Aman – cobzarilor, scripcarilor, cimpoierilor, dobarilor şi „u-iu-uiu”-torilor”! Celor care cheamă la „bătuta la podele, până nu le fac surcele!”...
...La Cernăuţi ţinutu-s-au – frumos, tolerant, cu adevărat europeneşte! – de fapt, două serbări deodată. Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti Cernăuţi (cu neobositul director adunător şi semănător de valori culturale - Iurie Levcic, bravo lui!) şi Liga Tineretului Român „Junimea”, tot Cernăuţi (preşedinte Vitalie Zâgrea) al cincilea an consecutiv Zilele culturii tradiţionale româneşti şi Zilele Tineretului European, tot la a cincea ediţie.
De minune s-a înscris şi un spectacol folcloric românesc din cadrul unui proiect transfrontalier, derulat de Consiliul Judeţean Suceava (România), în parteneriat cu ARS Cernăuţi. Proiect finanţat de Uniunea Europeană.
Partea cernăuţeană conlucrează în parteneriat cu cea suceveană, anume cu Centrul Cultural „Bucovina”, cu sprijinul Ministerului Culturii şi ARS Cernăuţi (Ucraina).
Dar, să luăm aminte. La 10-11 decembrie 2011, la Cernăuţi s-a ţinut şi cea de-a cincea ediţie a Festivalului internaţional de folclor „Să-mi cânţi, cobzar”.
De la Vatra Moldoviţei şi comuna submontană Ciumârna venit-au huţuli cu spectacol folcloric (cântece, dansuri şi colinzi), dar şi cu jocul Caprei.
De la Chişinău: Ansamblul etnofolcloric de bărbaţi „Plăieşii” cu Nicolae Grebincea şi – vârf la toate! – drăgălaşa, enigmatica, neostoita echipă studenţească „Crenguţa de iederă”, îndrumată cu atâta talent de măiastra „chişinăuianca-crăsneanca” Maria Iliuţ, artistă a poporului din Republica Moldova!
În prima zi – cu scenă în aer liber din Piaţa Integrităţii (chiar megieşă cu străvechiul Drum Moldav medieval!) ne-au veselit şi îmbărbătat spiritual rapsozi de etnie română (în particular, Victoria Costinean, dumneaei acompaniată de formaţiuni din Herţa şi Voloca, raionul Hliboca; din Ţinutul Sucevei).
Apoi, de Corul popular „Dragoş Vodă” al Societăţii pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu”; „Fetele din Bucovina” (aceste formaţiuni revenind numai ce de la festivităţile de la Alba Iulia); Ansamblul folcloric „Perla”. Dar ne-au desfătat şi etnici ucraineni („Oberig”, raionul Zastavna, regiunea Cernăuţi.
„Eu aşa mi-am pus în gând...”
A doua zi a Nedeii etnoculturale Cernăuţi-2011: scena şi antreul Palatului Academic al Universităţii de Medicină „ne-au ieşit în cale” oaspeţi aleşi, participanţi la concertul de gală şi expoziţiile de artizanat.
Cu sala plină am tresăltat sufleteşte la reprizele etnofolclorice de zile mari. La spectacolul extraordinar al „Plăieşilor” lui Nicolae Grebincea din cartierul Botanica, Chişinău; ale „Crenguţei de iederă” al iarăşi neîntrecutei Maria Iliuţ; ale aceleiaşi formaţiuni „Aura” din Tărăsăuţi.
...Urarea colindată ne-au făcut-o huţănaşi de la Vatra Moldoviţei (cu altarul Sfintei Mănăstiri ctitorit de Petru Rareş Voievod), apoi şi Nicolae Amarandei şi Trifan Bălăucă (ceva mai înainte, chiar şi la sediul Centrului Bucovinean pentru Promovarea Culturii Româneşti...).
Apoi şi Adriana Bucevschi de la Rădăuţi (dumneaei născută la Vicov, baştină a Sofiei Vicoveanca).
Sus-sus-sus,
pe lângă lună,
Arde-arde o lumină,
Dar nu-i numai o lumină,
Ci un scaun de odihnă.
Da pe scaun cine şade,
Cu Pruncuţ micuţ
în poale?..
Şade-şade
Maica Sfântă,
Pe Pruncuţ,
pe noi ne-alintă.
Nicoleta Hafiuc de la „Ciprian Porumbescu”, Suceava, ne-a urat un colind de la Câmpulung Moldovenesc.
Cam în acelaşi registru sufletesc – bucurie, dar şi regret la scapca, la Repezişul Timp – ne-a urat şi doamna Eugenia Ursu, dumneaei reprezentând Federaţia UNESCO din Republica Moldova.
– Activităţile culturale desfăşurate de Centrul condus de Iurie Levcic (centrul fiind şi el membru-colectiv al Federaţiei Asociaţiilor şi Cluburilor UNESCO din România. I. G.) se înscriu organic în criteriile de valori spirituale europene şi universale.
Mulţumim pentru ceea ce am văzut la Cernăuţi. La mai mult şi la mai mare!
...Prea poate – bănuim noi – cineva „va mai căuta piron în culeşă” contra celui care osteneşte pentru promovarea tinerelor viitoare talente ale neamului de etnie română din nordul Bucovinei, Basarabiei şi Ţinutul Herţei: Iurie Levcic. Cel care – hai să nu ne prefacem că nu ştim! – pentru „acceptarea statutară” a Ansamblului de copii „Perla”, pentru legalizarea activităţii, de fapt, pedagogice, a dumisale, a bătut pragurile autorităţilor cernăuţene trei ani la rând!
Şi alţi cinci – pentru a obţine sediul Centrului din Cernăuţi.
Şi l-a dobândit – cu sprijinul fostului vrednic primar Mykola Fedoruk!
Sediu în care – acesta „ornat” cu obiecte de artizanat popular românesc (cât face ceramica neagră de la Marginea, Suceava!); cu logistică electronică, unde se montează programele de folclor în Redacţia emisiunilor în limba română la TV municipală Cernăuţi.
Centrul organizează acum şi un Muzeu Etnografic Românesc. Primele exponate de unicat, hai să mai zicem odată: o icoană pictată la 1842 („sămaşă în timp” cu ctitoria Catedralei Pogorârea Sfântului Duh din Cernăuţi) şi unul din volumele „Lepturariului” lui Arune Pumnul, editat la Viena, 1863.
Între timp. Zilele Culturii tradiţionale româneşti şi Zilele Tineretului European la Cernăuţi (implicit „Să-mi cânţi, cobzar”, prevedeau şi ţinerea unui simpozion ştiinţific la subiect – „Vatră dulce, strămoşească”.
Din motive de sănătate, mai mulţi invitaţi au trimis pe site-ul Centrului doar tezele. Dar le-au trimis!
Personal, au venit doar profesoarele Ilaria Puşcă (din comuna Vatra Moldoviţei) şi Doina-Maria Popa (Botoşani); prea tânărul, prea talentatul savant la numai 30 de ani ai dumisale, etnic român: Antonie Moisei (membru al Consiliului director al Centrului). Dumnealui donând Centrului studiile sale fundamentale: „Datinile şi obiceiurile agrare în calendarul popular al etnicilor est-romanici din Bucovina”, „Magia şi mantica (practici oculte) în calendarul popular al etnicilor est-romanici din Bucovina”.
...Ne-am gândit şi ne gândim, că aceleaşi urări de bine, de fericite viitoare sfinte sărbători de iarnă – „urări de peste Atlantic” – ne-o fi trimis şi grupul de români din diaspora conaţionalilor de la New-York (SUA). Cei care – prima dată în decursul anilor de derulare a proiectelor pentru valorificarea culturii româneşti în această parte a Bucovinei istorice, iniţiate de numitul Centru – au sponsorizat şi acest „Să-mi cânţi, cobzar”...
Prea poate, tocmai de aceea Nedeia „a picat la nesorocul Post al Crăciuului”, pentru care fapt iarăşi şi iarăşi cerem îndurare şi iertare de la Bunul Dumnezeu.
Ilie GAVANOS
Fotografii de autor şi de Nicolae HAUCA
Centrul Bucovinean de Artă pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale româneşti Cernăuţi în parteneriat cu Centrul cultural Bucovina, Suceava, şi Liga Tineretului Român „Junimea” din Cernăuţi, cu sprijinul Ministerului pentru Cultură al Ucrainei şi Administraţia Regională de Stat Cernăuţi, a organizat, în perioada 10-11 decembrie 2011 ZILELE CULTURII TRADIŢIONALE ROMÂNEŞTI ŞI ZILELE TINERETULUI EUROPEAN LA CERNĂUŢI
Descarcă toate fotografile de aici:
https://picasaweb.google.com/101973884105341374821/ZILELECULTURIITRADITIONALEROMANESTISIZILELETINERETULUIEUROPEANLACERNAUTI?authuser=0&feat=directlink
Fratii Hostiuc
Nicolae Grebincea si PLĂIEŞII sin Chisinău
Ansamblul Etnofolcloric ”Crenguța de Iederă” al Universității de Stat din Moldova, conducători: Maria Iliuț, Nicolae Gribincea, Ion Proca.
GURA IZVORULUI din VATRA MOLDOVITEI , JUD. SUCEAVA
PLIGUSORUL SI CAPRA
ARCANUL
HORA
DRAGOS VODĂ
NICOLAE MINTENCU
ALEXANDRU DUMBRAVA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu