Pro Bucovina Cernăuți: CONCURS INTERJUDEȚEAN LA COLEGIUL NAȚIONAL DIN RĂDĂUȚI 2018

VEZI AICI 20 VIDEO -https://www.youtube.com/watch?v=YcqwUno3DVA&list=PLOQqVtnkhWmjdyWBbKxot5d3ud0CGOL2z
·
O lectie de identitate si de promovare a frumusetii portului popular de pe meleagurile Bucovinei a fost sustinuta astazi, 9 iunie, la C.N."E. Hurmuzachi". Cele 18 eleve inscrise in concursul de prezentare a costumelor populare din cadrul activitatii finale a Concursului interjudetean "Identitate si multiculturalitate in spatiul romanesc" ne-au impartasit azi povestile emotionante ale costumelor purtate si au impresionat juriul cu cunostintele lor. Membrii juriului: prof. Carmen Andronachi, presedinta Societatii pentru Cultura si Literatura Romana in Bucovina, dl. Gheorghe Dolinski, secretar al SCLRB, dl. prof. dr. Ungurean Marcel au apreciat prestatia deosebita a concurentelor si le-au rasplatit cu 10 premii I, 5 premii II si 3 premii III.
Activitatea a fost presarata cu momente in care cantecul si dansul popular au completat in mod firesc tabloul pastelat al costumelor populare: Morosan Valentina, Gheorghita Ana Maria si reprezentantii Ansamblului folcloric "Ciobanasul" fiind mesagerii cantecului si dansului popular.
In a doua parte a activitatii au fost premiate lucrarile castigatoare pentru fiecare dintre sectiunile concursului: Sectiunea Calendare, sectiunea "Fotografia punte peste timp si civilizatii" si sectiunea "Traim intr-un mediu multicultural - website".In aceasta editie au fost implicati 90 de elevi si 24 de profesori coordonatori din judetele:Suceava, Iasi, Sibiu, Bihor, Harghita, Bucuresti, Hunedoara. Felicitam profesorii si elevii pentru rezultatele obtinute, multumim profesorilor evaluatori: Circiu Loredana, Epatov Maria, Popovici Angelica, Chelba Mirela de la CNEH si dnei prof. Laura Cruceat de la C."George Baritiu" Sibiu si dnei prof.Dunare Mihaela de la C. "Petru Rares" - Piatra Neamt. Multumiri deosebite doamnei prof. Popovici Angelica si elevilor care au realizat fotoexpozitia "Fotografia punte peste timp si civilizatii"care au facut posibil ca traditii vechi de generatii sa poata fi cunoscute si admirate prin intermediul fotografiilor de catre toti elevii colegiului. Multumim si elevelor Coneac Elisa si Hintari Iuliana care au moderat activitatea de astazi.
Editia din acest an a concursului a fost coordonata de directorii colegiului prof.Luminita Lazarescu, prof. Puiu Adrian si de doamnele profesoare: Coaja Gabriela, Lazarescu Antoneta, Leon Miriam, Chelba Mirela, Popovici Angelica.

Colegiul Naţional "Eudoxiu Hurmuzachi" Rădăuţi

9 iunie 2018

Și tineretul are grijă de tezaurul nostru

De mult ori am afirmat că am norocul să particip la activități culturale de excepție și afirmația mi-a fost întărită și de cea mai recentă activitate la care am participat. Este vorba de concursul interjudețean „Identitate și multiculturalitate în spațiul românesc”, ediția a IV-a. Și, cum avut norocul, asistasem și la precedentele trei ediții. Și de-această dată mi s-a propus să fac parte din colectivul care-a jurizat secțiunea „Costume populare”.

Nu c-aș avea vreun interes să laud organizatorii , dar n-am ce face. Ei se laudă singuri prin tot ceea ce fac. Merită lăudați cu prisosință pentru că, mă gândesc eu, nu degeaba onor ministerul nostru a desemnat Colegiul național „E. Hurmuzachi organizator al celor patru ediții ale acestui concurs. Și, când afli că organizarea acestui concurs a căzut în sarcina doamnei Luminița Lăzărescu, director adjunct al colegiului-gazdă, nu trebuie să mai adaugi nimic, pentru că toată lumea îi cunoaște realizările sale.În plus, după cum voi arăta mai încolo, a avut ca sprijin și colaboratori, un colectiv de cadre didactice de excepție. Ce să-i faci ? Asta este emblema și faima colegiului.

Colectivul de jurizare a fost format din prof. Carmen Andronache, prof. dr. Marcel Ungureanu și subsemnatul. Am avut de jurizat 17 costume populare din partea de sud a Bucovinei istorice., toate îmbrăcate de adolescente, care din care mai frumoasă, apoi au dovedit că sunt și inteligente. „Frumusețea fetelor îți ia ochii. Nici nu te poți uita la costume”9 A comentat un mucalit din apropierea mea). „Parcă sunt mai frumoase în costume naționale decât în uniforme școlare. Să nu-mi recunosc colegele”( alt coleg de clasă cu ele). „Superbă este atitudinea cu care poartă aceste fetele costumele populare”( prof. Ungureanu)

Alte două frumoase domnișoare au avut sarcina de prezentatoare. Și s-a descurcat de minune, în sensul că pentru fiecare număr prezentat au avut de spus câteva cuvinte, pentru ca spectatorii să știe cu cine au de-a face. Este vorba de domnișoarele Iuliana și Eliza.

Pentru început ele au invitat-o în fața spectatorilor pe domnișoara Valentina Moroșan, îmbrăcată într-un superb costum popular, destul de vechi după afirmația ei, care-a cântat o melodie bucovineană săltăreață, drept dovadă că ea a jucat în timp ce-a cântat. A fost o introducere foarte nimerită în spectacol.

Au dat cuvântul doamnei Luminița Lăzărescu care-a prefațat activitatea cu o alocuțiune, din care-am reținut: „Ca parte integrantă a istoriei și civilizației poporului român, portul popular constituie un document viu care, dăinuind peste veacuri, a transmis generațiilor următoare mesajul

unei creații artistice autentice…Costumul popular este un prețios document artistic, social și istoric.”

Prin fața juriului au trecut, pe rând, cele 17 fete. Păcat că nu s-au prezentat și concurenți băieți. A fost înscris unul, dar nu s-a mai prezentat. Probabil s-a gândit că n-avea nicio șansă în fața fetelor, fără să știe că el ar fi concurat la altă categorie. Fiecare din fete a avut un barem de timp (l-au respectat toate) în care să prezinte juriului: motivul participării la acest concurs ;date despre vechimea, istoricul și zona etnografică de unde este;să prezinte toate piesele costumului; să explice simbolurile care se găsesc pe costumul ei; ocazia/ocaziile în care este purtat costumul în cadrul comunității. Juriul a fost așa de mulțumit încât a acordat punctajul maxim unui număr de

9 concurente, iar celelalte opt s-au clasat la un singur punct sau două în urma acestora.

Îmi pare rău că nu le pot nominaliza pe toate cele 17 concurente, decât pe cele clasate pe locul I, și anume: Ana-Maria Gheorghiță, Valentina

Moroșan, Teodora Fădor, Petruța Fădor, Cătălina Cioltan, Paula-Emilia Ilioi, Florentina Grigoraș, Maria-Carmen Bodnar și Andreea Leizeriuc.

Menționez că s-au prezentat concurente din clasele a IX-a(4), a X-a (8) și a XI-a (5). Doamna Lăzărescu a specificat că ar fi venit și fete din clasa a XII-a dacă acest concurs s-ar fi desfășurat cu ceva timp mai în urmă. Ele sunt acum intrate în febra examenului de bacalaureat și imediat în cel de admitere în învățământul superior. Despre fiecare din cele 17 concurente domnișoarele prezentatoare au spus și câteva lucruri pentru că nu erau bine cunoscute de spectatorii care nu le erau colegi de clasă.

Punctarea prezentărilor făcute de fete s-a făcut cu aplauze ritmate, prelungite din partea generoșilor spectatori. Ei au apreciat, spre lauda lor, eforturile fetelor de-a se prezenta la cel mai înalt nivel la un asemenea concurs. Le-au aplaudat și-n timpul prezentării pentru unele afirmații, nu numai la finalul ei.

Juriul a apreciat modul liber în care-au prezentat concurentele3, date multe despre vechimea și istoricul costumului pe care-l poartă, caracteristicile zonei din care provine,pentru că ele au prezentat costume populare din arealul părții de sud a Bucovinei istorice: Putna, Straja, Bilca, Frătăuții Vechi, Arbore , Gălănești și Marginea. Am remarcat mândria fetelor când au vorbit despre costumul pe care l-a purtat bunica sau mama la nuntă, și chiar străbunica. A fost explicată și bogăția modelelor cu care sunt împodobite costumele, precizând chiar în amănunțime numele dat de cusătorese unor modele florale sau geometrice. Au semnalat faptul că în multe modele regăsim tricolorul țării. Chiar au fost puse de către membrii juriului în situația de-a

da explicații suplimentare despre o anumită problemă: culorile bumbacului folosit, croiala unui costum, greșeli care pot fi făcute de-o cusătoreasă la coaserea unei cămăși., când se poartă costumul de ținut și când cel de purtat etc. Ne-am bucurat c-au fost fete care-au afirmat că lucrează la stative alături de mamă sau bunică.

Deși concursul a cam depășit numărul de ore afectate ( asta din cauza juriului care-a vrut să afle mai multe lucruri), unele concurente a căror pasiune este și cântecul popular, să ne prezinte măcar o strofă dintr-un cântec popular pe care-l au în repertoriu. Credeți c-au așteptat rugate? Nu. Ne-au încântat cu câteva cântece , mai ales tânăra Cătălina Cioltan, care trăiește la Așezământul de Copii „Sf. Ierarh Leontie” de la lângă Mănăstirea Bogdana din Rădăuți.

La festivitatea de premiere am citit pe fețele tuturor fetelor bucurie și mulțumire, drept dovadă că juriul a fost obiectiv. Nici nu se putea ca juriul să procedeze altfel pentru că domnișoarele sunt conștiente de valoarea lor și-și recunosc locul pe care-l au într-o ierarhie, mai ales că am desprins acest lucru și din discuțiile purtate cu câteva după festivitatea de premiere, când le-am imputat că sunt prea emotive. Au recunoscut și lucrul acesta și el mi-a fost întărit și de doamnele profesoare, care le cunosc foarte bine de la ore.

De fapt, am avut curiozitatea care este părerea unor spectatori, elevi în clasele IX-XI care, sub protecția anonimatului( m-au rugat să nu le dau numele întreg) mi-au declarata: „Trebuie să fim foarte mândri pentru c-avem cinstea să purtăm un costum popular cum nu mai are nimeni, nu numai în țară, ci și în lume”(Mihai).

„Ne pare rău pentru că, dacă înainte la sate se purtau costume populare și-n zilele de lucru, chiar la munca câmpului, nu numai în sărbători, astăzi se îmbracă destul de rar și numai la hramuri sau la balul gospodarilor, deci de două-trei ori pe an.”(Carmen)

„Înainte vreme, așa cum s-a spus de o fată în concurs, fata-și confecționa în casă toată zestrea, și-aveau zestre multă, dar astăzi nu face absolut nimic. Unele nu știu nici să coase nici să brodeze. Ea cumpără totul din magazine sau din bazar”.(Teodora).

În finalul activității a revenit eleva Ana-Maria Gheorghiță, care ne-a încântat cu câteva melodii populare bucovinene, dar și cu pasul ei grațios pe care l-a executat în timp ce cânta. Talentată domnișoară !

Neputând lipsi de la o asemenea manifestare folclorică, un colectiv restrâns al formații de jocuri popularea prezentat o suită de jocuri populare. Au venit pentru ca și așa să-și cinstească colegele de școală. Execuție impecabilă, așa cum ne-au obișnuit, costume populare autentice, desen scenic

foarte interesant, ținută scenică de dansatori ai unui ansamblu profesionist. Bravo lor !

Pentru activitatea depusă, membrii juriului au primit și ei aplauzele spectatorilor și ale concurentelor, dar și câte o diplomă din partea colegiului organizator. Și cum este obiceiul, din niște coșărcuțe foarte frumoase, toți participanții, spectatori, concurenți și membri ai juriului s-au delectat cu renumitele plăcinte „poale-n brâu”. Atmosfera a fost ca la o adevărată șezătoare ținută în casa unei gospodine.

Mă simt obligat să-nchei c-o nouă remarcă: acest proiect a fot inițiat ca unul județean și, prin amploarea și importanța lui, a ajuns acum un proiect interjudețean. Pe când onor ministerul nostru îl va transforma într-un proiect național ?

Prof. Gh.Dolinski