Ascultă Online Radio Cernăuți

30 mar. 2015

Vizita Secretarului de Stat MAE-DPRRP, Sebastian Ioan Hotca, la Slatina (Solotvino), raionul Teacev, regiunea Transcarpatia, Ucraina


În data de 27 martie, secretarul de Stat MAE-DPRRP, Sebastian Ioan Hotca, a efectuat o vizită la Slatina (Solotvino), regiunea Transcarpatia din Ucraina, însoțit de președintele Consiliului Județean Maramureș – Zamfir Ciceu,  unde s-a întâlnit cu reprezentanţi ai autorităţilor locale şi regionale, liderii asociaţiilor naţional-culturale româneşti, cu directori, profesori şi elevi ai şcolilor româneşti din raioanele Teacev şi Rahiv.
Demnitarul român a avut întâlniri cu oficiali regionali, respectiv cu vicepreședintele Administrației Regionale de Stat din Transcarpatia – Mihailo Rivis, preşedintele Administrației Raionale de Stat din Teacev – Vasile Iovdii şi cu primarul localității Slatina (Solotvino) – Gheorghe Uhali.
Programul a continuat cu o întâlnire cu reprezentanții comunității românești din Transcarpatia  – lideri de societăți culturale, primari ai localităților cu populație română, directori de școli cu predare în limba română, profesori.
Secretarul de Stat a participat la manifestarea ”Iepurașul premiază românește”, organizată de Asociațiile Culturale ”Maramureșul-Solotvino” și ”Boema OJT” – Baia-Mare, în cadrul căreia s-au premiat copiii participanţi la olimpiada de limba română din Ucraina. DPRRP a oferit elevilor albume, audio-book-uri şi abecedare pentru școlile românești din această zonă. Domnul Sebastian Hotca şi-a început discursul citând marele poet şi marele român Nichita Stănescu „A vorbi despre limba în care gândeşti, este ca o sărbătoare. Limba romană este patria mea.”. Secretarul de Stat a salutat performanţele elevilor şi a reiterat importanţa păstrării identităţii româneşti în comunităţile istorice: „Performanţa voastră este dovada vie a eforturilor pentru păstrarea şi promovarea culturii româneşti, aidoma tuturor celorlalte manifestări care aduc împreună comunitatea românească din această regiune. Este admirabil modul în care vorbiţi limba maternă. Este exemplar felul în care păstraţi tradiţiile şi obiceiurile populare. Limba noastră, alături de aceste tradiţii şi obiceiuri sunt pilonii pe care se clădeşte unitatea românilor de pretutindeni. Oriunde ne-am afla în lume, avem datoria de a lucra la trăinicia acestor piloni, cinstind graiul românesc şi păstrandu-ne, ca pe nişte comori de preţ, cultura, istoria şi credinţa.”
În cursul zilei, au fost depuse coroane de flori la monumentul domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt din centrul localității Slatina, după care au fost vizitate liceul cu predare în limba română din localitate şi Muzeul de etnografie din Apşa de Jos
SURSA: http://www.dprp.gov.ro/vizita-secretarului-de-stat-mae-dprrp-sebastian-ioan-hotca-la-slatina-solotvino-raionul-teacev-regiunea-transcarpatia-ucraina/

VIAŢA CA UN SOLO DE VIOARĂ

În loc de aviz

Sub acest generic în cea de a treia zi a Sfintelor Paşti – 14 aprilie 2015 – în Sala de spectacole a Casei Orăşeneşti de Cultură şi Estetică din oraşul Cernăuţi (strada Şeptiţchii nr.5, cunoscută sub denumirea „ DK Şepetovka”) se va desfăşura întâlnirea cu poetul şi ziaristul  de la Roşa, Mihai Morăraş, stabilit cu traiul  la Chişinău.
În cadrul acestei întâlniri literare, iniţiate de conducerea Fundaţiei Culturale de Binefacere „Casa Limbii Române” din Cernăuţi vor fi lansate cartea-dialog „Viaţa ca un solo de vioară” şi volumul de versuri  „Clipa de după amiază”.
Alături de  Mihai Morăraş, la această întâlnire de suflet cu bucovinenii noştri vor fi prezenţi şi cunoscuţii  interpreţi Ion Paulencu, artist al poporului din Republica Moldova şi privighetoarea Carpaţilor noştri Maria Iliuţ, care vor susţine  câte un microrecital pentru publicul spectator.
Sunt invitaţi toţi admiratorii cuvântului frumos, aşezat  gospodăreşte la locul lui, precum şi admiratorii cântecului popular românesc, promovat cu deosebit talent şi dăruire sufletească de aceşti doi reprezentanţi de frunte ai artei noastre româneşti.
Începutul la ora 13.00
Intrarea liberă



Conferința internațională «Masacrele de la Fântâna albă și de la Lunca» 2015


HOLOCAUSTUL ROMÂNESC DE LA FÂNTÂNA ALBĂ. CE RĂMÂNE DINCOLO DE EFERVESCENŢA DISCUŢIILOR?



Convocând conferinţa consacrată memoriei victimelor masacrelor de la Lunca şi Fântâna Albă, Octavian Bivolaru, preşedintele Societăţii „Golgota” a românilor din Ucraina, a renunţat la tradiţionalele referate, invitându-i pe participanţi la un dialog pe marginea acelor pagini sângeroase din istoria neamului nostru. Deşi în fiecare an, pelerinajul la locul odioasei tragedii este precedat de asemenea conferinţe, rostul lor nu s-a epuizat, deoarece de fiecare dată sunt scoase la lumină noi adevăruri, sunt punctate noi sarcini întru a eroilor cinstire.
Altă vorbă că, după cum a obiectat scriitorul şi cercetătorul tragediilor trecutului Dumitru Covalciuc, „de vreo 25 de ani tot vorbim, repetăm aceleaşi lucruri şi doar cu atâta rămânem. Avem două societăţi „Golgota”, un Centru Bucovinean de Cercetări Actuale (la Hliboca) şi altele angajate în activitatea de reanimare a memoriei, dar ne luăm după cele „descoperite” de străini, interesaţi în mistificarea adevărului despre infernul de la Fântâna Albă. Prima persoană care a scris, în ucraineană, despre masacru de acolo, un oarecare Rubaneţ, a oglindit ceea ce i-au pus la îndemână şi au dorit să apară organele securităţii. Nici până astăzi nu se ştie numărul victimelor, oficial se vorbeşte de 26-29 de morţi. Noi spunem că au fost sute, în unele publicaţii din România s-a scris despre câteva mii de morţi…”. De fapt, Dumitru Covalciuc mai puţin decât alţii poate fi ros de remuşcări, având dreptul moral să ne facă asemenea reproşuri. Pe parcursul anilor el a adunat numeroase mărturii despre martirajul românesc din ţinutul Cernăuţiului în ediţiile almanahului „Ţara Fagilor” –material pentru o amplă Carte Neagră a neamului. Cunoscând mai mult decât alţii, D. Covalciuc a expus câteva ipoteze şi bănuieli privind instigarea românilor la marşul nesupunerii, bazându-şi suspiciunile pe faptul că în grupuri mici, individual, mulţi au reuşit să treacă nevătămaţi frontiera.
Nu cu replici, ci cu un alt mod de abordare a intervenit publicistul Ştefan Broască. Născut la Băhrineşti, aproape de locul tragediei, el a văzut înaintea multor cercetători de astăzi Troiţa şi crucile din Pădurea Varniţei. Combătând supoziţia că românii au fost instigaţi de „agenţi sovietici sau români” la nesupunere faţă de noua putere, este convins că arhivele din fosta uniune şi Ucraina, chiar şi în perioada de astăzi, nu deconspiră adevărul. În favoarea ideii că cei mai buni fii ai neamului au ales să moară liberi decât o viaţă în robie au opinat activistul Societăţii „Mihai Eminescu”Octavian Voronca, şi preşedintele acesteia Vasile Bâcu, oaspetele din Rădăuţi Nicolae Nicolovici, preşedintele Fundaţiei „Casa Limbii Române” Vasile Tărâţeanu, poeta populară din Mihoreni, Alexandra Jar. Pentru a nu rătăci în presupuneri, Nicolae Toma redactorul-şef al „Zorilor Bucovinei”, preşedintele Societăţii Jurnaliştilor Români Independenţi din regiunea Cernăuţi, a propus ca să se stabilească un contact mai strâns cu rudele şi cei doi supravieţuitori ai genocidului de la 1 aprilie 1941, invitându-i şi ajutându-i să vină la asemenea întruniri. Totodată, e necesar să se adune date din arhivele primăriilor localităţilor de pe Valea Siretului şi din alte sate româneşti, care-şi merită statutul de martir.
Jurnalistul Vasile Carlaşciuc şi activistul „Golgotei” Nicolae Hanchevici au pus accentele pe realitatea crudă în care s-a pomenit Ucraina din vina „fratelui mai mare”, şi pe neverosimila, dar evidenta repetare criminală a istoriei. Fidel principialităţii sale, Nicolae Hanchevici le-a obiectat organizatorilor că nu se îngrijesc de atragerea tineretului în activitatea de reanimare a memoriei trecutului. La acest aspect important s-a referit şi tânărul diplomat român Lucian , reprezentant al Consulatului General al României la Cernăuţi. Drept răspuns, dl Octavian Bivolaru a precizat că are doi locţiitori tineri, energici, porniţi la realizarea faptelor bune. Unul din ei, studentul Adrian Bâcu, a anunţat despre Site-ul „Golgotei”, pe care îl va administra şi va avea grijă să-l completeze cu informaţie utilă tineretului, promiţând că va strânge în jurul său colegi de generaţie, dornici să cunoască istoria neamului, să urmeze idealurile eroilor-martiri.
La semnalările privind prezenţa pasivă a tineretului, Octavian Bivolaru a mai ţinut să spună că manifestările „Golgotei” sunt marcate de tristeţe şi durere, nu se încadrează în acţiuni spectaculoase, nu se termină cu petreceri de discotecă. Cu toate acestea, fiind urmaşii unui neam martirizat, trebuie să-i moştenim şi durerile, căci numai prin jertfă ne cucerim nemurirea.
Maria TOACĂ

 SURSA TEXTULUI: http://www.zorilebucovinei.com/news/show/1066/


Urmează un fotoreportaj și materiale video realizate de Nicolae Hauca de la această manifestare. 










27 mar. 2015

FESTIVALUL CONCURS INTERNAŢIONAL DE INTERPRETARE LA PIAN «MICUL VIRTUOZ» EDIŢIA A - IX - A,

CLUBUL COPIILOR 5
STR.NÃSÃUD NR.93
SECTOR 5 BUCUREŞTI




  REGULAMENTUL FESTIVALULUI CONCURS INTERNAŢIONAL DE INTERPRETARE : PIAN «MICUL VIRTUOZ» EDIŢIA A - IX - A,    BUCUREŞTI 02 MAI 2015



1. CONSIDERAŢII GENERALE


Festivalul Concurs internaţional de interpretare : pian « Micul virtuoz »  se va desfăşura în ziua de sâmbãtã 02 mai 2015, ora 9 în Bucureşti, în Sala de festivităţi a Colegiului Naţional de Arte « Dinu Lipatti », din Str.Principatele Unite nr.63, Sector 4, Bucuresti.


2. PARTICIPANŢI – CONDIŢII


Festivalul Concurs internaţional de pian « Micul virtuoz » de la Bucureşti se adresează preşcolarilor şi elevilor care învaţã pianul, în timpul liber, ca activitate extraşcolarã .
Festivalul Concurs se organizează pe categorii de vârstă şi în concordanţă cu anii de studiu ai pianului : 1an, 2ani, 3ani,etc.
Participanţii vor prezenta 1-2 piese la alegere din repertoriul clasic universal, durata acestora să nu depăşească 5 minute.
În fişa de înscriere concurenţii sunt rugaţi să precizeze exact vârsta şi anul de studiu (exemplu : 10 ani, anul II de studiu).
Concurenţii din strãinãtate pot participa cu maximum 3 reprezentanţi şi un însoţitor.
Pentru invitatii din strainatate se asigura cazare si masa in zilele de 01 - 03.05.2015.
Transportul dus-întors va fi suportat de cãtre participanţii la Festival.
În ziua concursului, între orele 8.00-9.00 se va putea face şi acomodarea cu instrumentul.
Vă rugăm să confirmaţi participarea la acest Festival şi să ne trimiteţi fişele de înscriere completate prin e-mail până la data de 23 martie specificând  numele participantilor şi repertoriul fiecăruia dintre ei.

Vom organiza şi Simpozionul internaţional – secţiunea postere, cu tema « Muzica şi dansul între clasic şi modern ». Lucrãrile vor fi expuse pe parcursul desfãşurãrii Festivalului-concurs. Doritorii sunt rugaţi sã le expedieze pânã la data de 23 martie 2015.


3. JURIZAREA


Juriul va fi alcătuit din specialişti în domeniu – profesori universitari si profesori de specialitate.
Se va întocmi un clasament pe categorii de vârstă şi ani de studiu ai pianului.
Participantii merituoşi vor fi premiaţi.
Toţi concurenţii vor primi diplome de participare.


4. CONSIDERAŢII FINALE


Fiecare profesor va prezenta 2 tabele nominale cu participanţii aprobate şi semnate de directorul instituţiei .



Pentru informatii puteti contacta telefonic profesorul organizator CLAUDIA IVAN la numarul de telefon 004-0744903681, sau prin e-mail : ivanclaudia2002@yahoo.com.

//////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// 

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE
INSPECTORATUL ŞCOLAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI
CLUBUL COPIILOR SECTOR 5 BUCUREŞTI


                          

FIŞĂ DE ÎNSCRIERE


FESTIVALUL-CONCURS INTERNAŢIONAL DE INTERPRETARE- PIAN
« MICUL VIRTUOZ »
EDIŢIA IX
BUCUREŞTI  - ROMÂNIA  2015



NUME…………………………………………………………………………………………
PRENUME…………………………………………………….………………………………
VÂRSTA………………………………....................................................................................
CNP…………………………………………………………………………………………….
ŢARA………………………………………………………………………………………….
ADRESA DE ACASĂ…………………………………………………………………………  
TELEFON……………………………………………………………………………………..
ŞCOALA UNDE ÎNVAŢĂ……………………………………………………………………
CLASA…………………………………………………………………………………………
ANUL DE STUDIU AL PIANULUI…………………………………………………………
REPERTORIU………………………………………………………………………………..
PRIMA PIESA-TITLU……………………………………………………………………….
                          -COMPOZITOR…………………………………………………………….
A DOUA PIESĂ-TITLU……………………………………………………………………..
                            -COMPOZITOR……………………………………………………………
PALMARESUL CONCURENTULUI……………………………………………………….
NUMELE ŞI PRENUMELE ÎNSOŢITORULUI…………………………………………..
SERIE ŞI NR.C.I/PASAPORT,CNP…………………………………………………………………….
TELEFON, E-MAIL AL PROFESORULUI + INSOTITORULUI..…………………………………………………………………………..






SEMNĂTURĂ CONCURENT                                               SEMNĂTURĂ ÎNSOŢITOR







Revista presei nord bucovinene de limba română din 27/03/2015

Atenție! Pentru a citi ziarul în mărime reală, accesați tastele Ctrl și (+) la mărire & Ctrl și (–) la micșorare



//////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////






///////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////





///////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////











 /////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////






////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////

26 mar. 2015

Forumul româno-ucrainean / Тенденції українсько-румунської співпраці 2015

///////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////



  Forumul economic internaţional ucraineano-român de la Cernăuţi pune mari speranţe într-un viitor mai prosper

„Tendinţe actuale în cooperarea transfrontalieră ucraineano-română”, astfel este întitulat primul forum economic internaţional dedicat oamenilor de afaceri ucraineni şi români, forum care a debutat miercuri, 25 martie 2015, în prezenţa guvernatorului regiunii Cernăuţi Olexandr Fişciuc, vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Suceava Ilie Niţă, a domnului Iaroslav Kurko, prim adjunct al Preşedintelui Consiliului regional Cernăuţi, a domnului Oleksii Kaspruk, primarul oraşului Cernăuţi. De asemenea, au fost prezenţi la acest eveniment deosebit de important doamna Eleonora Moldovan, Consul General al României la Cernăuţi, Marcela Slusarciuc, director executiv al Biroului Regional de Cooperare Transfrontalieră, Suceava, oameni de afaceri din Ucraina şi România, care s-au adunat într-un număr impresionant de mare în incinta sălii de sesiuni a primăriei oraşului Cernăuţi.
Primul care a apreciat acest forum a fost primarul Cernăuţiului, gazda acestei întruniri , domnul Oleksii Kaspruk, care a ţinut să menţioneze: “Forumul respectiv este un eveniment foarte important pentru economia noastră, pentru business-ul nostru şi sunt ferm convins că acest forum va fi un succes comun şi nu va fi nicidecium ultimul”, a declarat pentru BucPress.eu, primarul de Cernăuţi Oleksii Kaspruk.
Cu un mesaj de salut din partea regiunii Cernăuţi a fost prezent la deschiderea forumului guvernatorul regiunii, domnul Olexandr Fişciuc, care a declarat: “Sunt convins că acele probleme care au fost puse în dezbatere în cadrul forumului vor fi de un real folos atât părţii române, cât şi părţii ucrainene, deoarece drumul ales de Ucraina, cel european, nu are cale întoarsă, iar România este deja în Uniunea Europeană şi are o bogată experienţă, din care ar putea să ne împărtăşească şi nouă”.  
Iniţiativa inaugurării şi organizării acestui forum ucraineano-român aparţine Clubului Antreprenorilor din Bucovina, dar şi Consulatului General al României la Cernăuţi. Solicitată de portalul nostru de ştiri să se refere la importanţa forumului respectiv, doamna Consul General Eleonora Moldovan a menţionat: „Forumul internaţionmal economic româno-ucrainean, este atât iniţiativa Consulatului, cât şi a Clubului antreprenorilor din Bucovina, care deschid seria unor asemenea manifestări şi iniţiative, pentru că în  acest moment avem o situaţie foarte potrivită şi foarte importantă pentru relaţia economică şi comercială bilaterală întrucât avem bază legală mult mai serioasă, context poitic bilateral foarte bun. Amintim aici vizita Preşedintelui României Klaus Iohannis la Kiev, moment în care au fost puse în discuţie foarte multe aspecte care ţin de dialogul nostru bilateral chiar şi la nivel regional, astfel că atât din punctul de vedere al României, al guvernului român, aal relaţiei bilaterale, cât şi din perspectiva europeană pentru Ucraina, acest forum vine să sprijine oamenii de afaceri, comunitatea oamenilor de afaceri, cei care înţeleg că integrarea Ucrainei se face la Cernăuţi, prin Suceava, prin România spre Bruxelles. Astfel că misiunea noastră diplomatică va iniţia asemenea demersuri şi în România, şi în Ucraina, şi la Cernăuţi şi în alte centre din circumscripăţia consulară, demersuri care au această menire de a sprijini şi a sista dialoguri sectoriale pe palierele importante ale comunicării româno-ucrainene, în primul rând între partenerii şi aplicaţiid e proiecte bilaterale, trilaterale, proiectele europene, perspectivele Ucrainei şi perspectivele regionale de dezvoltare durabilă a regiunii transfrontalieră...”  
Am încercat să aflăm şi părerile oamenilor de afaceri din Ucraina. Liviu Rusu, director la Centrul de afaceri ucraieano-român din Cernăuţi. “Acest forum are o importanţă foarte mare pentru mediul de afaceri din Ucraina şi România. Deoarece ştim că între autorităţi au loc multe întâlniri în domeniul învăţământului, culturii, însă ceea ce lipsea complet, erau anume întâlnirile oamenilor de afaceri din cele două ţări, întâlnirile oamenilor de afaceri cu autorităţile. Spăerăm că acest forum va fi un prim pas spre un schimb economic şi de investiţii mai intense între cele două ţări, între cele două regiuni administrative”, este convins domnul Liviu Rusu.
Amintim cititorilor noştri că principalele obiective ale forumului au fost de a crea o platformă de comunicare eficientă pentru oamenii de afaceri din Ucraina şi România, în special din regiunea transfrontalieră, familiarizarea celor prezenţi cu legislaţia europeană, precum şi împărtăşirea experienţei României în domeniul activităţilor legate de comerţ şi afaceri.
La primul forum economic internaţional ucraineano-român, care s-a desfăşurat la Cernăuţi au fost reprezentate întreprinderi de turism intern şi externe, din domeniul agriculturii, restaurantelor, construcţiilor, silviculturii etc.
BucPress.eu 
Fotoreportaj și materiale video realizate de Nicolae Hauca de la această manifestare. 

 /////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////


/

////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////
Українські та румунські підприємці вивчили тенденції транскордонної співпраці на Форумі у Ратуші

50 представників бізнес-середовища України та Румунії беруть участь у Першому Міжнародному економічному форумі «Актуальні тенденції українсько-румунської транскордонної співпраці», який відбувся у Ратуші.

На заході представлені як вітчизняні, так і іноземні підприємства туристичної, сільськогосподарської, ресторанної, будівельної, лісової та інших галузей. Також до роботи Форуму долучилось вище керівництво Чернівецької  та Вінницької областей, міста Чернівці та Сучавського повіту (Румунія).

Метою Форуму є створення дієвого комунікативного майданчика для підприємців українсько-румунського прикордоння, ознайомлення з європейським законодавством, а також досвідом Румунії у галузі торгівлі та підприємницької діяльності.

Захід організовано Генеральним консульством Румунії в м. Чернівці, Клубом підприємців Буковини та ГО «Інститут демократизації та розвитку» за підтримки Чернівецької міської ради.

«Подібні форуми є дуже важливими для нашого міста, - каже міський голова Олексій Каспрук. – Це позитивний наслідок роботи зокрема і міської ради з іноземними партнерами. Ми розуміємо, що залучення інвестицій і вихід наших підприємців на європейський ринок можливі за умови постійних контактів. У ближчій перспективі ми плануємо такі ж зустрічі з іншими регіонами Румунії і з польськими партнерами.»

Олексій Каспрук зазначив, що співпраця із румунськими містами є досить різнобічною. Разом із Сучавою Чернівці беруть участь в спільних культурно-мистецьких заходах, реалізують проекти в рамках програми розвитку подієвого туризму, а також спільні транскордонні проекти. Спільно із Яссами ведеться робота у напрямку залучення європейських фондів в галузі освіти, місцевого самоврядування, проведення спільних культурних проектів в рамках номінування м. Ясс на звання Європейської культурної столиці в 2021 році. Разом із містом Тімішоара вивчається досвід залучення інвестицій, планується проведення у спільного бізнес-форуму у майбутньому.