Botoşani: Adevărata sărbătoare a Unirii a avut loc la Darabani

Duminică, 24 ianuarie 2016 , de ziua când istoria a consemnat primul pas de unificare teritorială a provinciilor româneşti sub sintagma Unirea Principatelor Române, respectiv Moldova cu Muntenia, în judeţ au fost organizate mai multe evenimente. În municipiul Botoşani sărbătoarea a fost umbrită de chermeza de sâmbătă seară, respectiv Revelionul Pensionarilor considerat de politicienii de stânga a fi mai important din punct de vedere politic şi electoral.
În schimb, la Darabani, primarul Cornel Aroşoaie în parteneriat cuAsociaţia „Prietenii Basarabiei, Bucovinei şi Ţinutului Herţa” a cărei preşedinte este prof. Constantin Moroşanu, a marcat evenimentul printr-o adevărată înfrăţire fiind invitaţi să participe români din Bucovina Ucraineană şi Republica Moldova (foto 1 – poză de grup).
Festivitatea a fost programată să se desfăşoare într-o succesiune de trei etape. Mai întâi, la sala de festivităţi a Consiliului Orăşenesc Darabani s-a desfăşurat un simpozion la care istoricii au readus în actualitate faptele unioniştilor derulate în luna ianuarie 1859 finalizate cu ceea ce a rămas în istorie drept Mica Unire a Principatelor Române. Au luat cuvântul istoricul profesor Lucian Florea de la Şcoala din Darabani şi istoricul dorohoian prof. dr. Vasile Adăscăliţei.
De remarcat că în expozeul său profesorul Adăscăliţei a făcut o incursiune şi printre unioniştii din partea Ţinutului Dorohoi care s-au opus cu înverşunare caimacanului Moldovei, Nicolae Vogoridi, ce dorea compromiterea unirii celor două principate pentru a satisface interesele Turciei care nu vedea cu ochibuni înfăptuirea unei astfel de unificări teritoriale. Abordând şi în această manieră actul Unirii, profesorul a făcut ca discursul său să devină interesant prin ineditul informaţiilor oferite, în sală fiind prezente persoane mai puţin cunoscătoare a evenimentelor din acele vremuri când s-au pus bazele înfăptuirii României moderne.
N-a lipsit de la cuvânt primarul comunei Mahala – Ucraina, Elena Nandriş, care a ţinut un discurs emoţionat, punând în prim plan lupta pe care românii din Ucraina o duc cu autorităţile ca să-şi poată păstra limba, portul şi tradiţiile moştenite de la moşi-strămoşi, într-un cuvânt spus, să poată trăi şi simţi româneşte.
Poetul român Gheorghe Şodrângă din Ţinutul Herţa n-a putut fi prezent la evenimentul de la Darabani, fiind reţinut de un alt eveniment organizat la Cernăuţi, dar a trimis o emoţionantă poezie care a fost citită de către profesorul Constantin Moroşanu. O poezie expresie a durerii din sufletul românilor bucovineni care se simt abandonaţi de Ţara Mamă şi lăsaţi fără apărare în faţa autorităţilor ucrainene care nu văd cu ochi buni menţinerea spiritului românesc în zona regiunii Cernăuţi.
A urmat partea a doua a programului zilei. Corul „Dragoş Vodă” venit de la Cernăuţi (foto 2 şi 3) a prezentat un buchet de cântece patriotice interpretate cu trăiri emoţionale greu de înţeles pentru noi, cei de acasă. Corului i-a urmat programul artistic susţinut de către Grupul vocal Mahala coordonat chiar de primarul Elena Nandriş, profesor de muzică la bază.
Desigur, fiind invitaţi să imortalizăm evenimentul pe camera de filmat pentru a-l reda apoi în cadrul emisiunii televizate Lumea lu’ Rotundu, noi ne-am făcut datoria. N-am mai stat şi la partea a treia a programului ce consta în desfăşurarea unor concursuri cu elevi de la şcolile din Darabani cu întrebări pe tema Unirii, primarul Aroşoaie urmând a premia câştigătorii. Ni s-a spus că evenimentul zilei se va încheia spre seară cu o retragere cu torţe pe strada principală a oraşului.
Am mai remarcat faptul că, deşi invitate, nicio autoritate judeţeană, nici un politician de marcă n-a onorat cu prezenţa evenimentul deşi fiind unul cu prezenţă internaţională ar fi meritat să fie luat în seamă pentru că el a constituit o adevărată înfrăţire.
Am aflat ulterior, după ce am plecat, că spre seară a apărut în zonă o trupă de politicieni ai PSD formată din deputatul Tamara Ciofu, preşedintele executiv Ovidiu Portariuc, Gheorghe Vâzdoagă etc. Fiind prezenţi doar la masa de protocol, nu şi la evenimentul în sine, îl cităm pe bădiţa Ion Creangă cu una din multele sale zicale populare Mb>„La bucate înainte, la război înapoi” .