Domnului Președinte al Republicii Moldova, Igor DODON
Doamnei Președinte a Parlamentului, Zinaida GRECEANÎI
Domnului Prim-Ministru, Ion CHICU
M E M O R I U L
PARTICIPANȚILOR LA CONFERINȚA ȘTIINȚIFICĂ
INTERNAȚIONALĂ
„MINORITĂȚI NAȚIONALE INVENTATE.
MOLDOVENISMUL: POLITICI, CAUZE, EFECTE”
Participanții la Conferința Științifică
Internațională, „Minorități naționale inventate. Moldovenismul: politici,
cauze, efecte”, personalități importante ale comunității românești din Ucraina,
cercetători, profesori, scriitori, ziariști, oameni de cultură și oameni
politici din Ucraina, Republica Moldova și România, constată cu îngrijorare
asaltul statului ucrainean asupra integrității comunității românești,
considerând că aceasta este o nouă formă de deznaționalizare, care se
realizează prin menținerea dihotomiei identitare român vs moldovean și
dihotomiei lingvistice limba română vs
limba moldovenească, promovate în
Ucraina la nivelul politicii de stat. Un rol important în realizarea acestei
politici îl are scindarea identitară din Republica Moldova, scindare
întreținută în mod special prin menținerea glotonimului „limba moldovenească”
în articolul 13 din Constituția republicii, ca limbă oficială în Republica
Moldova.
Participanții la conferință constată că la originea
actualei situații care pune în pericol unitatea comunității românești din
Ucraina se află moldovenismul sovietic promovat ca politică de stat în fostele
URSS și RSSM, doctrină care a avut ca idee fixă divizarea politică, etnică,
socială, lingvistică și culturală a românilor din cele două țări - România și
URSS, după modificarea frontierelor în 1940/1944. Această politică sovietică a
avut un scop concret într-o epocă apusă, iar recidiva ei în condițiile
independenței statale a Republicii Moldova și Ucrainei este inadmisibilă.
Participanții la conferință consideră că românii din
Ucraina și Republica Moldova sunt parte integrantă a spațiului de cultură și
civilizație românească, respectiv moldovenii fac parte integrantă din poporul
român, iar limba moldovenească este aceeași limbă română, denumită altfel
exclusiv în scopuri politice. Considerăm, deasemenea, că absența unității
asupra problemei identitare afectează integritatea comunității românești din
restul spațiului ex-sovietic, scindată după criteriul român/moldovean.
Mai mult, având ca temei legal Hotărârea Marii Adunări
Naționale din 27 august 1989, Chișinău, la care au participat peste 750 de mii
de români moldoveni, Declarația de Independență a Republicii Moldova, Hotărârea
Prezidiului Academiei de Științe a Republicii Moldova, Decizia Curții
Constituționale a Republicii Moldova, care a stabilit că Declarația de
independență prevalează față de Constituția Republicii și limba de stat a Republicii Moldova este Limba
Română, solicităm:
1) să se modifice art. 13 din Constituția Republicii
Moldova în sensul că limba de stat (oficială) a Republicii Moldova este limba
română;
2) Parlamentul și Guvernul Republicii Moldova să
intervină pe lângă Guvernul Ucrainei în vederea unificării celor două programe
de învățământ din școlile comunității românești din Ucraina (regiunile Odesa, Cernăuți
și Transcarpatică), astfel încât să se elimine scindarea școlilor românești din
Ucraina în școli naționale cu limba română de educație și în școli naționale cu
limba moldovenească de educație.
Participanții la conferință consideră imperios
necesară inițierea unui dialog științific între cele trei academii – Academia
de Științe a Republicii Moldova, Academia de Științe a Ucrainei și Academia
Română – pentru a pune punctul pe “i” în ceea ce privește diferendul lingvistic
din Republica Moldova și Ucraina.
Prezenta declarație a fost votată și adoptată în
unanimitate de participanții la Conferința Științifică „Minorități naționale
inventate. Moldovenismul: politici, cauze, efecte” organizată de Centrul
Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți, conferință care și-a
desfășurat lucrările la sediul Centrului, sâmbătă, 23 noiembrie 2019.
PREȘEDINTE,
Acad.
Vasile TĂRÂȚEANU
VEZI 21 DE VIDEOCLIPURI AICI:
https://www.youtube.com/watch?v=xwv74w4IVxw&list=PLOQqVtnkhWmgQHVzQg3vSciencmL5iznJ&fbclid=IwAR1CeFfvt_3cTuZQV96dSSRTpvM2opfIVo48m8d7HOSV1V6TTxwcdWe427k
Centrul Cultural Român ,,Eudoxiu Hurmuzachiˮ din Cernăuți a organizat în data de 23 noiembrie 2019 conferința științifică internațională cu tema: ,,Minorități naționale inventate. Moldovenismul: politici, cauze, efecteˮ, informează Agenția BucPress din Cernăuți.
Conferința a fost dedicată problemelor identitare cu care s-au confruntat în perioada sovietică și continuă să se confrunte până în prezent membrii comunității românești din Ucraina. Comunicările susținute de către participanții la conferință vor fi date publicității într-un volum separat. Acțiunea științifică a fost sprijinită de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (actualmente – Departamentul pentru Românii de Pretutindeni) de la București.
La conferința desfășurată la sediul Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” au participat istorici, politologi, sociologi, jurnaliști din Ucraina, România și Republica Moldova. Cele trei sesiuni de dezbateri din cadrul conferinței au fost moderate de acad. Vasile Tărâțeanu, președintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți și de dr. Marin Gherman, președintele Centrului Media BucPress din Cernăuți. La deschiderea conferinței a participat și consulul Ionel Mitea de la Consulatul General al României la Cernăuți, care a transmis un mesaj de felicitare experților reuniți la Cernăuți din partea consulului general al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu.
O comunicare privind moldovenismul și primejdiile identitare pentru românii de pretutindeni a fost prezentată de prof. univ. Dan Dungaciu, director al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române „Ion I.C.Bratianu”, care a dialogat cu participanții la acțiunea științifică în regim online în cadrul unei conferințe video, organizată de BucPress TV.
Printre oaspeții conferinței s-au numărat Octavian Țîcu de la Chișinău, autorul monografiei „Homo Moldovanus Sovietic”, Anatol Popescu, președintele Asociației „Basarabia” a românilor din regiunea Odesa, Mihai Mecineanu, președintele Asociației Cadrelor Didactice de Etnie Română din regiunea Odesa, Zinaida Pinteac, profesor la școala din Frumușica Veche, sudul Basarabiei, jurnalistul Alecu Reniță de la Chișinău, cercetătorii dr. Elena Negru, dr. Gheorghe Negru, dr. Constantin Ungureanu de la Institutul de Istorie din Republica Moldova, criticul și istoricul literar Ștefan Hostiuc, redactor-șef al revistei „Mesager bucovinean”, dr. Ion Popescu, președintele Uniunii Interregionale „Comunitatea românească din Ucraina”, Aurica Bojescu, președintele Centrului Bucovinean de Cercetări Actuale, scriitorul sucevean Ionb Filipciuc, oameni de cultură și de presă din regiunea Cernăuți, reprezentanți ai mediului asociativ. De asemenea, Natalia Luchiniuc-Proțiuc din Cernăuți a interpretat două piese românești dedicate limbii române.
Majoritatea participanților la conferință au menționat faptul că moldovenismul este o doctrină veche, „inițiată de țar, dar pusă la punct de Stalin”, având ca scop să divizeze românitatea. Experții au negat existența unei etnii „moldovenești” în baza unei limbi „moldovenești”, moldovenismul fiind considerat o primejdie existențială pentru ființa românească din Ucraina și Republica Moldova. Ca și în R. Moldova, în Ucraina moldovenismul are de îndeplinit o foaie de parcurs, spre a deveni dominant în politicile etnice. Renașterea sa din ruinele ideologiei bolșevice începe, moderat, odată cu căderea comunismului. După obținerea independenței, Ucraina preia de la Uniunea Sovietică falsul etnonim „moldovean” pentru a desemna o minoritate separată de cea română. Experții au menționat necesitatea șubrezirii permanente a identității lingvistice moldovenești prin afirmarea puternică a identității lingvistice românești și, ca o primă etapă, promovarea de către instituțiile statului român și a elitei intelectuale a unei politici de sprijin pe cale largă a minorității lingvistice românești din Ucraina, minoritate care include întreaga comunitate etnică, indiferent de felul cum sunt catalogați oficial membrii ei – români sau moldoveni.
Experții au menționat necesitatea stringentă de a elabora o strategie de susținere a românilor de pretutindeni și de diminuare a efectelor determinate de moldovenism asupra comunității de români din Ucraina și Republica Moldova. Au fost condamnate practicile de editare a manualelor școlare în „limba moldovenească” și necesitatea integrării programelor de învățământ pentru școlile din regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odesa. De asemenea, au fost subliniate efectele distrugătoare ale Legii Educației, prin art. 7, care reduce în mod substanțial dreptul la studii în limba maternă.
Agenția BucPress din Cernăuți va publica în pagina sa web câteva texte ale comunicărilor prezentate la conferința științifică internațională: ,,Minorități naționale inventate. Moldovenismul: politici, cauze, efecte”.
BucPress TV va difuza în curând un reportaj video de la conferința științifică din Cernăuți.
Agenția BcuPress – www.bucpress.eu
FOTOGRAFII SI MATERIALE VIDEO DE NICOLAE HAUCA
MAI MULTE FOTO VEZI AICI:
https://www.facebook.com/nicolae.hauca/media_set?set=a.10214097519583570&type=3
Conferința a fost dedicată problemelor identitare cu care s-au confruntat în perioada sovietică și continuă să se confrunte până în prezent membrii comunității românești din Ucraina. Comunicările susținute de către participanții la conferință vor fi date publicității într-un volum separat. Acțiunea științifică a fost sprijinită de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (actualmente – Departamentul pentru Românii de Pretutindeni) de la București.
La conferința desfășurată la sediul Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” au participat istorici, politologi, sociologi, jurnaliști din Ucraina, România și Republica Moldova. Cele trei sesiuni de dezbateri din cadrul conferinței au fost moderate de acad. Vasile Tărâțeanu, președintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți și de dr. Marin Gherman, președintele Centrului Media BucPress din Cernăuți. La deschiderea conferinței a participat și consulul Ionel Mitea de la Consulatul General al României la Cernăuți, care a transmis un mesaj de felicitare experților reuniți la Cernăuți din partea consulului general al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu.
O comunicare privind moldovenismul și primejdiile identitare pentru românii de pretutindeni a fost prezentată de prof. univ. Dan Dungaciu, director al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române „Ion I.C.Bratianu”, care a dialogat cu participanții la acțiunea științifică în regim online în cadrul unei conferințe video, organizată de BucPress TV.
Printre oaspeții conferinței s-au numărat Octavian Țîcu de la Chișinău, autorul monografiei „Homo Moldovanus Sovietic”, Anatol Popescu, președintele Asociației „Basarabia” a românilor din regiunea Odesa, Mihai Mecineanu, președintele Asociației Cadrelor Didactice de Etnie Română din regiunea Odesa, Zinaida Pinteac, profesor la școala din Frumușica Veche, sudul Basarabiei, jurnalistul Alecu Reniță de la Chișinău, cercetătorii dr. Elena Negru, dr. Gheorghe Negru, dr. Constantin Ungureanu de la Institutul de Istorie din Republica Moldova, criticul și istoricul literar Ștefan Hostiuc, redactor-șef al revistei „Mesager bucovinean”, dr. Ion Popescu, președintele Uniunii Interregionale „Comunitatea românească din Ucraina”, Aurica Bojescu, președintele Centrului Bucovinean de Cercetări Actuale, scriitorul sucevean Ionb Filipciuc, oameni de cultură și de presă din regiunea Cernăuți, reprezentanți ai mediului asociativ. De asemenea, Natalia Luchiniuc-Proțiuc din Cernăuți a interpretat două piese românești dedicate limbii române.
Majoritatea participanților la conferință au menționat faptul că moldovenismul este o doctrină veche, „inițiată de țar, dar pusă la punct de Stalin”, având ca scop să divizeze românitatea. Experții au negat existența unei etnii „moldovenești” în baza unei limbi „moldovenești”, moldovenismul fiind considerat o primejdie existențială pentru ființa românească din Ucraina și Republica Moldova. Ca și în R. Moldova, în Ucraina moldovenismul are de îndeplinit o foaie de parcurs, spre a deveni dominant în politicile etnice. Renașterea sa din ruinele ideologiei bolșevice începe, moderat, odată cu căderea comunismului. După obținerea independenței, Ucraina preia de la Uniunea Sovietică falsul etnonim „moldovean” pentru a desemna o minoritate separată de cea română. Experții au menționat necesitatea șubrezirii permanente a identității lingvistice moldovenești prin afirmarea puternică a identității lingvistice românești și, ca o primă etapă, promovarea de către instituțiile statului român și a elitei intelectuale a unei politici de sprijin pe cale largă a minorității lingvistice românești din Ucraina, minoritate care include întreaga comunitate etnică, indiferent de felul cum sunt catalogați oficial membrii ei – români sau moldoveni.
Experții au menționat necesitatea stringentă de a elabora o strategie de susținere a românilor de pretutindeni și de diminuare a efectelor determinate de moldovenism asupra comunității de români din Ucraina și Republica Moldova. Au fost condamnate practicile de editare a manualelor școlare în „limba moldovenească” și necesitatea integrării programelor de învățământ pentru școlile din regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odesa. De asemenea, au fost subliniate efectele distrugătoare ale Legii Educației, prin art. 7, care reduce în mod substanțial dreptul la studii în limba maternă.
Agenția BucPress din Cernăuți va publica în pagina sa web câteva texte ale comunicărilor prezentate la conferința științifică internațională: ,,Minorități naționale inventate. Moldovenismul: politici, cauze, efecte”.
BucPress TV va difuza în curând un reportaj video de la conferința științifică din Cernăuți.
Agenția BcuPress – www.bucpress.eu
FOTOGRAFII SI MATERIALE VIDEO DE NICOLAE HAUCA
MAI MULTE FOTO VEZI AICI:
https://www.facebook.com/nicolae.hauca/media_set?set=a.10214097519583570&type=3
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu