„Bocitoarele vesele” au distrat publicul cernăuțean

VEZI  AICI 37 VIDEO:  https://www.youtube.com/watch?v=oUTp6vXvoKE&list=PLOQqVtnkhWmgJeJHoYsl70ZDifgYwvz1A

ÎN DISTRIBUȚIE: IEREMIA: Marius Rogojinschi, MACARIE – NICODIM: Cezar Amitroaei, DOCHIA: Daniela Bucataru, VOICHIȚA – ARGHIR: Lidia Uja, OANA: Irina Mititelu, PANAIT: Gheorghe Frunza, AXINIA: Narcisa Vornicu, ILINCA: Crenola Muncaciu, TINCA: Silvia Raileanu, EFTIMIE – ZAHARIA: Sorin Ciofu, PARASCHIVA: Mirela Nistor, MEFODIE: Mihail Donțu, RUXANDA: Gina Patrascu-Zamfirache, LUCA: Ioan Crețescu, RALUCA: Andreea Popovici, SOFRONIE: Radu Dragos, CHIRA: Lorena Petronela Chiribuță, AXINTE: Razvan Amitroaei, SAFTA: Alexandra Vicol, FINOGHEN: Volin Costin, HORIA: Ioan Ciofu.

27 octombrie 2017. Chiar de la bun început vreau să mă căiesc pentru gândurile pe care le-am avut când am citit afișul că anul acesta la Festivalul „Aplauzele de aur ale Bucovinei” Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani ne va aduce un spectacol întitulat „Bocitoarele vesele”, după William Shakespeare. Nu de aceea că aș avea ceva împotriva marelui clasic al literaturii universale, dar mă gândeam mai mult că românului de la Cernăuți îi trebuie ceva mai românesc, ceva aproape sufletului său modest, dar plin de dragoste față de valorile autentice. Chiar dacă știu că în sală an de an se prezintă mai mulți intelectuali, ei tot de la sate sunt în marea lor majoritate, iar la timpul lor au trecut cu drag prin comedia clasică românească, fie pe băncile școlii sau ale universității, fie în lectura lor particulară. Dar de data aceasta domnul Alexandru Vasilache, care a realizat dramatizarea și regia artistică a „Bocitoarelor vesele”, ne-a demonstrat cât de românesc poate fi William Shakespeare, dacă ar fi să contemplezi cu frumoasele noastre datini și obiceiuri linia de subiect din „Mult zgomot pentru nimic”.
Despre ce e spectacolul? În „Triumful dragostei” din suplimentul la „Caietele Teatrului „Eminescu” directorul acestuia, dl Traian Apetrei, spune: „Personajul principal masculin al spectacolului este tatăl unei cete de feciori, blestemaţi să nu-și găsescă perechea. Necăjit de soarta băieților, tatăl a anunțat că va muri de mâhnire. Lumea din jurul său obosise déjà tot jelindu-l — inclusiv prin dans, trăgând câte un chef de pomină – cheful de pe urmă. Ultima dorinţă a tatălui a fost să fie bocit de o femeie pricepută în săvârșirea acestui ritual, Dochia, cu care avusese o mare dragoste în tinereţe. Dochia a venit cu un grup de bocitoare. Tatăl, aflat pe moarte, își prezintă fiii – momente în care privirile bărbaţilor și ale tinerelor fete s-au întâlnit cu subînțelesuri. Erau clipe de sublimă încărcătură sufletească. Așa au început frumoase povești de dragoste între bocitoare și fiii blestemaţi…
Acele bocitoare triste erau, de fapt, femei vesele, pline de vitalitate, de dorinţă de viață și dragoste, iubitoare de cântece vesele și nu de bocete! Evident, dragostea a învins și în acest rând”.
Regizorul pune într-o ambianță perfectă trecutul nostru îndepărtat cu prezentul folclorului românesc. Cântece aflate în topul zilelor de azi interpretate de geto-daci în felul lor de a se afirma prin cântec și dans parcă ne demonstrează că ultimii două mii de ani au reușit să ne schimbe modul de viață, dar nu și simțirile sufletești, chiar dacă acest lung drum îl parcurgem în scenă prin subiectele englezului Shakespeare. Dacă urmărim cu atenție „Bocitoarele vesele”, care au la bază, după cum spunean mai sus, „Mult zgomot pentru nimic”, cine a mai tras cu ochiul prin comediile lui Shakespeare observă că în lucrarea talentatului regizor basarabean Alexandru Vasilache mai întâlnim câteva subiecte clasice, cu măiestrie puse în scenă de actorii botoșăneni, cum ar fi cele din „Îmblânzirea scorpiei”, „Neguțătorul din Veneția” și „Nevestele vesele din Windsor”. Toate acestea fiind îmbogățite de cântece folclorice românești contemporane. Ce poate fi mai năstrușnic decât să vezi cum geto-dacii interpretează „Ia-ți , mireasă, ziua bună!”, „La portiță la Gheorghiță”, „Și iar verde ca aluna, aș muri, dar nu acuma” din repertoriul lui Liviu Vasilică etc., etc. Iar aici cele mai frumoase cuvinte cred că le merită coregraful și ilustratorul muzical Victoria Bucun și scenograful Mihai Pastramagiu.
Mai pe scurt — o îmbinare perfectă a trecutului cu prezentul (și, de ce nu? — cu viitorul), având pentru această afirmație un singur argument care îmi trece prin minte, fără să mă gândesc prea mult și „filozofic”: dacă am știut să ne păstrăm două mii de ani, de ce să n-o facem măcar încă o mie de acum încolo? Numai să nu ni se bage alții în arătură...
Salutându-l pe domnul director al teatrului botoșănean Traian Apetrei, care își purta pe ici, pe colo emoțiile ascunse având grijă de ultimele momente dinaintea începutului spectacolului și adresându-i întrebarea „de serviciu” a românului „Ce mai faceți, domn director?”, mi-a răspus că „Am venit să ne vindem marfa la Cernăuți”. Și trebuie să spun că noi, spectatorii, am cumpărat-o la cel mai bun preț, dăruindu-i aplauze de aur pe bun merit.
Nicolae ȘAPCĂ
Foto și video de  Nicolae Hauca

MAI  MULTE   FOTOGRAFII  VEZI  AICI: 

https://www.facebook.com/nicolae.hauca/media_set?set=a.10209499816683871.1073742356.1579975698&type=3&uploaded=25

https://www.facebook.com/diana.postolachicostas/posts/505285866495417

Diana Postolachi-Costas  · 

Cea de-a 12-a ediție a Festivalului de comedie "Aplauzele de aur ale Bucovinei" a luat sfârșit. Cele mai multe premii ca şi anul trecut pleacă la Botoșani, cea mai apreciată operă fiind " Bocitoarele vesele" de W. Shakespeare, prezentată de actorii Teatrului "M. Eminescu ". Mult succes pe viitor şi ne-am bucura mult să ne revedem şi la anul. Tot respectul juriului pentru obiectivitate. //////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////http://btonline.ro/2017/10/reportaj-actorii-botosaneni-au-fost-din-nou-ambasadorii-culturali-ai-romaniei-la-cernauti-foto#more-63584

REPORTAJ. Actorii botoşăneni au impresionat la Festivalul „Aplauzele de aur ale Bucovinei” de la Cernăuţi. Sute de oameni în picioare au aplaudat prestaţia extraordinară 

Botosani Online | 29 octombrie 2017

După o întrerupere de opt luni, am fost din nou prezent la Cernăuţi, în inima Bucovinei istorice, pentru a fi prezent la spectacolul Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoşani din cadrul Festivalului „Aplauzele de aur ale Bucovinei”. Deplasarea a fost făcută la invitaţia conducerii teatrului botoşănean reprezentată de directorul Traian Apetrei care, şi de această dată cu generozitate, a asigurat transportul şi cazarea subsemnatului.

Ca şi la ediţiile trecute, echipa de actori botoşăneni a fost singura trupă de teatru din România invitată la prestigioasa manifestare, semn clar că profesionalismul dovedit la trecutele festivaluri a rămas adânc întipărit în memoria organizatorilor, respectiv a juriului şi conducerii teatrului cernăuţean „Olga Kobîleanskaya” condus de directorul Iuri Marceak.

Prezenţa actorilor botoşăneni la Cernăuţi a fost de bun augur într-un moment în care numeroasa comunitate românească din regiune trece prin momente grele generate de controversatul articol 7 din Legea educaţiei a Ucrainei potrivit căruia şcolile cu predare în limba română din Ucraina ar urma să fie desfiinţate. Iar spectacolul prezentat de teatrul din Botoşani a fost ca o gură de oxigen latină în marea slavă a vestului Ucrainei. Drept pentru care seara zilei de vineri 27 octombrie 2017 a fost una a sărbătorii depline pentru iubitorii dramaturgiei româneşti, moment întregit şi de recitalul de muzică simfonică oferit la intrare de o talentată echipă de instrumentişti.

Peste 800 de spectatori au umplut superba sală a Teatrului „Olga Kobîleanskaya” pentru a asista la spectacolul „Bocitoarele vesele” după William Shakespeare, cu o regie artistică şi dramatizare semnate de basarabeanul Alexandru Vasilache. În lipsa acestuia, de pregătirea spectacolului, până în cele mai mici amănunte, s-a ocupat sufletista Victoria Bucun căreia îi aparţine coregrafia şi ilustraţia muzicală a piesei şi care a ţinut să fie prezentă pe scenă, spre finalul piesei, alături de minunaţii actori botoşăneni.

La ora gongului de început şi pe toată durata spectacolului, printre spectatori s-au aflat şi doamna Eleonora Moldovan – Consul general al României la Cernăuţi însoţită de dl. Ionel Ivan – ministru consilier în cadrul Consulatului român din inima Bucovinei. Şi vreme de două ore actorii:

Marius Rogojinschi, Cezar Amitroaei, Daniela Bucătaru, Lidia Uja, Irina Mititelu, Gheorghe Frunză, Narcisa Vornicu, Crenola Muncaciu, Silvia Răileanu, Sorin Ciofu, Mirela Nistor, Mihail Donţu, Gina Pătraşcu Zamfirache, Ioan Creţescu, Andreea Popovici, Radu Dragoş, Lorena Petronela Chiribuţă, Răzvan Amitroaei, Alexandra Vicol, Volin Costin şi Ioan Ciofu, au dat viaţă personajelor shakesperiene spre mulţumirea totală a unui public încântat de prestaţia artiştilor botoşăneni.

Pentru că, potrivit mesajului transmis de regizorul Alexandru Vasilache către publicul românesc de la Cernăuţi, prin programul tipărit al spectacolului, „Cunoscând trupa Teatrului „Mihai Eminescu” mi-am dorit să aduc în prim plan o echipă de fete care poate trece de la dramatic, de la tragic, aşa cum sunt bocitoarele, la o situaţie comică, plină de viaţă – de unde şi veselia din spectacol… Totul se construieşte pe ideea veşniciei. Am construit un spectacol cu ecouri care vin de la daci, cu felul lor de a fi, cu îndeletnicirile lor, cu cântecele lor. Tot ceea ce am moştenit noi din floclor vine tocmai din măreţia acestui popor! Se află la mijloc, în spectacol, un colaj din cele mai puternice linii de dragoste pe care ni le-a oferit marele dramaturg!”.

Iar la final de piesă au răsunat aplauzele consistente a publicului care, în semn de respect şi nesfârşită preţuire, s-a ridicat în picioare mulţumind astfel pentru lecţia de sublimă limbă română predată din nou de actorii din Botoşani la Cernăuţi.

Domnii consilieri municipali din Botoşani, toţi 21, în frunte cu primarul Cătălin Flutur ar fi trebuit să fie în sala teatrului cernăuţean ca să le crape obrazul de ruşine pentru felul cum îşi bat joc de clădirea teatrului din Botoşani şi faţă de actorii botoşăneni care s-au dovedit, încă odată, că sunt veritabili ambasadori culturali ai Botoşanilor şi ai României!

Un alt moment important al spectacolului botoşănean a fost inevitabila conferinţă de presă de la final unde actorii s-au aflat faţă în faţă cu exigenţii membri ai juriului festivalului. Şi ca o recunoaştere totală, absolut toţi „juriştii” au avut, ca niciodată, numai cuvinte frumoase, elogioase, la adresa întregului spectacol. Într-o traducere din ucraineană în română, asigurată de Vasile Bâcu – preşedintele Societăţii pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din Cernăuţi şi asistent universitar la catedra de Filologie din cadrul Universităţii „Iurii Fedkovici” din Cernăuţi, au fost remarcaţi toţi actorii, dar în mod special Sorin Ciofu şi Gheorghe Frunză pentru rolurile Eftimie-Zaharia respectiv Panait, dar şi frumuseţea costumelor realizate de Valerica Benea şi Valentin Moloce care au întregit superb scenografia concepută de Mihai Pastramagiu.

În cuvântul său, directorul Traian Apetrei a mulţumit organizatorilor şi juriului pentru aprecierile aduse actorilor botoşăneni şi a promis că va onora totdeauna invitaţiile teatrului cernăuţean. Pe drumul de întoarcere, sâmbătă 28 octombrie, actorii au ţinut să-i cânte un sugestiv „Mulţi ani trăiască!” colegei actriţe Lorena Petronela Chiribuţă care şi-a serbat ziua de naştere.

Iar ajunşi în Botoşani, autocarul a urmat traseul de odinioară, trecând pe lângă clădirea vechiului teatru, adică pe lângă ruinele unui coşmar peste care s-a aşezat nesfârşita ignoranţă a administraţiei botoşănene. Încă odată ruşine domnilor din administraţia de Botoşani şi parlamentarilor botoşăneni pentru care cultura e la fel de grea şi greu digerabilă… ca şi carnea de porc! (Gabriel BALAŞA)

http://lyberti.com/actorii-teatrul-mihai-eminescu-din-botosani-au-obtinut-4-premii-la-festivalul-international-de-comedie-aplauzele-de-aur-ale-bucovinei/

Actorii Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoşani au obținut 4 premii la Festivalul Internațional de Comedie „Aplauzele de Aur ale Bucovinei”

Actorii Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoşani au obținut 4 premii la Festivalul Internațional de Comedie „Aplauzele de Aur ale Bucovinei”

Revista presei nord bucovinene de limba română din 26/10/2017

Atenție! Pentru a citi ziarul în mărime reală, accesați tastele Ctrl și (+) la mărire & Ctrl și (–) la micșorare 

Libertatea Cuvântului Nr.42 26 Octombrie 2017 by EURO MEDIA on Scribd

Concordia 27.10.17 by EURO MEDIA on Scribd

Gazeta de Herta 27 10 2017 by EURO MEDIA on Scribd

COMUNICAT DE PRESĂ

SCRISOARE DESCHISĂ către cetăţenii României şi consângenii noştri din întreaga lume

                     

DRAGI FRAŢI ŞI SURORI!

         Facem acest apel la adeziunea  dumneavoastră într-un moment de mare cumpănă pentru  comunitatea  noastră  din Ucraina, deoarece ne este pusă sub semnul  neantului însăşi  existenţa în leagănul limbii materne. După cum deja aţi luat aminte,  la 5 septembrie curent Rada Supremă a Ucrainei a adoptat o nouă lege a învăţământului, promulgată de preşedinte  la 25 septembrie. Ea  prevede, printre altele, excluziunea  învăţământului în limbile minorităţilor naţionale, prin coerciţie şi în  limba  noastră natală,  română. Potrivit acestei legi, începând cu anul de învăţământ 2018, limba maternă a elevilor noştri va fi admisă doar  în ciclul primar. În clasele a 5-a   - a 9-a  toate materiile vor fi predate în limba ucraineană, cu excepţia limbii şi literaturii române ca  obiect de studiu aparte, iar  în clasele a 10 – a 12 învăţământul  se va  efectua  doar în limba ucraineană. În consecinţă, copiii noştri vor intra în şcoală români şi vor ieşi  din ea … ucraineni.

         În decursul secolelor strămoşii noştri  din acest colţ de Ţară Ştefană s-au aflat  sub diverse regimuri  de ocupaţie, însă nimeni dintre   intruşi nu s-a atins de limba în care vorbea  populaţia băştinaşă. După raptul  nordului Bucovinei şi a Ţinutului Herţei,  buneii şi părinţii noştri au fost duşi în Siberia şi Kazahstan,  pământul şi agoniseala de-o viaţă  le-au fost confiscate, însă de limba fiinţei noastre  nu  ne-a privat nimeni. Stalin şi Beria ne-au îmbrăcat graiul  într-o  haină   insolită , însă  vorbeam şi studiam  cu toţii la şcoală în limba maternă, deşi în rufă străină. Abia acum, la începutul celui de al treilea mileniu, după ce Ucraina a  obţinut  independenţa şi a declarat că va urma calea democraţiei autentice, abia acum  limba noastră  a devenit o povară şi o piedică pentru conducătorii  ei,  care promovează faţă de minorităţi o politică de adevărat etnocid spiritual, inclusiv lingvistic. Nu credem că există păcat   mai mare decât acela de a interzice cuiva să vorbească liber şi să înveţe la şcoală  în limba maternă, în limba pe care i-a dat-o Bunul Dumnezeu. Din nenorocire, acest lucru nu este  conştientizat doar de  ultrapatrioţii ucraineni care,  în loc să-şi vadă de problemele lor spirituale, vin cu interdicţii  şi scuipă în izvorul cristalin al altor limbi materne.  Astfel,  procesul de deznaţionalizare a românilor din Ucraina, declanşat  cu 10-15  ani în urmă, când în programa şcolară a fost redus numărul de ore la limba şi literatura română prin  introducerea cursului integrat de literatură română şi universală, a intrat acum  în faza finală – punerea totală la index a limbii române în procesul de învăţământ. Nu cunoaştem  vreo ţară în lume care  să  interzică  unei etnii băştinaşe libertatea de a învăţa  în limba maternă.  Or,  toată lumea ştie  că oraşul Cernăuţi a fost atestat pentru prima oară într-un privilegiu al Domnitorului Moldovei Alexandru cel Bun şi că prima şcoală din oraş,  care a început să funcţioneze cu mai bine de  200 de ani în urmă, a fost cu predarea în limba română.

Cinismul   conducătorilor  Ucrainei   depăşeşte orice limită  atunci când  ei încearcă să demonstreze lumii întregi  că, încălcând Constituţia,  au procedat în felul acesta  din grija părintească ce ne-o poartă.  Adică, printr-un abuz de putere, ne lipsesc de posibilitatea de a învăţa la  şcoală în limba maternă, ne obturează  orizonturile civilizaţiei, mijloacele  fireşti pentru…a ne asigura  un viitor fericit în Ucraina. Chipurile, trebuie să  însuşim la perfecţie limba ucraineană ca să ne integrăm  mai temeinic în societate.  De fapt e vorba de transformarea ţării într-un spaţiu coercitiv, de o asimilare  făţişă, brutală a tuturor etniilor minoritare din Ucraina, şi în primul rând  a noastră, a românilor, pentru a nu recunoaşte că  suntem băştinaşi  dezmoşteniţi pe aceste meleaguri şi s-ar  cuveni să ne bucurăm de toate drepturile  aposteriori.

         Dragii noştri fraţi şi surori!  Ne-am adresat deja Preşedintelui Ucrainei şi Preşedintelui României,  unor instanţe  internaţionale,  iar acum  vă cerem  dumneavoastră  sprijinul  efectiv în demersul nostru  pentru prezervarea  limbii materne şi  a spiritualităţii  româneşti. Vă implorăm:  nu ne lăsaţi  singuri în faţa pericolului  letal de a ne pierde limba, iar odată cu ea   şi fiinţa etnică. Cernăuţiul l-a dat literaturii naţionale şi celei  universale  pe Mihai Eminescu, a fost leagănul multor  personalităţi marcante ale culturii  noastre  şi  ar fi un dezastru de neconceput şi de neiertat să se întâmple cea ce  şi-au pus în gând nişte oameni fără Dumnezeu, terorişti ai istoriei.       

Sperăm că vom fi auziţi, înţeleşi şi sprijiniţi în  lupta noastră  vitală pentru limba maternă şi păstrarea identităţii naţionale.

Cernăuţi, 17  octombrie  2017

Alexandrina CERNOV,

redactor şef al revistei „Glasul Bucovinei”,

 membru de onoare al Academiei Române, 

Vasile TĂRÂŢEANU,

preşedintele  Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”

din Cernăuţi, membru de onoare al Academiei Române,

Mircea LUTIC,

scriitor,

laureat al Premiului literar „Mihai Eminescu” al Academiei Române;

Ilie T. ZEGREA,

preşedintele Societăţii Scriitorilor Români din Cernăuţi;

Vasile BÂCU,

preşedintele Societăţii pentru Cultura Românească

„Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi;

Mircea PILAT,

preşedintele Asociaţiei Ştiinţifico-pedagogice „Aron Pumnul”

din regiunea Cernăuţi;

Iurie LEVCEC,

preşedintele Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea

 şi Promovarea  Culturii Tradiţionale Româneşti.

Revista presei nord bucovinene de limba română din 19/10/2017

Atenție! Pentru a citi ziarul în mărime reală, accesați tastele Ctrl și (+) la mărire & Ctrl și (–) la micșorare 

Libertatea Cuvântului Nr.41 19 Octombrie 2017 by EURO MEDIA on Scribd

CONCORDIA 20.10.17 by EURO MEDIA on Scribd

GAZETA DE HERTA 20 10 2017 by EURO MEDIA on Scribd

NU NE FURAȚI LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ! / НЕ КРАДIТЬ НАШУ РIДНУ РУМУНЬСКУ МОВУ!

22 VIDEO - https://www.youtube.com/watch?v=LZlGT910hqk&index=1&list=PLOQqVtnkhWmjn0Vl4QrJYb9dxEXCwNSi5

vhttps://www.youtube.com/watch?v=LZlGT910hqk&index=1&list=PLOQqVtnkhWmjn0Vl4QrJYb9dxEXCwNSi5

In ziua de 17 octombrie  2017 la ora 15.00 românii    din   nordul   Bucovinei au  protestat  în fața Administrației Regionale de Stat din Cernăuți (str. Grușevski, 1) pentru a-și exprima atitudinea față de articolul 7, prin care li se încalcă dreptul la educație în limba română.

Prin adoptarea articolului 7 din  noua Lege a învățământului, Rada Supremă a sfidat  Constituția  și angajamentele internaționale ale  Ucrainei.

Limba română pentru noi, românii, este la fel de maternă și scumpă după cum limba ucraineană pentru etnicii ucraineni.

Foto  si   video  de   Nicolae  Hauca 

Reprezentanții comunității românești au fost invitați după miting în audiență la guvernatorul regiunii Cernăuți, Oleksandr Fișciuk, căruia i-au înmânat apelul de mai jos în  două  limbi.

Голові Чернівецької Обласної Державної Адміністрації

Фищуку Олександру Георгійовичу 

Голові Чернівецької Обласної Ради

Мунтяну Івану Миколайовичу

ЗВЕРНЕННЯ

Ми, представники румунської спільноти Чернівецької області, обурені прийняттям Верховною Радою України та підписанням Президентом Петром Порошенко Закону Україну «Про освіту», в якому стаття 7 обмежує права національних меншин на здобуття освіти рідною мовою. Але відповідно до статті 22 Конституції України при прийнятті нових законів або внесенні змін до чинних законів не допускається звуження змісту та обсягу існуючих прав і свобод. Ми стурбовані тим, що Верховна Рада та Президент України не надають перевагу Основному Закону при прийнятті загальнодержавних рішень і виступаємо за зміцнення правової держави, а не за нехтування принципами демократичного устрою.

Шановний Олександре Георгійовичу, ми зверталися до Вас з офіційним листом щоб Ви оголосили свою позицію щодо ст. 7 Закону Україну «Про освіту» ще до його підписання Президентом України, але безрезультатно. Ми не отримали жодної відповіді. Відмова з вашого боку від діалогу до нічого доброго не призведе.

Румунська спільнота Буковини також обурена тим, що цей закон був прийнятий без попередніх консультацій з нами, що є грубим порушенням норм демократичного законодавчого процесу, а це неприпустимо. Не можна допустити щоб більшість забирала права у меншості, не запитуючи чи вона на це згідна.

Ми виступали і виступаємо за краще викладання у наших школах української мови і хочемо щоб наші діти добре освоїли державну мову і вони це вже роблять. Але як вивчити державну мову без доброго володіння рідною? Ми вважаємо, що ст.7 закону призведе до втрати статусу шкіл з румунською мовою викладання, до мовної та етнічної асиміляції румунської спільноти України, до безграмотності цілого покоління людей, і в кінцевому підсумку до мовного етноциду. Тому, ми наполягаємо на перегляд Закону Україну «Про освіту» із вилученням ст.7 у поточній редакції.

Ми вимагаємо збереження в Україні мережі шкіл з румунською мовою викладання і водночас посилене вивчення української мови, адже наші випускники дуже цінні тим, що володіють добре 4-5 мовами .

Ми звертаємо увагу на необхідність проведення консультацій перед прийняттям законів та інших рішень державного значення, які стосуються життя і розвитку румунської національної меншини.

Ще однією нашою вимогою є негайне припинення процесу залякування директорів та педагогічних працівників шкіл з румунською мовою викладання, які виступили проти цієї ганебної статті.

Ми обурені навішуванням з боку владних структур фальшивих ярликів про те, що румунська спільнота «не володіє» і «не хоче володіти» державною мовою, що нібито румунська меншина «неінтегрована». Всі ці слова є принизливими і неприпустимими щодо законослухняних громадян України.

Наголошуємо, що школи з румунською мовою викладання існують на Буковині століттями і жоден політичний режим та жодна державна формація, яка адмініструвала цей край в минулому, не посміла відібрати історичні права у автохтонної румунської спільноти на здобуття освіти рідною мовою.

Ця стаття закону призводить до дестабілізації соціально-політичної ситуації в Україні і ми, громадяни України, не можемо цього допустити, адже саме зараз всі національні меншини, в тому числі румунська, разом з українською титульною нацією, мають думати лише про зміцнення суспільства, про мир на Донбасі і про повернення Криму під український прапор в єдиній державі. Цей закон перекреслює всі ці патріотичні намагання.

Просимо Вас передати наші почуття обурення і наше глибоке розчарування керівництву країни, яке ігнорує наші чисельні офіційні запити і листи до і після прийняття Закону «Про освіту».

У процесі європейської інтеграції України втручаються політичні сили, які під виглядом реформ  порушують Конституцію, права національних меншин і цим дискредитують нашу державу. Тому маємо велику надію  на підтримку Венеціанської Комісії, до якої від імені румунської спільноти України ми направили листа, а також і на прийняту 12 жовтня цього року Резолюцію Парламентської Ассамблеї Ради Європи щодо необхідності збереження в Україні прав національних меншин на отримання освіти рідною мовою і вимагаємо, шановні керівники Чернівецької Обласної Державної Адміністрації та Чернівецької Обласної Ради, щоб на місцевому рівні виконавча та представницька влада вже дотримувалась положень даної Резолюції ПАРЄ.

Вимагаємо передати Президенту України Петру Порошенко, як Гаранту Конституції звернутись до Конституційного Суду щодо відповідності Основному Закону держави норм статті 7 Закону Україну «Про освіту».

Вимагаємо передати голові Верховної Ради України Андрію Парубію, всім народним депутатам, всім кому небайдужа доля України, нашу вимогу невідкладно скасувати статтю 7 Закону Україну «Про освіту», із обов’язковим переглядом її змісту на користь збереження конституційних прав і свобод національних меншин на освіту рідною мовою.

Вимагаємо відставки всіх причетних до обмеження прав національних меншин на освіту рідною мовою, як функціонерів місцевого рівня так і міністра освіти України.

Оргкомітет.

Reprezentanții comunității românești au fost invitați după miting în audiență la guvernatorul regiunii Cernăuți, Oleksandr Fișciuk, căruia i-au înmânat apelul de mai jos.

Către,

Șeful Administrației Regionale de Stat Cernăuți,

Dl FIȘCIUK Oleksandr Gheorghievici

Președintele Consiliului Regional Cernăuți,

Dl MUNTEANU Ivan Nikolaievici

APEL

Noi, reprezentanții comunității românești din Regiunea Cernăuți, suntem indignați de noua Lege a Educației din Ucraina, adoptată de Rada Supremă și promulgată de Președintele Petro Poroșenko, lege care prin art.7 limitează dreptul minorităților naționale de a-și face studiile în limba lor maternă, în pofida faptului că articolul 22 al Constituției Ucrainei nu admite, în cazul adoptării de noi legi sau introducerii de amendamente la legile în vigoare, restrângerea fondului și volumului drepturilor și libertăților existente. Ne îngrijorează faptul că la adoptarea deciziilor generale de stat de către Rada Supremă și Președintele Ucrainei nu  primează  Legea Fundamentală, or noi suntem pentru consolidarea statului de drept și nu pentru ignorarea și nesocotirea principiilor unei orânduiri democratice.

            Mult stimate Oleksandr Gheorghievici, noi v-am solicitat oficial să vă faceți publică poziția privind art.7 al Legii Educației din Ucraina, înainte ca aceasta să fie promulgată de Președintele Ucrainei, dar nu am primit niciun răspuns din partea dumneavoastră. Faptul că refuzați dialogul nu va duce la nimic bun.

            Comunitatea românească din Bucovina mai este indignată și de faptul că legea respectivă a fost adoptată fără ca noi să fim consultați în prealabil, ceea ce constituie o încălcare grosolană a normelor procesului legislativ democratic, fapt inadmisibil pentru timpurile în care trăim. Nu e normal ca majoritatea să lipsească de drepturi o minoritate, fără nici măcar s-o întrebe pe aceasta dacă este de acord sau nu cu așa ceva.

            Noi ne-am pronunțat și ne pronunțăm pentru o mai bună predare a limbii ucrainene în școlile noastre și dorim ca elevii să stăpânească cât se poate de bine limba de stat, lucru care deja se realizează. Dar se poate oare studia limbii de stat fără cunoașterea temeinică a limbii materne? În opinia noastră, art. 7 al legii învățământului va duce la pierderea, pentru școlile noastre, a statutului de școli cu limba română de educație, la asimilarea lingvistică și etnică a comunității românești din Ucraina, la analfabetizarea unor generații întregi de oameni și, în cele din urmă, la un genocid etno-lingvistic. De aceea, insistăm ca Legea Educației din Ucraina să fie revizuită, iar art.7 în redacția curentă să fie anulat.

Noi cerem ca în Ucraina să se mențină și în viitor rețeaua școlilor cu limba română de educație și cu studierea intensă a limbii de stat. Or, absolvenții acestor școli sunt apreciați tocmai pentru că stăpânesc 4-5 limbi.

Atragem atenția că înainte de adoptarea legilor și altor decizii de stat importante pentru viața și dezvoltarea minorității naționale românești consultarea societății civile este inevitabilă.

O altă revendicare a noastră constă în stoparea imediată a procesului de intimidare a directorilor și cadrelor pedagogice ale școlilor cu limba română de educație, care s-au pronunțat împotriva acestui articol rușinos.

Suntem indignați și de falsele etichetări care ni se atribuie din partea autorităților, potrivit cărora comunitatea românească, chipurile, nu ar ”stăpâni” și nici nu ”ar dori să stăpânească” limba de stat și că astfel ar rămâne ”neintegrată” în societatea ucraineană. Toate aceste etichetări sunt umilitoare și inacceptabile pentru cetățenii loiali ai Ucrainei.

Amintim că în Bucovina școlile cu limba română de educație au o existență seculară și niciun regim politic sau formațiune statală care a administrat acest ținut în trecut nu a îndrăznit să priveze comunitatea românească autohtonă de dreptul legitim de a-și face studiile în limba maternă.

  Articolul 7 al legii educației este de natură să destabilizeze situația social-politică în Ucraina, iar noi, ca cetățeni ai Ucrainei, nu putem admite așa ceva. Or, acum ca niciodată națiunea titulară și toate minoritățile naționale din Ucraina, inclusiv cea românească, sunt datoare să-și concentreze eforturile exclusiv în vederea consolidării societății, asigurării păcii în Donbas, revenirii Crimeii sub drapelul ucrainean, într-un stat unitar. Legea în cauză spulberă toate aceste aspirații patriotice.

Vă solicităm să transmiteți sentimentele noastre de indignare și profundă dezamăgire către conducerea țării, care ignoră revendicările exprimate de noi în numeroasele memorii trimise către ea înainte de adoptarea Legii Educației și după intrarea ei în vigoare.

În procesul de integrare europeană a Ucrainei intervin unele forțe politice care, mimând realizarea reformelor, încalcă Constituția, drepturile minorităților naționale și prin aceasta discreditează statul nostru. De aceea, sperăm să obținem sprijinul Comisiei de la Veneția, căreia i-am adresat, în numele comunității noastre, un memoriu corespunzător, precum și îndeplinirea rezoluției Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 12 octombrie a.c. cu privire la obligativitatea respectării în Ucraina a dreptului minorităților naționale de a învăța în limbile lor materne, și cerem, stimați conducători ai Administrației Regionale de Stat Cernăuți și ai Consiliului Regional Cernăuți, ca la nivel local, atât puterea executivă, cât și cea reprezentativă,  să țină cont de prevederile Rezoluției APCE.

Solicităm să transmiteți Președintelui Ucrainei, Petro Poroșenko, în calitate de garant al Constituției, să sesizeze Curtea Constituțională privind neconformitatea art. 7 al Legii Educației cu prevederile Legii Fundamentale a statului.

Solicităm să transmiteți Președintelui Radei Supreme, Andrei Parubii, și tuturor  deputaților poporului, cărora nu le este indiferentă soarta Ucrainei, cererea noastră privind abrogarea de urgență a art.7 al Legii Educației din Ucraina, cu revizuirea obligatorie a conținutului acestuia, în vederea păstrării drepturilor și libertăților constituționale ale minorităților naționale la învățământ în limba maternă.

Cerem demisia tuturor celor vinovați de lezarea dreptului minorităților naționale la educație în limba maternă, atât a funcționarilor de nivel local, cât și a ministrului învățământului.

Comitetul organizatoric,

Vasile TĂRÂȚEANU,

președintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți

Vasile BÂCU,

Președintele Societății pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu”

Dumitru CAULEA, dirijorul corului “Dragoș Vodă” al Societății pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu”Alexandrina CERNOV

Ilie T. ZEGREA,

Președintele Societății Scriitorilor Români din Cernăuți

Nicolae TOMA,

Președintele Societății Jurnaliștilor Români independenți din regiunea Cernăuți

Maria ANDRIEȘ,

Redactor șef-adjunct al ziarului „Zorile Bucovinei”

Iurie LEVCIC,

Președintele Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești, Cernăuți

Aurica BOJESCU,

Secretar responsabil al Uniunii Interregionale “Comunitatea românească din Ucraina”, Președinte executiv al Centrului Bucovinean independent de Cercetări Actuale 

PE  ACEEAȘI   TEMĂ:
http://www.jurnalromanesc.ro/jr2/index.php/component/k2/99-ucraina/945-nu-ne-furati-limba-romana.html

 https://romaniabreakingnews.ro/foto-video-nu-ne-furati-limba-noastra-cea-romana_protestul_romanilor_la_cernauti_pentru_limba_romana/

https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=1748822862094129&id=100008992951900&notif_id=1508357753948384&notif_t=like_tagged

http://flacaratv.md/protestele-romanilor-de-la-cernauti-reflectate-de-televiziunea-nationala-a-r-moldova.html