Vă invităm la comemorarea celor 124 de ani de la trecerea în nemurire a Luceafărului poeziei noastre - Mihai Eminescu.
Manifestările vor avea loc la 15 iunie 2013, la Cernăuţi şi Hliboca.
Participanţii şi toţi doritorii sunt invitaţi la depunerile de flori la bustul Poetului din curtea casei lui Aron Pumnul (ora 9.00) şi monumentul din centrului oraşului Cernăuţi (10.00), împreună cu reprezentanţii autorităţilor locale, corpului diplomatic român, societăţilor culturale din nordul Bucovinei şi România.
La ora 12.00, în orăşelul Hliboca (str. Centrală, 98, în faţa Muzeului Etnografic), va fi inaugurat bustul Poetului, ridicat din iniţiativa şi cu sprijinul Societăţii pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi, Consiliului Raional Hliboca, românilor de bună credinţă.
Vă invităm cu drag!
Prezidiul SCR „Mihai Eminescu”
*******************************************************************************
DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ (ALEGE SUB COLŢUL DIN DREAPTA JOS AL IMAGINII ACCESTATE (!!!) MĂRIMEA ORIGINALULUI = "ОРИГИНАЛ"):
«MONITORUL DE HLIBOCA din 31/05/2013.»
În ziua de 26 mai 2013 după cum
s-a anunţat în presa scrisă şi
audio-vizuală în comuna STRÂMTURA din raionul
administrativ Teacev al reg.
Transcarpatice din Ucraina a
avut loc cea de douăzeci şi treia ediție a FESTIVALULUI REGIONAL
AL ARTEI POPULARE
ROMÂNEŞTI,
la care au
participat membri ai corpului
diplomatic din România, parlamentari din
Romania şi Ucraina, delegații ale conducerii administrative din judeţele si
regiunea de pe ambele maluri
ale Tisei.
În fotografiile
şi secvenţele video în limbile română şi ucraineană de mai
jos realizate de Nicolae Hauca
vă oferim un
reportaj de la această
manifestare.
CORNELIU IONEL CIOBOTARU, consul la Consulatul general al Romaniei la Cernăuţi. *************************************************************************
************************************************************************* ******************************************************************************
Dr. Ioan Botoş, preşedintele
Uniunii Regionale a Românilor din Transcarpatia “Dacia” şi redactorul-şef al
publicaţiei“Apşa”.
În fotografiile şi secvenţele video în limbile română şi ucraineană de mai jos realizate de Nicolae Hauca vă oferim un reportaj de la această manifestare.
Joia precedentă, în or. Cernăuţi, s-a desfăşurat cea de-a șasea ediţie a „Zilei cămăşii brodate ucrainene”, care a fost iniţiată, cu ani în urmă, de studenţii Universităţii Naţionale „Iu. Fedkovyci”.
De astă dată sărbătoarea respectivă s-a deosebit de cele precedente prin faptul că la ea au fost prezenţi şi tineri reprezentanţi ai naţionalităţilor conlocuitoare – români, polonezi, germani – ce au îmbrăcat hainele lor naţionale.
Manifestarea a început cu dăruirea, din partea comitetului organizatoric al sărbătorii, a cămăşilor naţionale nou-născuţilor de la Maternitatea Orăşenească nr. 2, continuând cu sădirea tufelor de călin la intrarea în clădirea Facultăţii de Juridică a Universităţii,
cu deschiderea oficială, care a avut loc pe teritoriul corpului principal, unde s-a desfăşurat şi totalizarea iarmarocului de binefacere, în cadrul căruia au fost adunate mijloace pentru copiii bolnavi de cancer.
Principala acţiune a sărbătorii a constituit-o formarea, pe Piaţa Integrităţii, a Stemei Mici a Ucrainei din persoane îmbrăcate în cămăşi naţionale, astfel fiind stabilit un record la acest capitol – 680 de persoane au format un trident cu dimensiunile de 38 pe 34 de metri.
T. ANAID. «ZORILE BUCOVINEI» .
Foto Nicolae Hauca
DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ
(ALEGE SUB COLŢUL DIN DREAPTA JOS AL IMAGINII ACCESTATE (!!!) MĂRIMEA ORIGINALULUI = "ОРИГИНАЛ"):
«LIBERTATEA CUVANTULUI DIN 24,05,2013»
În seara de 20 mai 2013 , dinspre Obcini și dinspre
Cernăuți se revărsau perdele de ploi reci, tăiate de fulgere răzlețe. În
contrast, aula Colegiului Național „Eudoxiu Hurmuzachi” vibra de căldura
sufletească a celor veniți la manifestarea inițiată de Centrul Cultural
Bucovina, prin Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale,
care a câștigat, cu fiecare etapă, un plus de valoare.
Reușita manifestării de la Rădăuți s-a
datorat și sprijinului oferit în organizare de către instituția școlară gazdă,
de Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina, casa de Cultură
din Rădăuți și Cabinetul de avocatură Traian Andronachi. Au fost prezenți la
manifestare scriitori și oameni de cultură din Suceava, Rădăuți, Gura
Humorului, Vatra Dornei, reprezentanți ai Consiliului Județean, prieteni și
colaboratori apropiați din Nordul Bucovinei: Vasile Bâcu, președintele
Societății pentru Cultura Română „Mihai Eminescu” din Cernăuți, scriitorul Ion
Crețu, prof. Nicolae Haucă reprezentând «Euromedia Bucovina»,
neobosit fotoreporter, dar și mulți profesori și elevi.
Deschiderea emoționantă, prin semnale de
toacă, a atras atenția asupra „valorilor artistice, care ne unesc și ne dau
viață”, după opinia șefului secției CCPCT, Călin Brăteanu. Prima parte a
manifestării a fost moderată de prof. drd. Minorica Dranca, de la Muzeul de
Etnografie din Vatra Dornei, care a considerat momentul deschiderii ca un
precedent, invitând să concerteze pe membrii coralei „Sfântul Leontie” din Rădăuți,
care au impresionat prin repertoriul ales și acuratețea interpretării (dirijor,
Ovidiu Foca, directorul Casei de Cultură).
Pictorul Iosif Csukat a prezentat succint
lucrările a cinci membri ai cenaclului „Dimitrie Loghin”, ce au fost expuse în
aula colegiului.
Participanții s-au bucurat de cunoașterea
unui mare număr de cărți, foarte valoroase, care au avut și prezentări pe
măsură. *****************************///////////////////////////////////
**********************************************************************************************
**********************************************************************************************
*****************************************************************************************************************************************************************************Cu pertinență și acribie, muzicolog dr. Constanța Cristescu, consultant
artistic al CCPCT, a vorbit despre două volume de studii etnomuzicologice
„Crâmpeie din cronologia unei deveniri” și voluminoasa lucrare, unică prin
bogăția informației și suscitată prin subiectul abordat „Chemări de toacă”,
lucrări ce-i aparțin. Despre cele aproape 1000 de piese de gen, analizate în
studiul „Chemări de toacă”, vorbitoarea a opinat că sunt „un reper stilistic
pentru spiritualitatea românească și datorită priceperii monahilor” care
practică acest simbol în ritualul religios. Reputatul specialist a prezentat
vol. II „Ciprian Porumbescu necunoscut”, care pune în evidență contribuția
reală a acestuia la dezvoltarea muzicologiei românești, printr-o „bogăție de
miniaturi pianistice, care prelucrează minunat folclorul”, piese foarte puțin
cunoscute publicului, și a anunțat apariția proximă a vol. III, cu prilejul
manifestărilor ce vor avea loc la Stupca, în cadrul Festivalului European al
Artelor.
Prezentând „Ghidul iubitorilor de folclor” –
vol. II, dr. Constanța Cristescu a subliniat necesitatea apariției unui
asemenea material, cu rol de îndrumător pentru conducătorii de formații
artistice, ghid care promovează folclorul autentic (prin studii ale specialiștilor,
definiții, exemplificări).
Poliinstrumentistul Petru Moțoc, membru al
Orchestrei Casei de Cultură, a încântat auditoriul prin interpretarea unei
doine și a unei vechi melodii de la Bilca.
În calitate de autor, cunoscutul etnolog
Mihai Camilar, muzeograf la Muzeul Obiceiurilor Populare din Gura Humorului, a
prezentat două lucrări de referință „Calendarul popular bucovinean”, care
susține modul de viață al românilor de pe aceste meleaguri, din cele mai
îndepărtate timpuri și până în zilele noastre și „Zona etnografică Dorna”,
despre care a reiterat ideea că este cea mai complexă și mai valoroasă din
punct de vedere etnografic, raportarea făcându-se la celelalte zone ale
județului nostru.
O altă lucrare, interesantă prin tematică și
argumentare, cu materiale culese din teren, cu ilustrări pertinente este cea
semnată de Filon Lucău, prezent la dialog și cu un număr de lucrări de pictură
pe sticlă. Cartea intitulată „Păstoritul și folclorul păstoresc în Obcinele
Bucovinei”, a fost prezentată de prof. Alina Andrucovici.
Au mai fost semnalate de către moderator
cărțile „Amintiri din colț de veacuri” de Ion Bilețchi Albescu și „Pagini smulte
din valuri” de Vespasian Lungu, lucrări apărute sub îngrijirea prof. dr. Ion
Filipciuc.
Carmen Veronica Steiciuc, președinta
Societății Scriitorilor Bucovineni a prezentat trupa de teatru „Adolescenții”
de la Colegiul Național „Andronic Motrescu”, deținătoare a Premiului I la
Festivalul Internațional de Teatru, desfășurat la Suceava în această primăvară.
Îndrumați de prof. Coroană Viorica și Ciobâcă Paula Tamara, membrii trupei au
impresionat prin interpretarea unui fragment din piesa „Omul din cerc” de Matei
Vișniec.
Cercetător dr. Vasile Schipor a prezentat un
scurt istoric al Institutului „Bucovina” al Academiei Române, înființat în
1992, la inițiativa Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina
și care promovează prin activitatea desfășurată și prin Analele publicate
periodic „valorile culturii și civilizației românești, în special cele din
Bucovina”.
Din partea SCLRB, ing. Mircea Irimescu, a
adus în atenție două volume monografice publicate sub semnătura sa și dedicate
împlinirii a 150 de ani de la înființarea SCLRB. Vol. I abordează un subiect
pentru care studiile sunt în faza de început – societățile civile din Bucovina,
iar vol. II „Voluntariat bucovinean” este un dicționar al membrilor societății.
Autorul mărturisește că lucrând la acest volum și căutând date pentru cei care
au fost membri în trecut, a descoperit „o lume a umbrelor, foarte bogată, care
a ținut în viață satele și orașele Bucovinei. Nu putem reduce Bucovina la rolul
vedetelor.”
Cunoscută personalitate a culturii românești,
cu preocupări multiple, Lucia Olaru Nenati a exprimat bucuria de a se regăsi
acasă, într-o instituție vegheată de spiritul lui Eudoxiu Hurmuzachi, care a
fost „un ferment și un factor de conservare a românismului în Bucovina”.
Printr-o pertinentă prezentare a autoarei, participanții au cunoscut trei
lucrări „Academia Nordului – 150”, prezentată la Academia Română (și premiată),
„Eminescu de muzica poeziei la poezia muzicii”, însoțită de un CD cu texte
muzicale cântate cândva de marele poet, în interpretarea autoarei și „Existența
poetică a lui Bacovia” de Zvetlana Paleologu Matta (Elveția). Această lucrare,
tradusă de L.O. Nenati este teza de doctorat a autoarei, traducătoarea
considerând-o prima exegeză importantă a operei lui Bacovia. O surpriză a fost
prezentarea diplomei de doctorat a Zvetlanei Paleologu Matta, în original.
Lucia Olaru Nenati este și o cunoscută poetă, din culegerea „Sentimentul
spiralei” care însumează o selecție din cele 11 volume tipărite, autoarea
declamând cu talent un poem dedicat lui Eminescu.
Despre eforturile pe care românii
nord-bucovineni le fac pentru păstrarea valorilor românești a vorbit scriitorul
Ion Crețu. Sub îngrijirea sa a apărut la Herța în 2012 o culegere din poezia
lui Vasile Posteucă „acest cruciat al exilului”. Volumul, intitulat sugestiv
„Poeme prigonite”, face parte dintr-un proiect coordonat de Vasile Bâcu, prin
care se urmărește publicarea bogatei opere a acestui valoros om de cultură
român, prigonit din motive politice proiect sprijinit și de cercetătorul Ion
Filipciuc. Vasile Bâcu a adresat mulțumiri pentru sprijinul acordat în
activitatea Grupului editorial „Cuvântul” din Herța și a invitat pe cei
prezenți la o manifestare de suflet care va avea loc pe 15 iunie la Hliboca –
dezvelirea unui bust al Poetului Mihai Eminescu.
Încheierea a aparținut poeziei de dragoste
(selecție din clasici, dar și din poemele rădăuțenilor Lucia Olaru Nenati și
Viorica Petrovici) interpretată cu sensibilitate și talent de Carmen Veronica
Steiciuc și muzicii – interpret Călin Brăteanu.
A fost o seară „a bucuriei de a avea oaspeți
și a regăsirilor acasă” după cum opina, cu căldură, prof. Carmen Andronachi,
directoarea colegiului gazdă.
Sperăm în împlinirea dorinței ca această
regăsire în armonia artelor să se petreacă în curând și la Cernăuți.
Paraschiva Abutnăriței
În fotografiile şi secvenţele video de mai jos realizate de Nicolae Hauca vă oferim un reportaj de la
