nimeni!!! La prima citire, exces înseamna.prea mult, dar raportat la greutatea fiecaruia !!! Între copilul de 20 de kilograme si adultul de 80 sau 120 de kilograme... e o marja de eroare foarte mare, ca sa pronunti exces, sau sa recomanzi doar 2, 4 sau 6 g de sare pe zi. Între omul de la munte... care bea apa puternic magnetizata si aproape pura si cel de la ses sau de la oras care primesc apa cea mai infecta, cel de la munte va "dizolva" si elimina mult mai repede chimicalele! Nu uitati ca nu suntem la fel, ca nu avem aceeasi grupa sanguina, ca difera si RH-ul - purtatorul de oxigen din sange! Unii au în sânge predominant Cuprul (RH negativ) altii, cei mai multi, au Fierul (RH pozitiv)! ******************************************************************************************* Nu uitati ceea ce multi vor sa ascunda: - orice reactie a apei cu sarea produce... caldura!!! Iar sarea formeaza pricipalul electrolit care, scos din sânge, reduce de... 11 000 de ori viteza transferului informational catre creier!!! Mai simplu spus, lipsa sarii din sânge...prosteste!!! Intuitia îmi spune ca asta este scopul lor real: sa devenim legume! La munca si înapoi acasa, la televizor.unde ni se repeta zilnic prostiile astea: excesul de sare zahar si grasimi dauneaza grav sanatatii! Dar excesul de alcool, tutun si medicamente? De ce nu se fac campanii la TV cu acest subiect? De ce nu se fac campanii contra etnobotanicelor ??? Nu este vorba de boala si moarte, mai ales în rândul tinerilor? Ba da! Dar este vorba si de bani, de multi bani, atât de multi încât viata copiilor si a tinerilor...nu mai conteaza!!! Este vorba de profituri imense, accize si taxe! Si în fond este bine sa ai multe "legume" în sistem ! Pentru ca legumele îsi platesc taxele, la zi! Amintiti-va! Ce face medicul prima data când ajungi în spital? ******************************************************************************************* Îti schimba regimul alimentar: fara sare!!!! Adica taie legaturile informationale cu creierul, ca sa poata trimite medicamentele peste tot în corp. Amorteste creierul pentru ca altfel, acesta, ar reactiona imediat la chimicalele administrate! Ar declansa alergii! Dar zaharul ? Zaharul e purtator de un cu totul alt tip de informatii ! Nu vorbim de "clasicul" zahar alb, tos, chimizat la maxim!!! Vorbim de zaharul natural din fructe sintetizat de natura cu ajutorul apei ! Vorbim de zaharurile multiple din mierea de albine, naturala! Glucoza participa direct la formarea acidului dezoxiribonucleic (ADN) adica a evolutiei. Vitalitatea dvs. si a copiilor dvs., atentia, concentratia, vin din zaharurile naturale! Si evolutia dv. Genetica! Grasimile ?! Sa vedem ce spun studiile! Colesterolul ajuta la formarea membranelor celulare; la sinteza hormonilor în glandele suprarenale si în ovar!!! ************************************************ **** Colesterolul este indispensabil digestiei lipidelor, în urma transformarii de catre ficat în acid biliar. Nivele joase ale colesterolului, induse cu ajutorul medicamentelor, duc la aparitia depresiei, comportamentului violent, sinucidere, cresterea riscului de infarct miocardic si mai ales o slaba functionare a sistemului imunitar. În trecut, cineva cu un regim alimentar ce continea 300 mg de colesterol pe zi, cu un nivel HDL (colesterol bun) de 35 mg pe decilitru de sânge, era considerat normal. Asta pâna când, cei de la OMS, au hotarât sa schimbe normele! Sa le coboare la 200! Imediat, au aparut 36 de milioane de "bolnavi", si 4,3 de miliarde de dolari pe an, câstig, dintr-un foc!. Între vrajeala stiintifica a unora si intuitia lui stramoseasca, ciobanul român a ales intuitia!... tot cu slana, pita, ceapa si palinca traieste! Nu face exces si traieste mult si bine... cum ati vrea sa-si creasca altfel oile, sa lupte cu frigul, cu ploile, cu lupii? Si toate astea pâna pe la 60-70 de ani... cu un cojoc mitos de 40 de kilograme pe umeri si bâta în mâna? Acum, trageti dvs concluziile. APA. ******************************************************************************************** *Ce face apa daca e bauta inainte de a manca si imediat dupa masa!* Un articol foarte bun. Nu doar despre apa calda dupa mancare, dar si despre atacul de cord. Chinezii si japonezii beau ceai fierbinte in timpul mesei, nu apa rece. Poate e timpul sa adoptam *obiceiul lor* la masa. Pentru cei carora le place sa bea apa rece, acest articol li se adreseaza direct. Este frumos sa bei un pahar cu apa rece dupa masa, dar apa rece solidifica hrana uleioasa pe care tocmai ai inghitit-o. Va incetini digestia. Cand aceasta reactioneaza cu acidul, se va rupe si va fi absorbita de*intestine* mai repede decat mancarea solida.Trece in intestine si foarte rapid se transforma in grasime si duce la *cancer*. *************************************************************************** Este cel mai bine sa se bea supa fierbinte sau apa calda dupa mancare. Simptome comune de atac de cord. Un punct serios referitor la atacul de cord. Ar trebui sa stiti ca nu fiecare simptom de atac de cord este *durerea bratului stang*. Atentie la dureri intense *in zona falcilor*. S-ar putea sa nu aveti niciodata prima *durere in piept* in timpul atacului de cord.*Nausea* (ameteala) si *transpiratia intensa*sunt tot simptome comune. 60% din cei care au atac de cord in timpul somnului nu se trezesc. Durerea la falci te poate trezi din somnul adanc. Sa fim atenti. Cu cat stim mai mult, cu atat avem mai multe sanse de supravietuire. Un *cardiolog* spune ca fiecare care citeste acest mesaj si-l trimite la 10 oameni poate salva cel putin o viata. Citeste si trimite unui prieten. Ar putea salva o viata. Deci fii un prieten adevarat si trimite-l tuturor prietenilor tai adevarati la care tii.****************************Didi Surcel

Revista presei nordbucovinene de limba română din 19/10/2012.

CONCORDIA din 19/10/2012./ DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ: ***************************************************************************

MONITORUL DE HLIBOCA din 19/10/2012./ DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ: ***********************************************************************************

GAZETA DE HERTA din 19/10/2012./ DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ: ******************************************************************************************* CUVÂNTUL ADEVĂRULUI din 19/10/2012./ DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ: ******************************************************************************************* LIBERTATEA CUVÂNTULUI din 19/10/2012./ DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ: **************************************************************************

La Hliboca va fi instalat bustul lui Mihai Eminescu

Stimaţi compatrioţi! Zilele trecute la sesiunea Consiliului raional Hliboca a fost adoptată hotărârea cu privire la crearea aleei oamenilor de vază — reprezentanţi ai tuturor naţionalităţilor conlocuitoare în raion. Ea va fi amenajată pe teritoriul Muzeului etnografic din Hliboca. La rugămintea şi insistenţa conducerii Societăţii pentru cultură românească „Mihai Eminscu” din regiunea Cernăuţi, deputaţii au decis instalarea pe această alee a Luceafărului poeziei româneşti Mihai Eminescu, fapt pentru care le suntem recunoscători tuturor deputaţilor care au votat pentru începerea lucrărilor de instalare a bustului. Societatea pentru cultură românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi dispune la ora actuală de o sumă de bani pentru începerea lucrărilor. Bustul propriu-zis se află la sediul societăţilor româneşti din Cernăuţi şi aşteaptă transferarea lui la Hliboca pe postamentul care urmează să fie construit. Însă pentru un monument după meritele Luceafărului mai este nevoie de sprijin financiar. De aceea, ne adresăm cu marea rugăminte către toţi intelectualii din raionul Hliboca care cunosc şi apreciază valoarea lui Eminescu: profesori, medici, ingineri, preoţi şi, pur şi simplu, ţărani şi muncitori — oameni de bună credinţă, să sprijine în măsura posibilităţilor finanţarea acestui proiect. Toţi doritorii de a contribui la finanţarea instalării bustului pot prezenta banii în numerar contactându-l pe Nicolae Şapcă, vicepreşedintele Societăţii „Mihai Eminescu” (mob. 050-6024162 sau 097-1548827). ********************************************************************************************** De asemenea banii pot fi transferaţi pe următorul cont bancar: ********************************************************************************************** Приватний підприємець Шапка М.Г. Інд. код. 2470204321; Р/р 26003060140613 в ЧФ Приватбанк МФО 356282 Для бюста Міхая Емінеску ********************************************************************************************** Numele tuturor acelora care vor contribui la instalarea bustului va fi înscris în presa timpului, precum şi într-un registru special care va rămânea în Muzeul din Hliboca şi arhivele Societăţii „Mihai Eminescu” pentru a fi citit de generaţiile viitoare. Cu toată încrederea şi stima, conducerea Societăţii „Mihai Eminescu”

Cernauti/ A aparut Citizen Journal, primul portal bilingv de stiri din Nordul Bucovinei

Ne scrie la redactie George Bodnaras, redactor la postul de radio Ucraina-International, ca recent a fost lansat primul portal de stiri in ro din Cernauti! Portalul poarta denumirea de Citizen Journal, Portal Civic Bucovinean, si poate fi deschis la adresa citizenjournal.info/ro/ Este un eveniment care merita toate laudele. In primul rand pentru ca romanii din Ucraina, din ce in ce mai putini, au nevoie de un portal de stiri in limba romana, iar in al doilea rand pentru ca intreaga activitate pentru crearea si alimentarea site-ului se face in mod voluntar. Scopul portalului este precizat la sectiunea "Despre noi" chiar de catre artizanii sai: ”Citizen Journal – primul portal bilingv de ştiri din Nordul Bucovinei, creat cu scopul de a reflecta cele mai importante evenimente din dezvoltarea sectorului social; de a sprijini dezvoltarea societăţii civile, jurnalismului civic şi relaţiilor dintre organizaţiile şi instituţiile din cel de-al treilea sector al societăţii”. Le dorim succes redactorilor Citizen Journal, anuntandu-i ca Optimal Media va contribui la promovarea in Romania a activitatii lor. Petre Craciun

Revista presei nordbucovinene de limba română din 05/10/2012.

CUVÂNTUL ADEVĂRULUI din 05/10/2012./ DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ: *****************************************************************

LIBERTATEA CUVÂNTULUI din 05/10/2012./ DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ: **************************************************************************

CONCORDIA din 05/10/2012./ DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ: ***************************************************************************

MONITORUL DE HLIBOCA din 05/10/2012./ DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ: ***********************************************************************************

GAZETA DE HERTA din 05/10/2012./ DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ: *****************************************************************************

BINE V-AM GĂSIT, ROMÂNI!

Ionuţ Dolănescu nu s-a aşteptat să găsească la Cernăuţi un public atât de nobil. ******************** Miercuri seară, 03.10.2012, sala Teatrului Dramatic din Cernăuţi a fost arhiplină de admiratori ai cântecului popular românesc. Oaspeţi ai nord bucovinenilor de această dată au fost renumiţii interpreţi de muzică populară românească, ciocârlia cântecului românesc Maria Ciobanu împreună cu fiul ei Ionuţ şi soţia acestuia violonista Doiniţa Dolănescu.

Timp de două ore şi jumătate ei au bucurat sufletele românilor cu cântece care sunt cunoscute atât generaţiilor de o vârstă mai înaintată, cât şi tineretului îndrăgostit de cântecul românesc. Visul tatălui meu Ion Dolănescu a fost să ajung aici, la Cernăuţi şi să cânt pentru dumneavoastră, — a spus în repetate rânduri Ionuţ. Sunt convins că dacă tatăl meu ar fi fost aici, ar fi lăcrămat de fericire.Şi eu nu ştiu ce să fac acuma să râd sau să plâng, a zis Ionuţ Dolănescu când în scenă a urcat câţiva copilaşi din satul Cupca îmbrăcaţi în haine naţionale şi le-au înmânat oaspeţilor buchete de flori. Acest spectacol a fost consacrat atât memoriei lui Ion Dolănescu, cât şi aniversării a 30 de ani de activitate scenică a lui Ionuţ Dolănescu, venit pentru prima dată în faţa publicului la vârsta de nouă ani. Însă el s-a născut în cântec. Şi aceasta a mărturisit-o ieri într-o emisiune în direct a postului de radio „Bucovina”, că pe mama sa, doamna Maria Ciobanu au apucat-o durerile naşterii în timpul unui concert cântând pe scenă. De aceea la întrebarea de când a început să cânte, răspunde, că aceasta o face încă „din burta mamei”. Maria Ciobanu în repetate rânduri a fost aplaudată de sală în picioare şi aceasta este drept o recunoştinţă pentru activitatea domniei sale de o viaţă şi pentru că mai poate să cânte atât de frumos la vârsta de 75 de ani, vârstă pe care nu i-o atribuiam dacă nu divulga „acest secret femeiesc” singur Ionuţ Dolănescu. Familia Dolănescu a demonstrat încă o dată că este cu sufletul aproape şi de românii din afara graniţilor ţării. Acompaniaţi şi în această seară de orchestra de muzică populară „Doina Basarabiei” condusă de maestrul Valeriu Caşcaval, Ionuţ Dolănescu a interpretat un cântec nou, imprimat recent şi foarte frumos care începe cu cuvintele „În Ardeal şi Bucovina şi-a pus Dumnezeu grădina”. Acest spectacol extraordinar a fost sprijinit de Societatea pentru cultură românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi. De aceea preşedintele ei, domnul Vasile Bâcu pe lângă faptul că le-a mulţumit multaşteptaţilor oaspeţi pentru că au răspuns la invitaţie, le-a înmânat Diplome de onoare ale Societăţii. ******************************************************************************************* Nicolae ŞAPCĂ ******************************************************************************************* Foto si video de Nicolae Hauca *********************************************************************************** *********************************************************************************** *********************************************************************************** *********************************************************************************** ***********************************************************************************

Revista presei nordbucovinene de limba română din 28/09/2012.

CUVÂNTUL ADEVĂRULUI din 28/09/2012./ DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ: *****************************************************************

LIBERTATEA CUVÂNTULUI din 28/09/2012./ DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ: **************************************************************************

CONCORDIA din 28/09/2012./ DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ: ***************************************************************************

MONITORUL DE HLIBOCA din 28/09/2012./ DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ: ***********************************************************************************

GAZETA DE HERTA din 28/09/2012./ DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ: *****************************************************************************

Un destin care a făcut să se cutremure Europa

************************************************************************************** Jubileul de 540 de ani ai satului Mahala, raionul Noua Suliţă, care a fost atestat pentru prima dată în documente cu denumirea de Ostriţa, s-a deosebit de asemenea de alte sărbători din alte localităţi bucovinene, care, la fel, dăinuie în istorie de mai bine de jumătate de mileniu.

Evenimentul principal al festivităţilor a fost inaugurarea monumentului unei simple ţărance din Mahala, destinul căreia a făcut să se cutremure o Europă. Este vorba de Aniţa Nandriş-Cudla care a supravieţuit în GULAG-urile regimului totalitar şi a descris cei douăzeci de ani petrecuţi în Siberia. A păstrat manuscrisul sub streşina casei şi când a venit la Mahala s-o viziteze nepotul ei, Gheorghe Nandriş, din România, i-a încredinţat cele trei sute de pagini scrise cu creionul ca un testament de mare valoare. Manuscrisul a fost trecut cu un risc nemaipomenit peste frontieră şi abia după revenirea la sistemul democratic, în 1991, el a văzut lumina tiparului. Autoarea, ţăranca şi fosta deportată Aniţa Nandriş-Cudla, nu mai era în viaţă ca să-şi vadă cartea „Douăzeci de ani în Siberia – destin bucovinean”. Pe atunci şi în Ucraina independentă a început să se vorbească deschis şi să fie condamnate fărădelegile săvârşite de regimul totalitar sovietic. ************************************************************** Cu această ocazie la Mahala a fost organizată lansarea cărţii Aniţei Nandriş-Cudla. Când unuia dintre feciorii ei i s-a înmânat cartea, el a strâns-o la piept, ca pe cea mai scumpă comoară, şi a izbucnit în plâns, fiindcă el şi cei doi fraţi ai lui au fost alături de mama în lagărul de concentrare din Siberia. Cineva a menţionat că după o astfel de carte dispare orice complex de inferioritate a noastră ca neam. Deci, şi monumentul Aniţei Nandriş-Cudla este un simbol al rezistenţei locuitorilor acestui sat la grelele încercări ale destinului, ale istoriei. Un moment mai potrivit pentru inaugurarea lui nici că poate fi decât jubileul satului...

Este al 103-lea monument ridicat în spaţiul european, de la Helsinki şi până la Basarabeasca din sudul Moldovei, de către Societatea cultural-istorică „Mihai Viteazul” din Ploieşti, condusă de un om cu inima mare, Mircea Cosma, care mai deţine şi postul de preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova.

Anume lui i s-a adresat preşedintele Societăţii de binefacere „Casa Limbii Române” din Cernăuţi, Vasile Tărâţeanu, şi primăreasa satului Mahala, Elena Nandriş, ca să fie ridicat în această pitorească vatră populată de români un bust Aniţei Nandriş-Cudla, cartea căreia, fiind tradusă în cinci limbi, „a făcut înconjurul lumii”, după cum s-a exprimat însuşi domnul Mircea Cosma. El l-a găsit pe sculptorul Constantin Ionescu, care a turnat în bronz chipul ţărancei bucovinene Aniţa Nandriş-Cudla cu sufletul mai înalt decât muntele Ceahlău şi tare ca cremenea din Carpaţi (epitetele aparţinându-i aceluiaşi Mircea Cosma). ************************************************************************************ Vasile CARLAŞCIUC Foto de Nicolae Hauca *************************************************************************************** VEZI SI DESCARCĂ TOATE FOTOGTAIILE AICI: https://picasaweb.google.com/117910556505622716012/FOTOBustulAnitaiNandrisCudla#slideshow/5794212320641405650 sau de aici: http://odnoklassniki.ru/nikolay.gavka/album/472082301463 *******************************************************************************************

"Îşi poate închipui orişicine că păsările, cocostârcul, rândunica şi multe altele, când să întorc primăvara, îşi caută cuibul pe care l-au lăsat. Cât sunt de bucuroase, dacă nu l-a fărmat nime şi îl găsesc, îl mai tocmesc oliacă şi trăiesc în el. Dar cu cât este mai amărâtă o fiinţă ominiască, cum am fost noi, care ne-am întors după optsprezece ani de pribegie de prin meliaguri atât de pustii şi geroase, şi când ai ajuns pe locurile unde te-ai născut, unde ai muncit din tinereţe, în loc să-ţi alini durerile din urmă, a trebuit din nou să mai suferi" - Aniţa Nandriş-Cudla

De abia ştiutoare de carte, întoarsă acasă după 20 de ani, Aniţa Nandriş – Cudla a scris în cuvinte simple povestea acestei supravieţuiri.