Liderul executivului de la Bucureşti, Victor Ponta, s-a întâlnit cu reprezentanţii comunităţii româneşti din nordul Bucovinei, dialogând cu liderii asociaţiilor naţionale şi mijloacelor de informare în masă româneşti din Cernăuţi despre situaţia românilor din zonă şi posibilele căi de soluţionare a problemelor existente.
În timpul întâlnirii cu liderii asociaţiilor româneşti din Cernăuţi şi presa locală, Victor Ponta a menţionat că România va susţine Ucraina în sfera integrării europene, Bucureştiul fiind un prieten al Kievului.
Domnia sa a promis românilor din Cernăuţi că în şedinţa de miercuri a Guvernului de la Bucureşti va fi abordată problema finanţării proiectului de restaurare a Casei memoriale „Aron Pumnul” din Cernăuţi. Victor Ponta se va ocupa şi de soluţionarea problemei acordării de burse pentru studenţii şi elevii ucraineni, care doresc să-şi facă studiile în România şi a echivalării diplomelor la nivel interdepartamental.
Premierul român a comunicat că speră într-o colaborare eficientă cu nou alesul Parlament de la Kiev, menţionând că ar dori să viziteze oraşul Cernăuţi, un oraş cu o importantă comunitate românească, împreună cu premierul ucrainean, Arseni Iaţeniuk, care este originar din nordul Bucovinei.
Victor Ponta a vizitat astăzi şi satul Mahala, un sat românesc din regiunea Cernăuţi, în care recent a fost inaugurată o grădiniţă de copii.
Premierul român a comunicat că situaţia românilor din nordul Bucovinei trebuie îmbunătăţită în cadrul colaborării ucraineano-române, pentru că ambele state sunt interesate în respectarea drepturilor minorităţilor naţionale în baza standardelor şi normelor europene.
SURSA:BucPress.eu
Foto de Nicolae Hauca Mykola Havka
/////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////
http://molbuk.ua/
//////////////////////////
Чернівці, Ясси та Кишинів спільно виборюватимуть право на отримання титулу культурної столиці Європи 7 листопада, 2014 19:09 Прем’єр-Міністр Румунії Віктор Понта привітав спільну ініціативу трьох транскордонних міст – Чернівців, Ясс та Кишинева у виборюванні права на отримання титулу культурної столиці Європи та пообіцяв всебічну підтримку в цьому починанні. Про це він заявив 7 листопада у Чернівцях під час зустрічі із заступником міського голови Марією Порчук. Також йшлося про співпрацю Румунії та України в галузі модернізації муніципального транспорту. Пан Віктор Понта повідомив, що спільні заходи у цьому напрямку вже обговорювалось під час зустрічі з Прем’єр-Міністром України Арсенієм Яценюком. Зокрема, досягнуто домовленості щодо підтримки урядами Румунії та України спільного проекту муніципалітетів Бухаресту та Чернівців, який передбачає оновлення парку комунального електротранспорту у Чернівцях. В ході зустрічі також обговорювались практичні питання підтримки Румунією кроків України на євроінтеграційному шляху, зокрема, імплементації Угоди про малий прикордонний рух, реалізації проектів транскордонного співробітництва в рамках Спільної Операційної Програми «Румунія – Україна – Республіка Молдова 2007 – 2013» та майбутньої програми «Румунія – Україна 2014 – 2020». Намічено низку ініціатив у зазначених програмах, які можуть бути цікавими для Чернівців. Заступник міського голови Марія Порчук побажала пану Віктору Понті успіху в президентських виборах та висловила сподівання у поглибленні подальшої співпраці між Чернівцями та територіальними громадами Румунії.
//// Источник: http://chernivtsy.eu/
De foarte mulţi ani n-am asistat, nici n-am scris despre asemenea manifestări, cum ar fi dările de seamă ale societăţilor naţionale româneşti care activează în ţinutul nostru. Şi nu din cauză că nu m-ar interesa subiectul respectiv, ci din simplul motiv că astfel de activităţi au dispărut din agenda preocupărilor liderilor asociaţiilor publice ale românilor nord-bucovineni. A rămas într-un trecut, aureolat de patriotism romantic şi entuziasm dezinteresat, perioada când prezidiile acestor societăţi respectau neabătut statutul, făcând anual bilanţul activităţii, convocând, conform prevederilor statutare, conferinţe de dare de seamă şi alegeri. Cei uituci nu erau lăsaţi în pace de elita intelectuală, care bătea alarma, semnaliza abaterile de la statut, apărea în presă cu obiecţii critice constructive la adresa pasivităţii unor preşedinţi de societăţi.
Acum, se pare, nimănui nu-i pasă ce face ori ce nu face cutare sau cutare preşedinte de societate. Şi la ce bun să-şi încerce careva din ei soarta cu rapoarte de activitate, conferinţe de alegeri, dacă nu sunt „scărmănaţi” de criticii de odinioară. Ţinând frumuşel de zeci de ani ştampila în buzunar, apar cu anumite ocazii în faţa publicului pentru a rosti o cuvântare despre dragostea de neam. N-am avut mare dorinţă să-i deranjez nici eu şi nici n-aş fi abordat această temă, dacă nu mă invita dr. doc. Ilie Popescu, preşedintele Societăţii publice „Golgota” a românilor din regiunea Cernăuţi, la conferinţa de bilanţ al unui an de activitate.
La drept vorbind, mai important decât toate este că „Golgota” condusă de Ilie Popescu are filiale prin localităţile săteşti, în activitatea cărora este încadrat tineretul. Despre influenţa benefică a întâlnirilor organizate cu elevii au vorbit directorul ŞM Oprişeni Nicolae Bodnariuc şi profesoara Eleonora Schipor din Cupca, în muzeele de acolo urmând să fie amenajate secţiuni consacrate martirajului românesc din anii regimului totalitar. La Oprişeni, bunăoară, va fi inaugurată o expoziţie permanentă cu genericul „Golgota neamului românesc”, care va cuprinde mărturii din întregul raion Hliboca. Directorul de şcoală Nicolae Bodnariuc a lansat iniţiativa organizării unei „mese rotunde” a tinerilor activişti ai „Golgotei” cu reprezentanţi mai în vârstă, pentru a completa golul dintre generaţii. Nu se poate spune că activiştii „Golgotei” nu stăruiesc să înlăture această prăpastie, fapt dovedit de tânăra profesoară de la Colegiul Pedagogic, Ala Grosu, vicepreşedinta organizaţiei, şi studentele ei, care au evocat prin versuri patetic tulburătoare trecutul însângerat.