Ascultă Online Radio Cernăuți

3 aug. 2015

Expoziția Brâncoveanu 300 - tradiția continuă




Până pe 20 august 2015 sunteți așteptați să vizitați Expoziția Brâncoveanu 300 - tradiția continuă, vernisatăla la Muzeul regional de Artă din Cernăuți.
La sfârşitul secolului XVII - începutul secolului XVIII, în arta românească apare un stil nou, deosebit şi anume "stilul brâncovenesc", stil ce poartă numele domnitorului român Constantin Brâncoveanu. Perioada brâncovenească reprezintă o adevărată mişcare de emancipare spirituală, atât social cât şi artistic, ceea ce vădesc și astăzi clădirile primăriilor, casele, palatele și bisericile, construite în stilul brâncovenesc. Admirând lucrările expuse vizitatorii au observat că stilul se distinge prin numărul mare de decor arhitectural sculptat, verande, logii, galerii, coloane și pictură decorativă.
La deschiderea expoziției organizată de Centrul Bucovinean de Artă pentru promovarea și conservarea culturii tradiționale românești Cernăuți, împreună cu Uniunea arhitecților din România au fost prezenți Consulul general al României la Cernăuți d-na Eleonora Moldovan, reprezentanții Direcției cultură Cernăuți, precum și o delegație din țara vecină în frunte cu vice-președintele Uniunii arhitecților din România Silvia Maldarescu:

- Îi plăcea arhitectura Italiei. Avea arhitecți cunoscuți în Italia, de la care primea regulat sfaturi și ca rezultat a apărut un stil aparte, original, un amestec de italienesc, românesc și oriental. Stilul a devenit popular și admirat de către toți, mai ales de persoanele înstărite.

În secolul al XVIII-lea, stilul brâncovenesc devine stil naţional şi se răspândeşte în toată Ţara Românească ajungând chiar şi în Transilvania. Stilul arhitectural brâncovenesc este recunoscut astăzi ca fiind “primul stil românesc”. Punctul culminant al artei brâncoveneşti este sculptura în piatră la care se adaugă motivele ornamentale reprezentate de florile şi frunzele de acant, floarea soarelui dar şi o serie de flori de primăvară.

Ina Guțul, directorul Muzeului de Artă:
- Stilul brâncovenesc a moștenit ceva din neorenascentist. Observăm trăsături ale stilurilor bizantin și românesc, o combinare efectuoasă și fundamentală.

Stilul brâncovenesc s-a născut la Hurezi - unde se află principala ctitorie de cult a domnitorului Constantin Brâncoveanu şi, totodată, cel mai vast ansamblu de arhitectură monastică din Ţara Românească. Fresca de la Mănăstirea Hurezi este unică în tot spaţiul răsăritean, pentru că îmbină foarte bine iconografia religioasă cu compoziţia cu caracter laic. După moartea lui Constantin Brâncoveanu, stilul românesc brâncovenesc va fi continuat prin edifiicile religioase: Mănăstirea Antim, Mănăstirea Văcăreşti, Bisericile Stavropoleos şi Kretzulescu.

Constantin Brâncoveanu este numit fondatorul culturii românești. Timp de 25 de ani de domnie, el a transformat mult dorita de către cotropitori provincie Valahia într-o țară prosperă.

Silvia Maldarescu, vice-președintele Uniunii arhitecților din România:
- Sunt multe construcții ridicate în stil brâncovenesc, atât în București, cât și în toată România, dar și la Cernăuți observ rămășițele acestui stil românesc.

Deși stilul brâncovenesc a apărut acum 300 de ani, clădirile nu și-au pierdut din frumusețe. Sunt adevărate capodopere arhitecturale istorice. Stilul a fost folosit și aplicat de către arhitecți încă mult timp după moartea fondatorului. Respectiv, în Cernăuți sunt clădiri construite mai târziu în același stil brâncovenesc.

Iurie Levcic, directorul Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești Cernăuți:
- Avem un patrimoniu cultural comun. Veți găsi clădiri construite în stil brâncovenesc și la Cernăuți. Spre exemplu – Casa Mitropoliților de lângă Universitate, dar și alte clădiri răspândite prin tot orașul și prin toată regiunea.

Un alt exemplu este Biserica Sfântul Nicolae de pe strada Rusika, numită și biserica ”amețită”, datorită cupolelor și turnurilor răsucite, un element al stilului brâncovenesc.


2 comentarii:

  1. SENI IOAN: Multumesc pt revista presei și celelalte materiale...Mare deosebire între ungurii care trăiesc în România și au toate drepturile din lume și românii care trăiesc în Ucraina, cu drepturi știrbite, dar loiali și docili unui stat în mâinile căruia s-au predat definitiv, indiferent de crimele pe care le-au suferit românii (vezi cazul de la Bălți și multe altele...), dar mai ales neglijând și mutilând istoria milenară a Bucovinei... Asta-i soarta celor protejați de diletanți.... Stimă.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

      Ștergere