Mărturisesc supraviețuitorii foametei din 1946
Lansare de film si carte la Societatea GOLGOTA CERNĂUȚI 2022
Maria Andries 3 мин. //// · CERCETĂM TRAGEDIILE TRECUTULUI, POPULARIZĂM ADEVĂRUL DESPRE SUFERINȚELE ROMÂNILOR DIN ACTUALA REGIUNE CERNĂUȚI /////////////
Așa a dat Dumnezeu, să ne strângem în ziua de 27 noiembrie, care este a nașterii lui Aron Pumnul și să vorbim despre patronii spirituali, despre oameni tari cu duhul, care prin rezistența lor în fața suferințelor ne dau putere să supraviețuim vitregiilor de astăzi. Două evenimente de viu interes pentru comunitatea românească din Cernăuți s-au derulat la Palatul Național, legate și de nașterea lui Aron Pumnul, unul din apostolii românismului în Bucovina. Ambele manifestări (anunțarea apariției a două cărți și lansarea unui film despre supraviețuitorii foametei) pornesc de la proiectul Societății ”Golgota” a Românilor din Ucraina, cu genericul ”Neamul nostru de martiri – colecția ”Cărțile Golgotei”, proiect realizat cu susținerea financiară a Guvernului României, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Mulțumim pentru susținerea activităților Societății ”Golgota” Consulatului General al României, ministrul plenipotențiar Nicolae Dan Constantin fiind prezent la ambele manifestări. E pentru prima dată când Societatea ”Golgota”, condusă de Vasile Rauț, a devenit beneficiarul unui asemenea proiect important pentru studierea evenimentelor tragice din trecut și popularizarea adevărului istoric despre suferințele românilor aflați sub ocupația sovietică. Menționăm că, de rând cu alte activități, Societatea ”Golgota” a românilor din Ucraina desfășoară în măsura propriilor posibilități și activitate editorială. Mărturiile adunate de la supraviețuitorii deportărilor staliniste, de la urmașii victimelor regimului totalitar comunist, articolele publicate în presa locală (ziare, reviste, almanahuri) sunt adunate în câteva cărți editate de fostul președinte al Golgotei, regretatul Octavian Bivolaru și de membrii actualei conduceri – Vasile Rauț, președinte, Maria Andrieș (Toacă), vicepreședinte. Împlinirea a 80 de ani de la deportările în masă a românilor din regiunea Cernăuți în Siberia și Kazahstan a fost marcată prin diverse activități de comemorare, printre care și un eveniment editorial – lansarea volumului ”Neamul nostru de martiri”, autor Maria Toacă. Cu acest volum Societatea a inițiat colecția Bibliotecii ”Golgota”, care include investigații și documentare pe teren, cercetări în arhive, materialele adunate urmând să completeze Cartea neagră a neamului. E foarte important ca aceste materiale să apară în pagini de carte, fapt care s-a împlinit prin editarea unui nou volum, ”Tragice despărțiri, cutremurătoare întâlniri”, despre catastrofala risipire a românilor nevoiți în primii ani de ocupație să-i părăsească vetrele natale. Toată istoria noastră, tot trecutul nostru, după cum spunea Eminescu, este ”un șir neîntrerupt de martiri”. Dacă noi nu vom lăsa scris adevărul generațiilor viitoare, tinerii nu vor cunoaște prin câte încercări au trecut cei de la care li se trag rădăcinile. Vedem astăzi că acest subiect dureros al refugiului revine în actualitate, suntem martorii unor drame cutremurătoare ale refugiaților din regiunile ucrainene unde au loc lupte crâncene. Reapar istorii de viață ce reflectă solidaritatea românilor față de oamenii năpăstuiți de război. Câteva milioane de ucraineni s-au refugiat în țările UE, dintre care sute de mii în România. Patria noastră istorică, România, s-a arătat disponibilă să-i primească pe cetățenii Ucrainei indiferent de naționalitate. Și conducătorii statului român au declarat în repetate rânduri că România primește și va primi refugiați din Ucraina. Însă pentru românii din ținutul Cernăuților e o rană încă vie refugiul din 1940-1941. Pe parcursul anilor de activitate jurnalistică am întâlnit oameni marcați pentru toată viața de tragismul unor despărțiri zguduitoare, care le-au distrus destinele, i-au lipsit de dragostea părintească și chiar i-au pus în pericolul morții. Culegând istorii dramatice ale refugiaților de astăzi, autoarea a realizat o analogie a refugiilor din 1940-1941, cu mărturii ce ne deschid ochii la adevăruri dure, imposibil de a fi înțelese, despre cutremurătoare întâmplări ale familiilor despărțite. Mulți copii români din nordul Bucovinei s-au născut, au crescut, au murit în Siberia din cauză că tăticii lor au fugit de urgia rusească în adâncul României. A doua carte lansată, conform proiectului, se profilează ca un mesaj dintr-o lume mistuită de suferințe, mărturii despre cum Eminescu ne menține ființa națională, dar mai ales cum versurile lui Eminescu le mângâiau durerile deportaților români în Siberia. Mesajul ”iubit și răstignit la Cernăuți” și-a găsit expresie în conținutul cărții intitulate ”Veșnic adăpost al ființei noastre”. Or, la Cernăuți, mai mult decât oriunde, apropierea de Eminescu îi face pe români mai puternici, mai rezistenți în fața încercărilor de moarte, el este de-a pururi revelația ce mângâie, apostolul şi vizionarul nu numai pentru deținuții şi martirii din trecut, ci şi pentru cei care îşi caută astăzi un reper sufletesc! Un domeniu important al activității Societății ”Golgota” îl constituie investigațiile pe teren, înregistrarea mărturiilor, care își găsesc oglindire în filme documentare de scurt metraj, realizate de președintele Societății, Vasile Rauț. În filmul ”Mărturisesc supraviețuitorii foametei”, demonstrat la Palatul Național, în cadrul aceluiași proiect, ne întâlnim cu oameni care au trecut prin foametea din 1946-1947. Deși erau la o vârstă fragedă, calvarul de atunci îi urmărește și astăzi. ”Nici să plângem nu aveam dreptul”, spune cu lacrimi în ochi un bărbat împovărat de ani. Urmează ca acest film, precum și cărțile de curând editate să fie lansate prin școli, la lecții deschise de istorie, la întâlnirile cu tânăra generație. Tinerii trebuie să știe că cine nu-și cunoaște trecutul, nu-și merită viitorul. (M.T.)
MAI MULTE FOTOGRAFII VEZI AICI:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu