CARAVANA CCR “EUDOXIU HURMUZACHI” DIN CERNĂUŢI A POPOSIT LA VALEA COSMINULUI ŞI MOLODIA.

VEZI 44 DE  VIDEO    AICI; 

 - https://www.youtube.com/watch?v=IXqmRDu3bVg&list=PLOQqVtnkhWmhTOusIsVm-FH49FerRcn7e

În după amiaza zilei de Duminică, 6 noiembrie 2016, Caravana de cultură şi civilizaţie românească, organizată de Centrul Cultural Român (CCR) “Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi cu sprijinul ICR-ului din Bucureşti şi-a continuat itinerarul început cu circa o jumătate de an în urmă prin localităţile cu populaţie majoritar românească sau mixtă din care încă în perioada sovietică a fost eliminat învăţământul în limba română, sau continuă să dispară în ultimul timp.

De această dată, spectacolul “Limba noastră-i o comoară”, susţinut de orchestra de instrumente populare «PLAIUL HERȚEI» de la Casa de cultură din Herţa, condusă de maestrul Ilie Crâşmaru a fost susţinut pe scenele Clubului din Valea Cosminului şi a Casei de cultură din Molodia, două sate vecine, destinul deynaţionalizării şi asimilării cărora este asemănător.

De fapt, până la rebotezarea în stil moscalicesc a majorităţii localităţilor româneşti din nordul Bucovinei, nordul Basrabiei şi fostul ţinut Herţa de către aşa-zişii “eliberatori sovietici”, denumirea adevărată a Molodiei a fost cea de Plaiul Cosminului.

 –Cu părere de rău procesul de deznaţionalizare şi asimiliare, început de Imperiul Roşu, continuă şi astăzi, – a menţionat în cadrul discursului său scriitorul Vasile Tărâţeanu, conducătorul caravanei respective, ţinut în faţa  locuitorilor, prezenţi la spectacol. – Cea mai elocventă dovadă în acest sens, a continuat el, este scăderea de la un an la altul a numărului de şcoli cu predarea obiectelor în limba română, precum şi nedorinţa unor “şefi” şi “şefuleţi” de tot soiul de a include în programul de învăţământ al şcolilor ucrainene din aceste două sate măcar studierea ca obiect a limbii române.  E un fapt regretabil care demonstrează că mulţi dintre conaţionalii noştri şi-au pierdut simţul naţional şi limba maternă care este coloana vertebrală a oricărui neam.

Întru susţinerea acestei afirmaţii vorbitorul a reprodus diverse date privind componenţa naţională a localităţilor susamintite în care etnicii români au reprezentat de-a lungul secolelor majoritatea sau un segment deosebit de important al populaţiei autohtone.

 Deosebit de binevenite au fost citatele din adevărurile pe care le-au rostit marii scriitori ucraineni Taras Şevcenko, Olesi Honciar, Lina Kostenko şi mulţi alţii cu privire la rolul pe care trebuie să-l joace limba maternă în viaţa fiecărui om, despre  datoria fiecăruia de a o apăra, păstra şi transmite din generaţie în generaţie.

 Pentru că, după cum a menţionat unul dintre scriitorii citaţi, Olesi Honciar: «Поки жива мова в устах народу, до того часу живий і народ. І нема насильства нестерпнішого як те, що хоче відірвати в народу спадщину, створену незчисленними поколіннями його віджилих предків».  

De fapt, majoritatea citatelor folosite de conducătorul caravanei au fost reproduse în original pentru ca mesajul lor să poată fi înţeles şi de cei care contestă dreptul etnicilor români de a învăţa în limba română şi fac tot posibilul pentru restrângerea ariei de funcţionare a acesteia în regiunea noastră.

În cadrul spectacolului au cântat tinerele şi talentatele interprete de muzică populară românească  din raionul Herţa – Ana Apetrachioaie, Sabrina Palamariu, Natalia Ceuca, precum şi neîntrecuţii instrumentişti  Ilie Crâşmaru şi Gheorghe  Onofriiciuc .

Nicolae Hauca

Materiale video şi fotografii de  autor.