Aurescu: Românii de pretutindeni trebuie să se bucure de drepturile fundamentale ce vizează păstrarea identității lor

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a transmis, luni, un mesaj participanților la lucrările Universității de Vară de la Izvoru Mureșului, în care arată preocuparea permanentă pe care statul român o are pentru conservarea, promovarea și dezvoltarea identității românilor de pretutindeni.

În mesajul citit de președintele Fundației pentru Românii de Pretutindeni, Eugen Popescu, ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a punctat faptul că toți românii de pretutindeni, indiferent de denumirea folosită pentru identificarea lor, trebuie să se bucure de drepturile fundamentale ce vizează păstrarea identității naționale — folosirea limbii materne, accesul la serviciul religios în limba română, accesul la informație, participarea la viața socială, economică, culturală și la treburile publice — iar România insistă asupra respectării lor în dialogul bilateral cu statele de reședință, respectiv la nivel multilateral.

"De aceste drepturi, ca de altfel de orice alte drepturi prevăzute de dreptul internațional și de standardele în materie de protecție a persoanelor aparținând minorităților naționale, trebuie să se bucure toți românii de pretutindeni indiferent de denumirea folosită pentru identificarea lor. Am fost identificați, de-a lungul timpului, sub diferite nume, toate reflectând, însă, aceeași rădăcină, aceeași cultură, aceeași limbă, aceeași spiritualitate: românitatea.

Drept pentru care ne opunem oricăror încercări de a rescrie istoria noastră de o manieră care să afecteze principiul sacrosanct al auto-identificării și să impună o identitate diferită acelora care simt românește și se declară ca aparținând culturii și spiritualității românești. Diviziunile artificiale nu pot justifica ignorarea obligațiilor internaționale relevante pentru conservarea și promovarea drepturilor persoanelor aparținând minorității naționale 'victimă' a diviziunii', se mai arată în mesajul transmis cursanților Universității de Vară de la Izvoru Mureșului.

Ministrul de Externe le-a transmis totodată participanților că se implică personal în identificarea soluțiilor pentru rezolvarea problemelor cu care fiecare comunitate se confruntă.

"Trebuie sa fim continuu conștienți că toate comunitățile românești din afară au nevoie de sprijin atent direcționat și de răspuns concret pentru problemele cu care se confruntă. Doresc să vă asigur de implicarea mea personală în identificarea celor mai potrivite soluții care să răspundă acestor nevoi concrete, chiar dacă nu toate problemele pot fi soluționate imediat în integralitate. Vor fi făcute, însă, toate eforturile și demersurile care ne stau la dispoziție", se arată în mesajul ministrului de Externe.

Potrivit acestuia, România are un interes direct și clar conturat în protejarea drepturilor minorității române din afara țării, indiferent de etnonimul folosit pentru identificarea acesteia pe teritoriul statului de reședință.

"Interesul nostru nemijlocit, decurgând din considerente de apartenență comună la filonul spiritual românesc și solidaritate culturală și lingvistică, este acela ca statele care găzduiesc pe teritoriul lor minoritate românească să adopte măsuri adecvate și substanțiale pentru conservarea și promovarea identității sale etnice, culturale, religioase, lingvistice a românilor de acolo. România are așteptări ca măsurile adoptate în acest sens de către aceste state să fie cel puțin similare celor promovate de România în favoarea minorităților naționale de pe teritoriul său, menite să asigure protejarea identității etnice, culturale, religioase și lingvistice a persoanelor aparținând acestor comunități", se mai precizează în mesajul lui Bogdan Aurescu.

Ministrul de Externe a punctat faptul că România are un puternic argument pentru această așteptare a sa, deoarece a generat un dialog intercultural între minorități și în raporturile lor cu majoritatea, a învățat din propria experiență și a înțeles că "societățile cu o democrație solidă sunt cele bazate pe toleranță, respect reciproc, diversitate culturală, dialog interetnic, intercultural".

Drept urmare, susține Bogdan Aurescu, acest model de interculturalitate, "factor de stabilitate în plan intern și extern, la nivel regional", reprezintă un model de bună practică pe care România dorește să-l promoveze "în spațiul european și în mod deosebit în acele state care găzduiesc pe teritoriul lor persoane aparținând minorității române".

În mesajul menționat, șeful diplomației române îi asigură pe românii de pretutindeni că Ministerul Afacerilor Externe împărtășește "o mare responsabilitate legată de conservarea valorilor românești, promovarea identității etnice, culturale, lingvistice și religioase și a prosperității comunităților noastre din alte state".

Ministrul de Externe a mai subliniat că instituția pe care o conduce va continua să militeze în mod constant și consecvent "pentru o abordare multidimensională care să se fundamenteze, pentru toți actorii statali pe teritoriul cărora se află comunități românești, pe standardele și valorile europene a căror aplicare constituie cadrul optim pentru dezvoltarea identității românești și transformarea minorității românești într-o adevărată punte de legătură între România și statul de reședință".

În finalul mesajului transmis de Bogdan Aurescu, se arată că, pe termen lung, trebuie identificate soluțiile optime pentru o implicare cât mai consistentă a statului român pentru sprijinirea comunităților românești astfel încât acestea să poată exercita un rol semnificativ de dezvoltare a relațiilor dintre România și statele pe teritoriul cărora se află.

"România va continua să răspundă afirmativ oricăror eforturi de sprijinire a democrației și apărare a drepturilor omului din statele din vecinătatea sa. Respectarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale este unul din punctele centrale care asigură funcționarea pe baze democratice a unui stat de drept, iar România va continua să sprijine orice efort bilateral, multilateral, regional sau universal care se va concentra pe acest tip de abordare", se mai arată în mesajul transmis de ministrul afacerilor externe.

Cea de-a XIII-a ediție a Universității de Vară a românilor de pretutindeni se desfășoară, începând de luni, în Complexul Sportiv Național de la Izvoru Mureșului, la eveniment fiind prezenți lideri ai comunităților românești din jurul frontierelor și Balcani, dar și din Harghita, Covasna și Mureș, precum și conferențiari din principalele centre universitare din România și din străinătate, tineri studenți, jurnaliști din țară și din vecinătatea României.

AGERPRES (AS-autor: Gina Ștefan, editor: Vicențiu Purcărea)

Liderii românilor din jurul frontierelor și Balcani cer la Izvoru Mureșului o strategie coerentă a statului român pentru păstrarea și dezvoltarea identității naționale a comunităților lor

Liderii românilor din jurul frontierelor și Balcani au solicitat, luni, autorităților române, la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureșului, să adopte o strategie coerentă pentru păstrarea și dezvoltarea identității naționale, ei susținând că și-ar dori mult să aibă același tratament pe care îl au românii din Republica Moldova, transmite corespondentul Mediafax (www.mediafax.ro), preluat de Romanian Global News

.

http://www.rgnpress.ro/rgn_14/cache/images/stories/2015/08/450-22_Par_Boian_IM2015.jpgPărintele Bojan Alexandrovici (foto 2) a atras atenția că, în absența unei strategii coerente a României pentru păstrarea și dezvoltarea identității naționale a comunităților românești din afara granițelor, românismul din Valea Timocului se va pierde.

"Spun disperat că văd că se pierde românismul în Timoc şi noi nu facem nimic. Nu vreau să atac pe nimeni şi nimeni să nu se simtă jignit, dar la poziţiile astea mari, la funcţiile astea mari, cam des se schimbă conducători. Cum unul începe să cunoască zona, vine altul care trebuie să o viziteze, să cheltuie banii pentru benzină şi bilete de avion. Rezolvarea e simplă, haideţi să se facă o strategie", a spus părintele protopop Bojan.

El a propus Departamentului pentru românii de pretutindeni "să facă un xerox de la fraţii maghiari" al strategiei pentru păstrarea și dezvoltarea identității naționale.

"Modificăm şi facem şi noi. Îi respect pe frații maghiari pentru că ei ştiu cum să facă. Așa o să știm cum putem să facem ca să fie un Departament care să funcţioneze oricine ar veni la putere. Și ori de câte ori s-ar schimba ministrul sau secretarul de stat, să existe structura care să-și facă treaba ei. Nu trebuie să avem persoane care să ne compromită, să fie persoane cu care se poate colabora. (...) Nu putem generaliza lucrurile, Secretariatul pentru culte ne-a ajutat foarte mult. Dacă instituţia Guvernului poate, înseamnă că şi altele pot. Dar e problema lipsei de dialog între ele şi mai e problema lipsei strategiei pentru românii de pretutindeni. Dacă nu vom face asta, credeţi-mă, în 50 de ani o să căutaţi oameni în Timoc pe care să-i plătiţi cu aur uscat ca să păstreze ce a mai rămas şi nu nu o să-i mai găsiţi", a spus părintele Bojan.

El a subliniat că nu există nicio diferență între vlahi și români, că "vlah este egal român", și s-a întrebat când vor primi românii din Serbia cetățenia română.

"Este un lucru foarte important pentru noi, pentru că ar pune punct la problema vlah-român. Noi putem să obţinem toate cetăţeniile - şi bulgărească, maghiară, sârbească avem - dar a neamului căruia aparţinem nu putem. Pentru că spune că nu se poate în mod legal în acest moment, doar dacă ai domiciliu, dacă eşti căsătorit cu cineva din România. Cred că mult pierdem şi o să ne căim mult că s-a întârziat cu asta", a mai spus Bojan Alexandrovici.

El a menționat că în Valea Timocului se deschid, în ultima vreme, biblioteci cu mii de cărţi pe care oamenii nu le pot citi, pentru că ei nu știu limba română decât în grai, în timp ce banii puteau fi folosiți pentru școli în limba maternă sau pentru funcționarea unor școli duminicale la biserici.

"Așa, noi avem o grămadă de case de cultură cu mii de cărţi adunate din România și cei care fac astfel de proiecte sunt români, din cauză că fac afaceri. Sunt mulţi care au apărut acum şi asta e un business, e o afacere să fii român. Sunt bune bibliotecile, dar ne trebuie mai întâi şcoli", a explicat părintele Bojan.

La rândul său, Ivo Gheorghiev (foto 3), reprezentantul românilor din Bulgaria, a declarat că, în utimii 25 de ani, "aproape în fiecare an" a făcut apel "în pustiu" la Bucureşti, la Sofia și la Uniunea Europeană, "că neamul românesc dispare din Bulgaria".

El a povestit că în Bulgaria comunitățile românești au ridicat 17 școli, care au fost însă închise "de Departamentul pentru românii de pretutindeni", care nu le-a mai acordat finanțare. În aceste condiții, copiii nu mai vorbesc limba română.

"Este a doua treaptă a asimilării. Avem nevoie de o strategie, pe care eu vă propun să o facem împreună, vă rugăm, vă implorăm, chemaţi-ne, cereţi-ne părerea, de multe ori cunoaştem problema mai bine de pe teren. Suportăm palme din Bulgaria, din țara mamă, de la UE. Am impresia că nu mai suntem necesari, dar noi rămânem aici, pentru că noi vrem să facem ceva pentru neamul nostru. E o tragedie să dispară un om, să calci un neam în picioare e o infracţiune", a spus Ivo Gheorghiev.

Și Dusan Pârvulovici, coordonatorul Comitetului pentru drepturile omului din Negotin, le-a transmis politicenilor români un mesaj: "Uniţi-vă!"

"Mesajul meu pentru dragii români politicieni, lideri, deputaţi, senatori, experţi este: uniţi-vă şi aduceţi două legi pentru români de pretudindeni, pentru cetăţenie - am avea nevoie de ea - și să crească DRP la nivel de minister - ar avea mai mare putere, altfel ar funcţiona, iar secretarul să nu se schimbe la fiecare schimbare de de guvern!", a spus el.

Preşedintele Fundaţiei Culturale "Casa Limbii Române" din Cernăuţi, Vasile Tărâţeanu (foto 4), a afirmat că situaţia comunității românești din Ucraina "se înrăutăţeşte de la un an la altul".

"Când preşedintele României (Klaus Iohannis - n.r.) a venit la Kiev şi s-a întâlnit cu conducerea Ucrainei, nu l-a interesat să se întâlnească cu noi şi acesta ar fi fost un semnal politic dat conducerii Ucrainei, că statul român, preşedinţia, Guvernul, instituţiile, politicienii sunt interesaţi de situaţia românilor din Ucraina şi pun anumite condiţii în această privinţă", a spus Tărâțeanu.

El a menționat că sprijinul financiar este important, dar "principalul" este sprijinul politic pe care trebuie să-l acorde statul român comunităţilor româneşti din jurul țării.

"Deznaţionalizarea continuă să aibă loc, încetul cu încetul şi pătrunde şi în bisericile noastre româneşti. În foarte multe biserici sunt preoţi care, motivând că intră în biserici şi ucraineni, spun şi Tatăl Nostru şi Crezul şi cântările liturgice în limba ucraineană şi încetul cu încetul va dispărea limba română din biserici. La fel se întâmplă şi în şcoli, de la 90 de şcoli, am ajuns la 67 şi procesul continuă. Avem nevoie ca cineva să ne ia apărarea și, dacă nu avem sprijinul patriei noastre istorice, singuri noi nu vom mai rezista în faţa politicii de deznaţionalizare", a mai spus Tărâțeanu.

Și preşedintele Asociaţiei Naţionale Culturale Basarabia a românilor din regiunea Odessa, Anatol Popescu (foto 5), a susținut că, în timpul vizitei la Kiev din luna februarie, președintele Klaus Iohannis nu a stat de vorbă cu românii de acolo.

"A fost dureros când domnul președinte Iohannis a fost la Kiev și nici nu a vrut măcar să ne salute în limba română, am fost evitați, absolut nu s-a dorit să se discute cu noi, de parcă suntem contagioși într-un fel. Vreau să transmit că noi suntem contagioși încă de românism, altceva de la noi nu se poate lua, doar pozitivul, și de la românii din Herța și din Cernăuți, din Transcapatia sau din Bugeac", a spus Anatol Popescu.

El a afirmat că principala problemă a românilor din diaspora este păstrarea identității naționale.

"Suntem bogați, avem și România și Republica Moldova, dar în fapt nu ne bagă nimeni în seamă nici într-un fel, nici în altul. De la București ne așteptăm la o poziție unitară din partea autorităților, ne-am dori foarte mult să avem același tratament pe care îl au românii din Republica Moldova în relația cu statul român, să avem aceleași drepturi. În anii '40 am fost abandonați la grămadă și măcar acum să fim tratați identic, nu prioritar. Nu au nicidecum să fie românii din Republica Moldova mai deosebiți decât noi, cei din sudul Basarabiei, suntem aceeași, avem aceeași limbă ca și româniidin regiunea Cernăuți, vrem o instituționalizare cumsecade din partea statului român", a mai spus Anatol Popescu.

El a afirmat că românii vor o rețea a Institutului Cultural Român în Ucraina și "un dialog cât mai consistent, atât diplomatic, economic, cultural", astfel încât românii să se simtă "acasă în Ucraina" și să aibă, totodată, contact permanent și cu țara mamă, cu București, Chișinău și Cernăuți.

"Fără contacte nu putem să ne păstrăm identitatea acolo, în sudul Basarabiei. La ora actuală dialogul este foarte slab", a conchis Anatol Popescu.

Vicepreședintele Comiterului Românilor din Serbia, Stefan Mihailov (foto 6 centru), care îi reprezintă pe românii din Voivodina, a declarat că "este obligația României" să nu îi uite, pentru că dacă nu se va face nimic, vor fi "pe calea pierzaniei".

Prezent la dezbaterile de luni, preşedintele Comisiei pentru Românii de Pretutindeni (CRP) din Senatul României, Marcel-Dumitru Bujor (foto 7), a remarcat, în acest context, că România poate fi considerată un model în ceea ce privește tratarea minorităților naționale în cadrul Uniunii Europene, în vreme ce minoritățile românești din state precum Ucraina, Serbia, Ungaria sau Transnistria nu beneficiază de drepturile pe care România le garantează minorităților sale.

"Spre deosebire de maghiari, care au atât deputați și senatori în Parlamentul României cât și învățământ în limba maghiară, românii nu au parte de același tratament în Ungaria. Aici, de altfel, minoritatea română este asimilată poporului ungur. În Ucraina, tradițiile românești, limba și dreptul la învățământ în limba română nu sunt respecate, iar în Serbia, situația așa-numiților vlahi este complicată. În Voivodina, o regiune formată din mai multe minorități și cândva autonomă din punct de vedere cultural, românii nu au posibilitatea să își prezerve limba și cultura", a explicat senatorul Bujor.

El a vorbit și despre o altă problemă "stringentă" a românilor de peste hotare - relația cu instituțiile administrației publice din străinătate, spunând că românii "sunt tratați inechitabil și nu ca cetățeni egali în drepturi cu cei din țara de adopție, o discriminare care nu este permisă și nu ar trebui să existe, mai ales în interiorul UE".

Senatorul a precizat că bugetul alocat de statul român susținerii proiectelor comunităților românești din afara granițelor țării "este oarecum insuficient pentru nevoile comunităților românești".

Și deputatul PSD Angel Tîlvăr, ministru delegat al Românilor de Pretutindeni, a transmis un mesaj participanților la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureșului (Harghita), susținând că înțelege "sacrificiile pe care le fac adesea românii de peste hotare pentru a-și putea manifesta identitatea". "La frontierele UE și NATO există comunități de români care s-au aflat, în ultimele decenii, în situații complicate, când accesul la învățământul în limba maternă sau exprimarea credinței au cunoscut obstacole și îngrădiri. În Serbia și Ucraina, românii au demonstat că sunt deja cetățeni europeni în avans", a menționat el.

La rândul său, președintele executiv al Fundației Naționale pentru Românii de Pretutindeni (FNRP), Eugen Popescu, a criticat lipsa înalților demnitari ai statului român de la lucrările Universității Românilor de Pretutindeni. "Probabil sunt în vacanță. Liderii comunităților românești nu sunt în vacanță, ei lucrează pentru că au de apărat identitatea acolo de unde sunt ei, identitatea a sute de mii de români", a spus Eugen Popescu.

Lipsa acestora este, în opinia sa, o dovadă a faptului că "sunt complet rupţi de realitatea dramatică" a comunităţilor româneşti din jurul frontierelor şi Balcani, că "nu înţeleg miza unor comunităţi româneşti legate de statul român" şi "nu au niciun fel de viziune cu privire la potenţialul unor relaţii cât mai apropiate dintre autorităţile statului român şi aceste comunităţi", iar acest lucru se întâmplă în momentul în care "alte state vecine şi membre UE mizează pe relaţiile privilegiate şi pe întărirea comunităţilor lor minoritare din România".

La dezbaterile de luni de la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureșului au participat  Secretarul de Stat Sebastian Hotca, şeeful Departamentului pentru Relaţii Cu Românii de Pretutindeni și prefectul județului Harghita, Jean-Andrei Andrei.

La Universitatea de Vară participă 80 de lideri de asociaţii româneşti, personalităţi marcante din comunităţile româneşti din vecinătatea României şi diaspora. Marți, la dezbateri  a participat și fostul președinte al României, Traian Băsescu, iar mercuri participanţii la cursurile Univeristăţii de vară de la Izvorul Mureşului s-au întalnit cu Preşedintele Fundaţiei Mişcarea Populară, Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe al României.