Pro Bucovina Cernăuți: ÎN PRIMUL RÂND, NOI ÎNȘINE NE SUNTEM COLACUL DE SALVARE

CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI LA CERNĂUȚI

Comunicat de presă
Vizita secretarului de stat Dan Neculăescu la Cernăuți

Secretarul de stat Dan Neculăescu a efectuat, la 28 mai 2021, o vizită de lucru la Cernăuți, atât pentru realizarea unei donații umanitare către Ucraina, în scopul susținerii luptei împotriva pandemiei de COVID-19, cât și pentru a continua discutiile privind agenda bilaterală. Din delegația României a mai făcut parte și secretarul de stat Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență.
În discursul ținut la ceremonia de donație a ajutorului umanitar al României, în Piața Teatrului din Cernăuți, secretarul de stat Dan Neculăescu a subliniat importanța acordată de România solidarității în combaterea pandemiei de COVID-19. De asemenea, a punctat dorința părții române de a dezvolta relații de bună vecinătate, reiterând poziția constantă de sprijin pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.
Programul vizitei secretarului de stat român a mai inclus întâlniri cu reprezentanții minorității române din Ucraina, inclusiv în comun cu șeful delegației ucrainene, ministrul adjunct al afacerilor externe Vasyl Bodnar, o rundă de consultări bilaterale ale delegațiilor MAE român și ucrainean și discuții cu conducerea Administrației Regionale de Stat Cernăuți.
În întâlnirea cu reprezentanții minorității române și delegația ucraineană, secretarul de stat Dan Neculăescu a evidențiat locul central al temei drepturilor persoanelor aparținând minorității române în ansamblul dialogului cu Ucraina, elemente evidențiate cu prioritate în cadrul convorbirii telefonice a Președinților României și Ucrainei din 12 mai 2021 și în discuțiile ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu cu omologul ucrainean, Dmytro Kuleba, din 23 aprilie 2021.
A arătat că transformările prin care trece sistemul educațional ucrainean și care afectează învățământul în limba română reclamă o soluție asumată la nivel central de autoritățile ucrainene. Secretarul de stat din MAE român a cerut părții ucrainene să consulte reprezentanții minorității române cu privire la deciziile juridice și administrative care le afectează drepturile identitare.
Secretarul de stat Dan Neculăescu a salutat recunoașterea de către Ucraina a identității între limba română și așa-zisa „limbă moldovenească”, confirmată de ministrul de externe ucrainean Kuleba ministrului de externe Aurescu cu ocazia vizitei la București la 23 aprilie, și a evidențiat necesitatea ca Ucraina să recunoască cât mai curând inexistența așa-zisei „limbi moldovenești”.
Totodată, a reiterat determinarea părții române pentru punerea în aplicare a aspectelor convenite la discuțiile bilaterale la nivel înalt între miniștrii de externe și cei doi Președinți și a subliniat necesitatea îndeplinirii condițiilor pentru relansarea cât mai rapide a activității Comisiei mixte româno-ucrainene pentru protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, inclusiv prin nominalizarea co-președintelui părții ucrainene.
În discuția cu conducerea Administrației Regionale de Stat Cernăuți, secretarul de stat român a subliniat rolul de punte pe care cele două minorități, română din Ucraina și ucraineană din România, îl joacă pentru relația bilaterală. A exprimat încrederea că minoritatea română va continua să fie apreciată pentru contribuția la climatul de înțelegere interetnică din regiunea Cernăuți și să fie sprijinită în promovarea și dezvoltarea identității sale culturale și lingvistice.
Secretarul de stat Dan Neculăescu a punctat importanța regiunii Cernăuți din perspectiva conectivității fizice dintre cele două țări, care trebuie crescută prin deschiderea de puncte de trecere a frontierei și folosirea oportunităților în cadrul programelor transfrontaliere.
Șeful delegației ucrainene Vasyl Bodnar a mulțumit României pentru ajutorul umanitar acordat și pentru poziția constantă de sprijin a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei.
A arătat înțelegere față de preocupările României cu privire la drepturile identitare ale etnicilor români și s-a angajat să intensifice ritmul de lucru și procedurile necesare, astfel încât să fie obținute rezultate concrete și durabile cât mai curând.

Informații suplimentare
Asistența cu titlu gratuit pentru Ucraina s-a realizat conform Hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență din 22 aprilie 2021 și a constat în donarea a 50.000 de combinezoane, 500.000 de măști chirurgicale, 25.000 de măști de protecție de tip FFP3, 25.000 de măști de protecție de tip FFP2 și 10.000 viziere în valoare de aproximativ 1 milion de euro. Totodată, au fost donați 15 mii litri de dezinfectant, în valoare de aproximativ 175 mii de euro, în baza Hotărârii Guvernului României nr. 464 din 11 iunie 2020 privind acordarea de ajutor umanitar extern cu titlu gratuit pentru Ucraina.

Nicola

Супер

VEZI AICI FRAGMENTE VIDEO https://business.facebook.com/euromediaucrablogspotcom/videos/1374827879596847/

Vineri la Cernăuți a avut loc întâlnirea vice ministrului de externe al Ucrainei Vasil Bodnar cu secretarul de stat al Ministerului de externe al României Dănuț Sebastian Neculăescu. La intâlnire au participat Serghei Osaciuk, seful Administrației Regionale de Stat Cernauti, Paun Rogovei și Cristian-Leon Ţurcanu, respectiv ambasadorii Ucrainei si României, Irina Loredana Stanculescu, Consul General al Romaniei la Cernăuți.

Întâlnirea a început cu transmiterea din partea României pentru necesitățile Ucrainei 11 camioane cu mijloace de protecție anticovid. Ceremonia de transmitere a avut loc în Piața Teatrului din Cernăuți de către secretarul de stat al MAI al României Raed Arafat, care a declarat că valoarea donației este de peste 1,2 mln euro. Ajutoarele vor fi distribuite de către autoritățile de stat de la Kiev în locurile din țară unde vor considera necesar.

După acest moment de dovadă prietenească și frățească din partea vecinilor, în Sala de Marmură a Universității cernăuțene, fosta Sală Sinodală a Mitropoliei Bucovinei și Dalmației, a avut loc întâlnirea înalților demnitari de la MAE al Ucrainei și României Vasil Bodnar și Dănuț Sebastian Neculăescu.

La întâlnire au participat reprezentanți ai asociațiilor nonguvernamentale ale românilor din regiune și reprezentanți ai presei, care au răspuns la invitația Administrației regionale de stat Cernăuți.

Potrivit lui Vasil Bodnar, domnia sa a venit de la Kiev nu numai pentru a ne asculta, dar și pentru a ne... auzi. Ce-i drept din start a fost clar faptul că autoritățile centrale ucrainene „vor să ne ajute, dar să nu contăm pe schimbarea legislației educației”. Adică, anul 2023 nu e chiar departe și Legea funcționează deja. Astfel lichidarea școlilor românești din Ucraina este, cel puțin deocamdată, inevitabilă. Și cel mai jignitor rămâne faptul că puterii de stat din Ucraina i se pare acest lucru normal. Toate argumentele aduse în defavoarea acestei legi, le ascultă cu mare atenție și ne răspund că „Legea nu va fi schimbată”.

Domnul Dănuț Sebastian Neculăescu, secretar de stat MAE al României, ne-a rugat de la bun început să reținem că „Bucureștiul nu ne uită”. Și în toate intervențiile domniei sale a demonstrat că diplomația română face totul pentru a ne sprijini, pentru a ne menține. La întâlnirea ulterioară de la Consulatul General al Romaniei din Cernăuți, domnul Neculăescu ne-a informat în detalii despre argumentele în tratativele cu MAE al Ucrainei, însă, e și cert, nu poate o țară să schimbe legislația altei țări. Secretarul de stat român ne-a asigurat că toate doleanțele noastre, și cele pe care le cunoaște de multă vreme, și cele care au mai apărut între timp, le va transmite Bucureștiului.

De aceasta ne-a asigurat si domnul Vasil Bodnar, vice ministru de externe al Ucrainei. Înaltul demnitar de la Kiev s-a arătat foarte receptiv, fapt despre care a vorbit și omologul său român. Dar să vedem rezultatul întâlnirii. Ce-i drept, cei care am fost prezenți acolo, suntem aproape convinși că Ucraina și de această dată se va ține de cuvânt și nu va face nimic pentru păstrarea școlilor cu predarea materiilor în limba română, lucru pe care singuri ni l-au dat de înțeles. Vasil Bodnar a promis că va solicita ministerului educației de la Kiev mărirea numărului de ore la limba și literatura română. Dar e vorba doar de acest obiect.

Reprezentanții societăților românești au adus la maximum toate argumentele în favoarea instruirii în limba maternă. Toate! Și s-a simțit o unitate de toată lauda a majorității absolute a reprezentanților mediului asociativ românesc. Am fost ascultați cât am dorit, dar... să vedem dacă am fost și auziți.

Argumente constructive pentru menținerea învățământului în limba minorităților au adus: Aurica Bojescu din partea UI „Comunitatea Românilor din Ucraina”, dr. Marin Gherman, directorul Centrului „Media Bucpress”, Nicolae Șapcă, vicepreședinte al Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu”, Aurel Roșca, deputat în Consiliul regional Cernăuți, președintele Societății medicale „Isidor Bodea”, Iurie Levcic, deputat în Consiliul raional Cernăuți, directorul Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești din Cernăuți, Lilia Govornean, președinta Societății cadrelor didactice de etnie română, Vasile Rauț, președintele Societății „Golgota” a românilor din Ucraina, Ilie T.Zegrea, președintele Societății scriitorilor români din Cernăuți.

O părere a sa (fiecare are dreptul la opinie!) a avut Dumitru Caulea, președintele Societății „Armonia” și a Alianței Societăților românești, care a cerut reducerea cu 10 la sută a numărului de ore în limba ucraineană, în rest s-a arătat de acord cu legislația care prevede lichidarea școlilor românești.

Nu a fost omisă nici problema presei periodice în limba română. Apreciem înalt mijloacele digitate de informare care sunt influente în societate, dar rămân de părerea că peste 100 de ani generațiile viitoare nu vor avea cum răsfoi cronicile zilelor noastre pentru a studia ce au făcut înaintașii. Am vorbit despre aceea că azi în Ucraina au rămas doar două publicații pe suport de hârtie care mai pot fi ținute în mână – „Monitorul bucovinean” și „Gazeta de Herța”. Și am mai înțeles că tot de noi depinde existența lor. Eu, sincer, mă bucur de sprijinul în ultimii doi ani a „Monitorului bucovinean” din partea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni și sper să nu fim uitați și anul acesta.

Cei care am vorbit, ne-am exprimat și în limba română, dar și în ucraineană, cum spunea Marin Gherman, pentru a demitiza că românii de la noi nu cunosc limba ucraineană.

Și în final, despre grija statului de integrarea noastră în societate. Iată unul dintre argumentele pe care l-am adus în fața înalților demnitari, construit pe exemplul a doi diplomați de carieră din Ucraina.

Fostul ambasador al Ucrainei în România Olexandr Bankov, originar din estul țării, a absolvit școala în limba sa maternă ucraineană și dacă a vrut să ajungă diplomat a învățat româna că o vorbește mai bine decât mulți dintre noi. Prezentul Împuternicit cu drepturi depline al Ucrainei în România este domnul Paun Rogovei, originar din satul Voloca, care a absolvit aici o veche școală românească în limba maternă. Și dacă a vrut să fie diplomat a învățat ucraineana așa, că a ajuns unde și-a dorit. Și ambii au făcut-o de bună voie. Mai sunt convins că dacă ambii diplomați ucraineni își făceau studiile în vre-o școală „de prin vecini” într-o altă limbă, mare lucru dacă își atingeau scopul în viață. Părerea mea! Și ce-am zis rău? Și aceasta a fost poziția mai a tuturor!

Și încă ceva. Noi înțelegem că acum Ucraina nu poate acționa cu încălcare de lege, adică oare cum poate să încalce legea despre educație? Și au dreptate. Dar nu putem înțelege cum au adoptat-o încălcând Constituția și legislația comunității europene, în care se vede cu atâta intenție. Dar să nu ne creăm nici mari iluzii europene: mi se pare că și pe UE și pe NATO îi cam doare genunchiul de problemele noastre. Proiectele transfrontaliere, adevărații prieteni — persoane fizice și în primul rând intenția părinților rămân colacul de salvare a limbii și culturii noastre pe acest plai mioritic.

Nicolae Șapcă.

Fotografii si materiale video de NICOLAE HAUCA