De când am fost nevoiţi să excludem ziarul „Zorile Bucovinei” din catalogul pentru abonare telefonul n-a încetat să sune. Românii noştri amărâţi, din toate cele patru raioane româneşti, ne întreabă de ce „Zorile Bucovinei” nu va apărea în 2020. Unii cu tristeţe în glas, alţii se mai şi indignează, într-un fel parcă acuzându-ne că, deşi a apărut pe timpul comunismului, acum cum să nu apară, întrebându-ne dacă ne-am adresat Consulatului General al României la Cernăuţi, Guvernului şi Preşedintelui României după ajutor. De altfel, printre aceştia se numără şi foştii noştri colegi Mircea Lutic, Mihai Huţcal, Gheorghe Gorda, profesorii Nicolae Mintencu, Valerie Leviţchi, primarii Boianului şi comunei Ciudei, Gheorghe Demenciuc şi Anatol Piţul, abonaţi din Voloca, Boian, Crasna, Herţa, Pătrăuţi, Mahala, Costiceni, Oprişeni, Ropcea, etc. Unii români din ţinut aşteptau un miracol ca „Zorile Bucovinei” să-şi continue apariţia. Spre regret, miracolul a întârziat şi ziarul tipărit pe hârtie din 2020 nu va apărea.
Am bătut la toate uşile posibile, dar
aşa şi n-am fost auziţi. Deci, vă informăm că de 2 ani batem pragul Consulatului
General al României la Cernăuţi, unde întotdeauna am fost primiţi cu
amabilitate, dar ni s-a spus că misiunea diplomatică română nu dispune de
asemenea fonduri. Ultima dată am fost cu vreo 2 luni în urmă împreună cu dna
Maria Toacă, redactor-adjunct, ca să anunţăm că avem mari datorii la tipografie
şi nu mai putem apărea, fiindcă de la anul nou tipografia nu ne mai tipăreşte
ziarul. Tot prin intermediul Consulatului General 2 ani la rând am tot transmis
adresări Preşedintelui, Guvernului României, Ministerului de Externe şi celui
pentru românii de pretutindeni, chiar şi unor consilii judeţene. Ne-am adresat
la 2 deputaţi români pentru diaspora, şi românilor de bună credinţă din Ţară şi
din lume şi prin intermediul Internetului, cu speranţa că se va găsi vreun
sponsor şi ziarul românilor din Ucraina va apărea şi în continuare. Rezultatul
îl ştiţi. Românii din Ţară şi străinătate mai bine jertfesc 100 mii de euro
pentru Catedrala Notre-Dame din Paris, decât 30-40 de mii pentru un ziar al
românilor dintr-o provincie istorică.
E dureros de trist şi pentru cei
câţiva colaboratori care au contribuit ca „Zorile Bucovinei” să ajungă în
casele oamenilor, în deosebi pentru noi, cei 3 membri ai familiei Toma -
Nicolae, Felicia şi Diana, care de cel puţin 15 ani muncim fără concedii şi
zile de odihnă. Ba mai mult, întreţinem, din 2012, fără careva remunerare
şi susţinere financiară, site-ul ziarului, pentru care muncesc pe gratis Diana
şi Felicia Toma. Nu ne doare atât de mult faptul că Ucraina, ţara în care trăim,
contribuabilii căreia suntem, nu ne protejează, nu ne ajută cu nici o grivnă
din 2004, de când a fost sistată finanţarea ziarului, căci ştiţi prea bine că
nu are nevoie de români, de altfel nu trebuia să luptăm pentru păstrarea
şcolilor, a Limbii Române, dar ne doare mult că şi Patria noastră istorică, a
cărei copiii orfani suntem, nu are nevoie de unicul ziar ce promovează
românismul, valorile naţionale – „Zorile Bucovinei”, că ce n-au putut face cei
din Ucraina pentru a închide respiraţia „Zorilor Bucovinei” au făcut cei de la
Bucureşti. Am fost
abandonaţi în 1944 şi acum – la fel.
Vă mulţumim mult, dragi cititori,
pentru susţinere, că în toţi aceşti ani l-aţi citit şi abonat. Ne pare
foarte rău că astfel s-a întâmplat, dar nu e vina noastră, căci, după cum v-am
spus, familia noastră a muncit şi munceşte mai mult din iubire de neam, din
dragoste pentru cuvântul matern, căci astfel ne-au educat părinţii. Însă
aceasta e prea puţin pentru a edita un ziar ce necesită cheltuieli mari, care
sunt în creştere, căci doar poşta ne ia aproximativ 70% din venituri, mai sunt
serviciile tipografice şi comunale ce sporesc mereu, salariile lucrătorilor,
impozitele etc.
Vă mulţumim încă o dată că în toţi
aceşti ani aţi fost alături de noi şi la manifestările tradiţionale,
organizate în Casa Limbii Române la „Zorile Bucovinei – Ziua Bucovinei
(27 noiembrie), Ziua Limbii Române (31 august), omagierea lui Iancu
Flondor (3/16 august), Ştefan cel Mare, Eminescu, dar şi a unor personalităţi
marcante din ţinut etc.
Şi dacă nu avem posibilitate să scoatem
ziarul tipărit, pe hârtie, ne vom strădui să păstrăm varianta lui electronică.
Deci, urmăriţi-ne pe Internet – site şi Facebook.
Nicolae TOMA
