Ascultă Online Radio Cernăuți

30 ian. 2014

Emisiunile în limba română ale Radio Ucraina Internațional, suprimate


      Românii din Ucraina şi din judeţele de nord ale României şi Republicii Moldova nu mai pot asculta la radio emisiunile în limba română ale postului de radio “Ucraina-Internaţional”. Începând cu 29 ianuarie 2014, emisiunile în limba română ale postului de radio “Ucraina-Internaţional”, care erau difuzate pe frecvenţa de unde medii de 657 KHz, au fost suspendate. 


          Decizia opririiemițătorului, şi implicit a celor 2 ore şi 25 de minute de emisiuni în limba română, a fost luată ca urmare a cererii formulată de directorul General al CNRU, Taras Avrahov, care, în 23 ianuarie, prin adresa Nr. 9-1-167/17, a cerut Concernului de Radiodifuziune, Radioemisie şi Televiziune din Kiev oprirea emițătorului, sub pretextul reducerilor de buget. Drept urmare, începând cu 29 ianuarie emisiunile pe unde medii de 657 KHz, inclusiv emisiunile postului de radio „Cultura” şi cele ale redacţiei emisiuni în limba română a postului de radio „Ucraina-Internaţional”, nu mai sunt transmise, ceea ce înseamnă o reducere cu 60% a volumului emisiunilor în limba română ale postului „Ucraina-Internaţional”. Din cele 4 ore și 25 de minute de emisiuni în limba română în acest moment au rămas doar două ore, transmise doar pe internetwww.radioukr.com.ua şi prin satelitul Astra 4 A, la orele 13.00 şi 19.00.

                Pentru a justifica măsurile, la sfârșitul anului trecut conducerea postului Radio Ucraina Internațional a semnat o dispoziţie prin care i-a delegat pe şeful serviciului de securitate din cadrul Companiei Naţionale de Radiodifuziune a Ucrainei şi pe adjunctul acestuia să vină la Cernăuţi în ajun de an nou la 30 decembrie 2013 şi să verifice programul de lucru al jurnaliştilor din redacția misiunilor în limbă română, ora la care încep și termină serviciul.Decizia conducerii CNRU de a opri emisia pe unde medii a fost luată fără consultarea angajaților sau un preaviz acordat jurnaliștilor din redacția în limbă română.Colectivul redacţiei face un apel către Preşedintele ţării, Viktor Ianukovyci, către Preşedintele Comitetului de Stat de televiziune şi radiodifuziune a Ucrainei, către Preşedintele Radei Supreme a Ucrainei, către conducerea statului român şi solicită implicarea acestora în rezolvarea problemei, reliarea activității emiţătorului şi retransmiterea emisiunilor în limba română, realizate de jurnaliştii de la radio „Ucraina-Internaţional”.”Suspendarea celor două ore şi 25 de minute de emisiuni în limba română, nu înseamnă altceva decât limitarea drepturilor minorităţii româneşti din Ucraina, dar şi a celei ucrainene din România, Republica Moldova de a avea emisiuni în limba lor maternă şi de a ascultă emisiuni în limba română despre patria lor istorică, dar cel mai dureros fapt este că acest pas mai înseamnă lichidarea acestei redacţii”, se precizează într-o scrisoare deschisăsemnată de Grupul Jurnaliștilor Români din Ucraina.


Aceasta nu este prima măsură de limitare a dreptului românilor din Ucraina de a beneficia de emisiuni în limba maternă, alte încercări similare având loc în primăvara și vara anului 2013, soldate cu reduceri de personal în cadrul redacției.În aprilie 2013 a existat o tentativă de închidere a redacției în limba română, finalizată, în urma protestelor publice ale organizațiilor mass-media, cu reducerea cu 25% a numărului de jurnalişti care lucrau în redacţia românească. La vremea respectivă, Redacția în limba română a radio Ucraina Internațional a cerut sprijinul preşedintelui Ucrainei, Viktor Ianukovyci, prim ministrului Mykola Azarov, preşedintelui Radei Supreme a Ucrainei, Volodymyr Rybak,  secretarului Consiliului Naţional de securitate şi apărare a Ucrainei, Andrii Kliuev, preşedintelui Comitetului de stat pentru televiziune şi radiodifuziune al Ucrainei, Olexandr Kurdinovyci, și organizațiilor jurnaliștilor pentru a sprijini păstrarea redacţiei în limba română din cadrul RUI, protejând astfel dreptul unei minorități la informare în limba maternă.În vara anului 2013, conducerea CNRU a cerut Comitetului de Stat de Televiziune şi Radiodifuziune a Ucrainei transferul redacţiei în limba română la Cernăuţi, în cadrul Companiei regionale de stat de televiziune şi radiodifuziune, unde exista deja o redacţie românească, iar cea de-a doua ar fi fost de prisos, urmând să fie treptat desfiinţată. Și atunci, jurnaliștii români au cerut conducerii ţării să intervină pentru soluţionarea favorabilă a situației. 

Sursa: Timpromanesc.ro 

********************************************************

P.S. Deputaţii consiliului raional Hliboca urmează să discute vineri 31 ianuarie 2014 în cadrul sesiunii raionale problema dată şi să se adreseze conducerii statului pentru a soluţiona această problemă, care  a dus la oprirea emiţătorului şi la disparitia de pe unde medii a postului de radio "Cultura" şi a emisiunilor în limba română a postului de radio "Ucraina-Internaţional".

***********************************************************

De ce Compania naţională de Radio a Ucrainei îşi taie craca de sub picioare?!

Eu nu înţeleg de ce Compania naţională de Radio a Ucrainei îşi taie craca de sub picioare?! Închiderea emiţătorului pe unde medii a postului de radio Cultura a Ucrainei este, în primul rând, o defafoare extraordinară adusă însuşi statului ucrainean. Odată cu aceasta rămân fără informaţii în limba lor maternă din viaţa Ucrainei anume minorităţile naţionale ucrainene din România şi Republica Moldova.
 Din contra Ucraina ar trebui să îmbunătăţească această situaţie. Apoi au rămas fără ştiri din Ucraina românii din România şi Republica Moldova în limba acestor ţări, deoarece nu mai pot fi audiate emisiunile în limba română a Postului de radio Ucraina Internaţional. Şi abea apoi, da nu în ultimul rând, rămân fără emisiuni în limba maternă românii din Ucraina. Nu mai zic de colectivul de ziariştii români din Cernăuţi care rămân în stradă. Care-i scopul?! 
În legătură cu aceasta, un grup de circa douăzeci de deputaţi (consilieri raionali) din raionul Hliboca, reg Cernăuţi, români şi ucraineni, printr-o interpelare a cerut conducerii Statului Ucrainean să intervină pe lângă Compania naţională de Radio a Ucrainei în vederea reluării activităţii emiţătorului pe unde medii a postului de radio Cultura a Ucrainei. Adresarea a fost susţinută de toţi deputaţii hliboceni întruniţi la şedinţa în plen din 31 ianuarie 2014. Pentru acesta au votat şi conducătorii raionului Hliboca. Sperăm să fim auziţi de conducerea ţării şi de data acesta!  
Nicolae Şapcă, consilier  în Consiliul raional Hliboca, vicepreşedintele Societăţii pentru cultură românesacă „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi, Ucraina.



Revista presei nordbucovinene de limba română din 31/01/2014

Atenţie! Pentru a citi ziarul în mărime reală, accesați tastele Ctrl și (+) la mărire & Ctrl și (–) la 
micșorare  











///////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////









///////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////





/////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////





 ///////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////





//////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// 

29 ian. 2014

La Cernăuţi a fost vernisată expoziţia din imaginile digitalizate după fotografiile lui Carol Pop de Szathmári.





 În cadrul ediţiei a doua a Festivalului Internaţional de Fotografie "Carol Pop de Szathmári - Szathmári Pap Károly", organizat de Asociaţia "Euro Foto Art"  Oradea sub patronajul Ministerului Culturii din România, a fost  vernisată în  ziua de  07.02.2014 la Muzeul de Artă din Cernăuţi  expoziţia realizată din imaginile digitalizate după fotografiile lui Carol Pop de Szathmári. 















     La vernisaj  au  luat   cuvântul moderatorul Sergiu Hacman şi  gazda   manifestării dna Inna F. Kiţul , directoarea   Muzeului de Artă din Cernăuţi, care au   oferit cuvântul  dnei Eleonora  Moldovan,  Consul  general la Consulatul  general al României la  Cernăuți, dlui Ştefan Tóth AFIAP ,  Preşedinte la Asociaţia "Euro Foto Art"  Oradea, Romania,   muzeografului Albert  Komari,  Preşedintelui Clubului Fotografic
 Pozitiv  Cernăuţi dlui Igor Timofiiciuc, Arcadie Opaiţ, președintele Ligii  apărării  drepturilor  omului  din reg. Cernăuţi, care au elucidat  rolul lui Carol Pop de Szathmári  în  istoria  mondială a fotografiei.
         Expoziţia cuprinde 35 de imagini din colecţia lui  Radu Igazság – Bucureşti 
 În cadrul Festivalului la ora 17:00 a avut loc la sediul Fotoclubului "Pozitiv" din Cernăuţi (Casa germană, str. O. Kobylyanska,  Nr. 53) prezentarea filmului documentar întitulat   "Un pictor în zorii zilei", realizat de redacţia maghiară a Televiziunii Române, titrată în limba  romănă de către prof.univ.dr. Radu Igazság.
Locatie: Piaţa Centrală, Nr.10.
Durata 07.02.2014 – 25.02.2014.
Urmează  un reportaj foto şi  video de Nicolae Hauca ************************************************* 

Сьогодні у Чернівецькому художньому музеї відкрилась виставка фотографій, румунського військового фоторепортера Кароя Поп Сотмарі. У рамках ІІ Міжнародного фото фестивалю.
Навчався спочатку в Трансільванії, потім в Пешті. Подорожував по Європі, роблячи численні замальовки як художник.

З 1843 захопився фотографуванням. Став одним з перших європейських фотожурналістів, які знімали події Кримської війни.
Сорокадворічний руминскійо фотографа Карол Попп Сатмар вже в квітні 1854 опинився на фронтах війни.
Знімав портрети російських воєначальників, офіцерів, козаків, навіть зробив знімки сцен з похідного життя.
Користуючись тим, що Румунія залишилася осторонь від військових дій, він побував зі своїм апаратом і в турецьких військах!
Здійснив подорож до Китаю, фотографував природу Сибіру.

У 1855 році за свою професійну діяльність в якості фотохудожника і журналіста королевою
Великобританії, імператором Австрійської імперії, Наполеоном III, королем Іспанії представлений до державних нагород.
Національний банк Румунії 27 лютого 2012 представив ювілейну монету, випущену до 200-річчя з дня народження Кароля Поппа де Сатмар.

За повідомленням прес-служби Національного банку Румунії, номінал монети - 10 леїв, дорогоцінний метал - срібло 999-ї проби, якість карбування - «пруф», маса - 31,103 г, діаметр - 37 мм, тираж - 500 штук.

На аверсі зображені бухарестський університет і Палац Суцу - такими їх зобразив на своїх фотографіях Кароль Попп де Сатмар. Вони видніються крізь стилізовані елементи діафрагми фотокамери. У центрі вигравіруваний герб Румунії, вказаний номінал монети - «10 LEI». У верхній частині монети півколом розташований напис «ROMANIA». У нижній частині вказаний рік емісії - «2012».

На реверсі викарбувано портрет Кароля Поппа де Сатмар, під яким вигравіювано його підпис. У лівій частині розташована палітра з пензликами, на якій є вертикальна напис - «1812-1887», що позначає роки життя Сатмар.
Організатори виставки Асоціацієя «ЄвроФотоАрт» з міста Орадя (Румунія) за підтримки Міністерства культури Румунії.
Воєнний фотограф знімав війну у Криму, а також їздив у Сибір та побував у Китаї.
Степан Карачко, краєзнавець

*********************************************************************************** 


*********************************************************************************** *********************************************************************************** *********************************************************************************** 

*********************************************************************************** *********************************************************************************** 


*********************************************************************************** *********************************************************************************** *********************************************************************************** *********************************************************************************** 


*********************************************************************************** *********************************************************************************** *********************************************************************************** *********************************************************************************** 


*********************************************************************************** *********************************************************************************** 
*********************************************************************************** ******************************************************


***************************************************     Foto şi  video de Nicolae Hauca 
https://www.facebook.com/nicolae.hauca/media_set?set=a.10201138949747423.1073741905.1579975698&type=1
******************************************************

Кароль Попп де Сатмари (Carol Popp de Szathmári; 1812-1887) – трансильванский художник и график, ставший одним из первых известных фотографов Европы. 


Учился сначала в Трансильвании, затем в Пеште. Путешествовал по Европе, делая многочисленные зарисовки. 

С 1843 года увлекся фотографированием. Стал одним из первых европейских фотожурналистов, снимавших события Крымской войны.
Сорокадвухлетний румынскийо фотографа Карол Попп Сатмари  уже в апреле 1854 года оказался на фронтах войны.
 Снимал портреты русских военачальников, офицеров, казаков, даже сделал снимки сцен из походной жизни.
Пользуясь тем, что Румыния осталась в стороне от военных действий, он побывал со своим аппаратом и в турецких войсках!
 Предпринял путешествие в Китай, фотографировал природу Сибири. 

В 1855 году за свою профессиональную деятельность в качестве фотохудожника и журналиста королевой
Великобритании, императором Австрийской империи, Наполеоном III, королем Испании представлен к государственным наградам.   


10 румынских леев в честь фотохудожника Кароля Поппа де Сатмари
Национальный банк Румынии 27 февраля 2012 года представил юбилейную монету, выпущенную к 200-летию со дня рождения Кароля Поппа де Сатмари.

По сообщению пресс-службы Национального банка Румынии, номинал монеты – 10 леев, драгоценный металл – серебро 999-й пробы, качество чеканки – «пруф», масса – 31,103 г, диаметр – 37 мм, тираж - 500 штук. 

На аверсе изображены бухарестский университет и Дворец Суцу – такими их запечатлел на своих фотографиях Кароль Попп де Сатмари. Они виднеются сквозь стилизованные элементы диафрагмы фотокамеры. В центре выгравирован герб Румынии, указан номинал монеты – «10 LEI». В верхней части монеты полукругом расположена надпись «ROMANIA». В нижней части указан год эмиссии – «2012». 

На реверсе отчеканен портрет Кароля Поппа де Сатмари, под которым выгравирована его подпись. В левой части расположена палитра с кисточками, на которой есть вертикальная надпись – «1812-1887», обозначающая годы жизни Сатмари.

////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////

07.02.2014 о 16-00 у виставковій залі Чернівецького художнього музею відбулось відкриття виставки оцифрованих зображень відомого румунського військового фотокореспондента Кароя Поп Сотмарі в рамках ІІ Міжнародного фотофестивалю «Карой Поп Сотмарі», який було організовано Асоціацією «ЄвроФотоАрт» з міста Орадя (Румунія) за підтримки Міністерства культури Румунії.
Виставка складається з 35 фоторобіт із колекції Раду Ігозшаг (Бухарест).
 О 17:00 того ж дня у приміщенні фотоклубу «Позитив» (Німецький Дім, вул. О. Кобилянської, 53) було презентовано документальний фільм під назвою «Художник на світанку», який було знято угорською редакцією Румунського телебачення із субтитрами на англійській мові.
Автор cубтитрів, професор Раду Ігозшаг.

Організатори
Чернівецький художній музей
Чернівецький фотоклуб «Позитив»
Асоціація «ЄвроФотоАрт» (Орадя, Румунія)

Адреса:
Чернівецький художній музей
м. Чернівці, Центральна Площа, 10
Виставка працюватиме з 07.02.2014 до 25.02.2014.