La Cernăuți s-a desfășurat colocviul științific „Bucovina în preajma Marii Uniri”

VEZI 33  DE VIDEOCLIPURI  AICI:

https://www.youtube.com/watch?v=hm2_1fmci0M&list=PLOQqVtnkhWmioaIlmQw9hvxY86GDqhnte

La Cernăuți s-a desfășurat colocviul științific „Bucovina în preajma Marii Uniri”

„Bucovina în preajma Marii Uniri” – așa a fost întitulat colocviul ştiinţific internaţional, organizat de Institutul „Bucovina”, filiala Academiei Române (Rădăuţi, România) şi Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi în ziua de 9 iunie 2018– informează Agenția BucPress din Cernăuți.

Colocviul a fost moderat de Vasile Tărâţeanu, membru de onoare al Academiei Române, preşedintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” şi dr. Marian Olaru, directorul Institutului ,,Bucovina” al Academiei Române. La evenimentul științific a fost prezent și ministrul consilier Ionel Ivan, care a transmis din partea Consulatului General al României la Cernăuți un mesaj de salut și încurajare a unor acțiuni științifice de acest gen în regiunea Cernăuți . El a menționat că în pofida unor viziuni contradictorii în ceea ce privește trecutul istoric, prezentul ar trebuie să fie o perioadă a parteneriatelor, prieteniei și alianțelor. 

Au susținut comunicări Alexandrina Cernov (Evenimentele premergătoare Unirii, oglindite în memoriile lui Sextil Puşcariu), Vasile Tărâţeanu (Chipuri de lumină – Personalităţi care au înfăptuit unirea Bucovinei cu Regatul României), Ştefan Purici (Unirea Bucovinei cu Regatul României în contextul geo-politic al Europei Central-Estice), Marian Olaru (Dorimedont Popovici, 1873–1950), Harieta Mareci Sabol (Octavian Gheorghian, 1874–1929), Rodica Jugrin (Vasile Bodnărescu, 1880–1926), Elena Pascaniuc (Profesorul universitar Vasile Grecu, 1885–1972), Cezăr-Călin Ciorteanu (Problematica privind paza frontierei cu Austro-Ungaria în contextul prezenței militare ruse și austrice în Bucovina anului 1918), Ștefan Hostiuc (Proiecte de împărţire a Bucovinei până la Primul Război Mondial),Carol Mohr (Considerații cu privire la minorități și politici lingvistice) ș.a.

La sediul Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți a avut loc și dezbaterea „Unirea Bucovinei cu România, o perspectivă asupra trecutului României Întregite”.

În final, la capitolul Semnal editorial, au fost prezentate cărţi şi publicaţii periodice noi referitoare la Bucovina sau care au apărut în regiunea Cernăuți: Cupca – un sat din Bucovina. Monografie istorică, partea a II-a (anii 1944–2000) de Domiţian-Modest Cucuruz, Frontierele Bucovinei în 1918-1947 de Cezar C. Ciorteanu, Iancu Flondor, Bucovina și România Mare. Documente și scrisori (coord. Andrei Popescu).

Potrivit Agenției BucPress au fost prezentate nr. 1 şi nr. 2 pe anul 2017 ale revistei „Analele Bucovinei”, dar și 1 / 2018 al revistei de istorie și cultură „Glasul Bucovinei” (Cernăuți-București).

Colocviul științific a fost transmis în direct de BucPress TV (pe pagina de Facebook). Unele secvențe video pot fi vizionate în subsolul acestui text. Un reportaj de la eveniment va fi realizat și de Radio Cernăuți. 

BucPress 

FOTO  SI   VIDEOMATERIALE

DE  NICOLAE  HAUCA

VEZI  MAI  MULTE   FOTOGRAFII  AICI:
https://www.facebook.com/nicolae.hauca/media_set?set=a.10210896611362865.1073742428.1579975698&type=3

CONCURS INTERJUDEȚEAN LA COLEGIUL NAȚIONAL DIN RĂDĂUȚI 2018

VEZI  AICI 20 VIDEO -https://www.youtube.com/watch?v=YcqwUno3DVA&list=PLOQqVtnkhWmjdyWBbKxot5d3ud0CGOL2z 
·
O lectie de identitate si de promovare a frumusetii portului popular de pe meleagurile Bucovinei a fost sustinuta astazi, 9 iunie, la C.N."E. Hurmuzachi". Cele 18 eleve inscrise in concursul de prezentare a costumelor populare din cadrul activitatii finale a Concursului interjudetean "Identitate si multiculturalitate in spatiul romanesc" ne-au impartasit azi povestile emotionante ale costumelor purtate si au impresionat juriul cu cunostintele lor. Membrii juriului: prof. Carmen Andronachi, presedinta Societatii pentru Cultura si Literatura Romana in Bucovina, dl. Gheorghe Dolinski, secretar al SCLRB, dl. prof. dr. Ungurean Marcel au apreciat prestatia deosebita a concurentelor si le-au rasplatit cu 10 premii I, 5 premii II si 3 premii III.
Activitatea a fost presarata cu momente in care cantecul si dansul popular au completat in mod firesc tabloul pastelat al costumelor populare: Morosan Valentina, Gheorghita Ana Maria si reprezentantii Ansamblului folcloric "Ciobanasul" fiind mesagerii cantecului si dansului popular.
In a doua parte a activitatii au fost premiate lucrarile castigatoare pentru fiecare dintre sectiunile concursului: Sectiunea Calendare, sectiunea "Fotografia punte peste timp si civilizatii" si sectiunea "Traim intr-un mediu multicultural - website".In aceasta editie au fost implicati 90 de elevi si 24 de profesori coordonatori din judetele:Suceava, Iasi, Sibiu, Bihor, Harghita, Bucuresti, Hunedoara. Felicitam profesorii si elevii pentru rezultatele obtinute, multumim profesorilor evaluatori: Circiu Loredana, Epatov Maria, Popovici Angelica, Chelba Mirela de la CNEH si dnei prof. Laura Cruceat de la C."George Baritiu" Sibiu si dnei prof.Dunare Mihaela de la C. "Petru Rares" - Piatra Neamt. Multumiri deosebite doamnei prof. Popovici Angelica si elevilor care au realizat fotoexpozitia "Fotografia punte peste timp si civilizatii"care au facut posibil ca traditii vechi de generatii sa poata fi cunoscute si admirate prin intermediul fotografiilor de catre toti elevii colegiului. Multumim si elevelor Coneac Elisa si Hintari Iuliana care au moderat activitatea de astazi.
Editia din acest an a concursului a fost coordonata de directorii colegiului prof.Luminita Lazarescu, prof. Puiu Adrian si de doamnele profesoare: Coaja Gabriela, Lazarescu Antoneta, Leon Miriam, Chelba Mirela, Popovici Angelica.

Colegiul Naţional "Eudoxiu Hurmuzachi" Rădăuţi 

                                                                                                     9 iunie 2018

                   Și tineretul are grijă de tezaurul  nostru

         De mult ori am afirmat că am norocul să particip la activități culturale de excepție și afirmația mi-a fost întărită și de cea mai recentă activitate la care am participat. Este vorba de concursul interjudețean „Identitate și multiculturalitate în spațiul românesc”, ediția a IV-a. Și, cum avut norocul, asistasem și la precedentele trei ediții. Și de-această dată mi s-a propus să fac parte din colectivul care-a jurizat secțiunea „Costume populare”.

         Nu c-aș avea vreun interes să laud organizatorii , dar n-am ce face. Ei se laudă singuri prin tot ceea ce fac. Merită lăudați cu prisosință pentru că,  mă gândesc eu, nu degeaba onor ministerul nostru a desemnat Colegiul național „E. Hurmuzachi organizator al celor patru ediții ale acestui concurs. Și, când afli că organizarea acestui concurs a căzut în sarcina doamnei Luminița Lăzărescu, director adjunct al colegiului-gazdă, nu trebuie să mai adaugi nimic, pentru că toată lumea îi cunoaște realizările sale.În plus, după cum voi arăta mai încolo, a avut ca sprijin și colaboratori, un colectiv de cadre didactice de excepție. Ce să-i faci ? Asta este  emblema și faima colegiului.

         Colectivul de jurizare a fost format din prof. Carmen Andronache, prof. dr. Marcel Ungureanu și subsemnatul. Am avut de jurizat 17 costume populare din partea de sud a Bucovinei istorice., toate îmbrăcate de adolescente, care din care  mai frumoasă, apoi au dovedit că sunt și inteligente. „Frumusețea fetelor îți ia ochii. Nici nu te poți uita la costume”9 A comentat un mucalit din apropierea mea). „Parcă sunt mai frumoase în costume naționale decât în uniforme școlare. Să nu-mi recunosc colegele”( alt coleg de clasă cu ele). „Superbă este atitudinea cu care poartă aceste fetele costumele populare”( prof. Ungureanu)

         Alte două frumoase domnișoare au avut sarcina de prezentatoare. Și s-a descurcat de minune, în sensul că pentru fiecare număr prezentat au avut de spus câteva cuvinte, pentru ca spectatorii să știe cu cine au de-a face. Este vorba de domnișoarele Iuliana și Eliza.

         Pentru început ele au invitat-o în fața spectatorilor pe domnișoara Valentina Moroșan, îmbrăcată într-un superb costum popular, destul de vechi după afirmația ei, care-a cântat o melodie bucovineană săltăreață, drept dovadă că ea a jucat în timp ce-a cântat. A fost o introducere foarte nimerită în spectacol.

         Au dat cuvântul doamnei Luminița Lăzărescu care-a prefațat activitatea cu o alocuțiune, din care-am reținut: „Ca parte integrantă a istoriei și civilizației poporului român, portul popular constituie un document viu care, dăinuind peste veacuri, a transmis generațiilor următoare mesajul                    

unei creații artistice autentice…Costumul popular este un prețios document artistic, social și istoric.”

         Prin fața juriului au trecut, pe rând, cele 17 fete. Păcat că nu s-au prezentat și concurenți băieți. A fost înscris unul, dar nu s-a mai prezentat. Probabil s-a gândit că n-avea nicio șansă în fața fetelor, fără să știe că el ar fi concurat la altă categorie. Fiecare din fete a avut un barem de timp (l-au respectat toate) în care să prezinte juriului: motivul participării la acest concurs ;date despre vechimea, istoricul și zona etnografică de unde este;să prezinte toate piesele costumului; să explice simbolurile care se găsesc pe costumul ei; ocazia/ocaziile în care este purtat costumul în cadrul comunității. Juriul a fost așa de mulțumit încât a acordat punctajul maxim unui număr de

9 concurente, iar celelalte opt s-au clasat la un singur punct sau două în urma acestora.

         Îmi pare rău că nu le pot nominaliza pe toate cele 17 concurente, decât pe cele clasate pe locul I, și anume: Ana-Maria Gheorghiță, Valentina

Moroșan, Teodora Fădor, Petruța Fădor, Cătălina Cioltan, Paula-Emilia Ilioi, Florentina Grigoraș, Maria-Carmen Bodnar și Andreea Leizeriuc.

         Menționez că s-au prezentat concurente din clasele a IX-a(4), a X-a (8) și a XI-a (5). Doamna Lăzărescu a specificat că ar fi venit și fete din clasa a XII-a dacă acest concurs s-ar fi desfășurat cu ceva timp mai în urmă. Ele sunt acum intrate în febra examenului de bacalaureat și imediat în cel de admitere în învățământul superior. Despre fiecare din cele 17 concurente domnișoarele prezentatoare au spus și câteva lucruri pentru că nu erau bine cunoscute de spectatorii care nu le erau colegi de clasă.

         Punctarea prezentărilor făcute de fete s-a făcut cu aplauze ritmate, prelungite din partea generoșilor spectatori. Ei au apreciat, spre lauda lor, eforturile fetelor de-a se prezenta la cel mai înalt nivel la un asemenea concurs. Le-au aplaudat și-n timpul prezentării pentru unele afirmații, nu numai la finalul ei.

         Juriul a apreciat modul liber în care-au prezentat concurentele3, date multe despre vechimea și istoricul costumului pe care-l poartă, caracteristicile zonei din care provine,pentru că ele au prezentat costume populare din arealul părții de sud a Bucovinei istorice: Putna, Straja, Bilca, Frătăuții Vechi, Arbore , Gălănești și Marginea. Am remarcat mândria fetelor când au vorbit despre costumul pe care l-a purtat bunica sau mama la nuntă, și chiar străbunica. A fost explicată și bogăția modelelor cu care sunt împodobite costumele, precizând chiar în amănunțime  numele dat de cusătorese unor modele florale sau geometrice. Au semnalat faptul că în multe modele regăsim tricolorul țării. Chiar au fost puse de către membrii juriului în situația de-a 

da explicații suplimentare despre o anumită problemă: culorile bumbacului folosit, croiala unui costum, greșeli care pot fi făcute de-o cusătoreasă la coaserea unei cămăși., când se poartă costumul de ținut și când cel de purtat etc. Ne-am bucurat c-au fost fete care-au afirmat că lucrează la stative alături de mamă sau bunică.

         Deși concursul a cam depășit numărul de ore afectate ( asta din cauza juriului care-a vrut să afle mai multe lucruri), unele concurente a căror pasiune este și cântecul popular, să ne prezinte măcar o strofă dintr-un cântec popular pe care-l au în repertoriu.  Credeți c-au așteptat rugate? Nu. Ne-au încântat cu câteva cântece , mai ales tânăra Cătălina Cioltan, care trăiește la Așezământul de Copii „Sf. Ierarh Leontie” de la lângă Mănăstirea Bogdana din Rădăuți.

         La festivitatea de premiere am citit pe fețele tuturor fetelor bucurie și mulțumire, drept dovadă că juriul a fost obiectiv. Nici nu se putea ca juriul să procedeze altfel pentru că domnișoarele sunt conștiente de valoarea lor și-și recunosc locul pe care-l au într-o ierarhie, mai ales că am desprins acest lucru și din discuțiile purtate cu câteva după festivitatea de premiere, când le-am imputat că sunt prea emotive. Au recunoscut și lucrul acesta și el mi-a fost întărit și de doamnele profesoare, care le cunosc foarte bine de la ore.

         De fapt, am avut curiozitatea care este părerea unor spectatori, elevi în clasele IX-XI care, sub protecția anonimatului( m-au rugat să nu le dau numele întreg) mi-au declarata: „Trebuie să fim foarte mândri pentru c-avem cinstea să purtăm un costum popular cum nu mai are nimeni, nu numai în țară, ci și în lume”(Mihai).

         „Ne pare rău pentru că, dacă înainte la sate se purtau costume populare și-n zilele de lucru, chiar la munca câmpului, nu numai în sărbători, astăzi se îmbracă destul de rar și numai la hramuri sau la balul gospodarilor, deci de două-trei ori pe an.”(Carmen)

         „Înainte vreme, așa cum s-a spus de o fată în concurs, fata-și confecționa în casă toată zestrea, și-aveau zestre multă, dar astăzi nu face absolut nimic. Unele nu știu nici să coase nici să brodeze. Ea cumpără totul din magazine sau din bazar”.(Teodora).

         În finalul activității a revenit eleva Ana-Maria Gheorghiță, care ne-a încântat cu câteva melodii populare bucovinene, dar și cu pasul ei grațios pe care l-a executat în timp ce cânta. Talentată domnișoară !

         Neputând lipsi de la o asemenea manifestare folclorică, un colectiv restrâns al formații de jocuri popularea prezentat o suită de jocuri populare. Au venit pentru ca și așa să-și cinstească colegele de școală. Execuție impecabilă, așa cum ne-au obișnuit, costume populare autentice, desen scenic                                                      

foarte interesant, ținută scenică de dansatori ai unui ansamblu profesionist. Bravo lor !

         Pentru activitatea depusă, membrii juriului au primit și ei aplauzele spectatorilor și ale concurentelor, dar și câte o diplomă din partea colegiului organizator. Și cum este obiceiul, din niște coșărcuțe foarte frumoase, toți participanții, spectatori, concurenți și membri ai juriului s-au delectat cu renumitele plăcinte „poale-n brâu”. Atmosfera a fost ca la o adevărată șezătoare ținută în casa unei gospodine.

         Mă simt obligat să-nchei c-o nouă remarcă: acest proiect a fot inițiat ca unul județean și, prin amploarea și importanța lui, a ajuns acum un proiect interjudețean. Pe când onor ministerul nostru îl va transforma într-un proiect național ?

                                          Prof. Gh.Dolinski

MAI  MULTE  FOTO  VEZI  AICI; https://www.facebook.com/nicolae.hauca/media_set?set=a.10210890453168914.1073742427.1579975698&type=3

FOTO  ȘI  VIDEO DE  NICOLAE HAUCA  

Revista presei nord bucovinene de limba română din 6/06/2018

Atenție! Pentru a citi ziarul în mărime reală, 

accesați tastele Ctrl și (+) la mărire; 

Ctrl și (–) la micșorare

///////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////

/////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////

Libertatea Cuvântului Nr.23 7 Iunie 2018 by EEUROMEDIA on Scribd

CONCORDIA 8.06.2018 by EEUROMEDIA on Scribd

TABĂRA INTERNAȚIONALĂ DE CREAȚIE ,,CENTENAR 2018’’

VEZI  AICI 9  VIDEOCLIPURI:  https://www.youtube.com/watch?v=qqjh1HB48_o&list=PLOQqVtnkhWmi6E3j115DlaytJswFU-ZU1

Vasile Popovici

3 ч · 

TABĂRA INTERNAȚIONALĂ DE CREAȚIE
,,CENTENAR 2018’’

Creația artistică contemporană, care se bucură de o mare libertate de expresie și de o mare varietate de tehnici artistice este o cursă continuă pentru aflarea unor noi surse de inspirație.
Alternând între o abstractizare extremă și tehnici plastice care concurează fotografia, arta plastică de astăzi reușește, de multe ori, să ignore realități care nu sunt moderne. Între aceste realități se află satele și peisajele culturale, care îmbină natura și o antropizare integrată în mediu, martoră vie a unui trecut prezent.
Proiectul propune artiștilor contemporani să (re)descopere potențialul inspirațional al mediul rural din unei zone din ariea protejata a României - Parcul Natural Muntii Maramuresului, ce prezitnta un un areal ce îmbină istoria neatinsă, rătăcită în natură, și agresiunea brutală a intervențiilor contemporane.

Scopul proiectului este îmbunătățirea interacțiunii dintre creația artistică și sursele de inspirație ale acesteia.
Proiectul propune o privire diferită asupra artei plastice. Prin operele create pe durata taberei, artiștii trec din rolul de creatori în cel observatori și promotori al lumii încojurătoare, operele însele fiind manifest și mărturie. Creația își potențează semnificațiile prin transcenderea către o zonă de instrument de promovare și valorificare a sursei de inspirație 

FOTO SI  MATERIALE VIDEO DE  NICOLAE HAUCA 

FOTO - https://www.facebook.com/nicolae.hauca/media_set?set=a.10211280829528079.1073742439.1579975698&type=3&uploaded=21