Fondul Moldova, din nou în dezbatere

O interesantă dezbatere cu titlul „Fondul Moldova – Planul Marshall al României pentru Republica Moldova” va avea loc joi, 14 ianuarie 2016, începând cu ora 10.00, la Institutul de Cercetări Europene din Cluj-Napoca și va fi moderată de conf. univ. dr. Melania-Gabriela Ciot, de la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyay din Cluj-Napoca. Organizatorii dezbaterii sunt Facultatea de Studii Europene din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu”,  Institutul de Cercetări Europene (ICE), Fundația Universitară a Mării Negre, Centrul pentru Negocieri și Medieri Internaţionale şi Europene (CNMIE).

În deschiderea evenimentului vor lua cuvântul: Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române și Petrișor Peiu, directorul Departamentului de Analize Economice din cadrul Fundației Universitare a Mării Negre.

O dezbatere similară a mai avut loc pe data de 17 decembrie 2015 la București și s-a bucurat de participarea unor invitați speciali, susținători ai înființării și asumării Fondului Moldova.

Despre inițiativa dezbătută în decembrie și propusă spre dezbatere și la jumătatea acestei luni se poate spune că a captat atenția unui număr important de susținători. Apelul adresat principalilor decidenți ai statului român, lansat recent, a fost asumat de un număr de 40 de organizații nonguvernamentale de pe ambele maluri ale Prutului. Susținătorii acestei inițiative au solicitat înființarea și dezvoltarea unui fond de investiții specializat – Fondul Moldova – ale cărui linii esențiale au fost deja trasate și lansate în spațiul public de către Fundația Universitară a Mării Negre – ca instrument de exprimare a sprijinului României pentru schimbări fundamentale și ireversibile în Republica Moldova precum și ca instrument de reducere a decalajelor dintre cele două maluri ale Prutului.

De ce Fondul Moldova? – Aceasta este o întrebare la care răspundeau, pe 21 septembrie 2015, pentru adevărul.ro, Dan Dungaciu și Petrișor Peiu. „Toate ţările europene care s-au dezvoltat după cel de-al doilea război mondial au beneficiat de infuzii masive de capital din afară. Republica Moldova nu este inclusă în planurile UE pentru extindere şi nici nu are resurse interne să genereze dezvoltare. Unica soluţie rămâne un “plan Marshall tailor-made”. Nici o altă ţară nu are vreun astfel de plan (şi nici măcar vreun interes anume să îl propună). Singurul stat cu vocaţie în acest sens este România”, se arată, pe scurt, în analiza celor doi.

Ce este Fondul Moldova?  

Este un fond deschis de investiţii listat la Bursa de Valori Bucureşti. El va începe cu constituirea, prin aportul statului român, a unui fond de investiţii cu 100 milioane Euro, ajutor pe care România îl promite oricum Republicii Moldova. În prima etapa, Ministerul de Finanţe va subscrie integral suma de 100 milioane Euro. În etapa a doua, se vor emite acţiuni noi în valoare de aceeaşi suma (100 milioane Euro) care se vor subscrie de către investitorii interesaţi, în două tranşe (una pentru investitorii institutionali şi alta pentru investitorii de retail). În etape ulterioare, Fondul va emite acţiuni noi (prin majorare de capital social) în tranşe de câte 100 milioane Euro pe măsură ce vor exista proiecte de investiţii identificate. În trei ani se poate atinge o valoare a fondului de 1 miliard Euro. (sursa: Dan Dungaciu, Petrișor Peiu | adevărul.ro | 21.09.2015)

Posibile întrebări în perspectiva viitoarei dezbateri

Dezbaterea de joi, de la Cluj-Napoca, este așteptată cu mult interes și tocmai de aceea jurnalromanesc.ro lansează în discuție mai multe întrebări ale căror răspunsuri ori vor fi date de organizatori premergător dezbaterii, ori vor reieși pur și simplu din discuțiile ce vor fi purtate joi, 14 ianuarie 2016, la Cluj-Napoca.

Ar fi interesant de aflat ce elemente de noutate va aduce noua dezbatere în contextul eforturilor de constituire a Fondului MOLDOVA, având în vedere și ultimele evoluții de pe scena politică din Republica Moldova. Instabilitatea politică permanentă de la Chișinău, incertitudinea orientării proeuropene și pericolul alegerilor anticipate pun serios la îndoială eficiența unei investiții de încredere pe termen mediu și lung în Republica Moldova.

Fondul Moldova ar trebui conturat ca un fond deschis de investiţii, listat la Bursa de Valori Bucureşti, care va începe cu constituirea, prin aportul statului român, a unui fond de investiţii cu 100 milioane Euro, ajutor pe care România l-a tot promis oricum Republicii Moldova. După cum știm, acest ajutor a fost suspendat până la o mult așteptată calmare a crizei politice de la Chișinău. În aceste condiții, perspectiva îndeplinirii acestei prime condiții de constituire a Fondului Moldova, adică perspectiva deblocării acestui ajutor, pare din ce în ce mai îndepărtată.

Nevoia unui Plan Marshall pentru Moldova este descris ca unică soluție și, mai mult, România este considerată de Dan Dungaciu „singurul stat cu vocaţie în acest sens”. Dar este de văzut ce argumente noi ar mai putea fi aduse în sprijinul acestei soluții, ținând cont, așa cum subliniam, de vocația spre instabilitate, afișată, din păcate, în ultimul an, de Republica Moldova.

Dezbaterea de mâine ar putea răspunde și la o altă întrebare legată de posibilitatea unui plan similar și pentru Ucraina, un alt stat frământat de incertitudinea alegerii unei direcții de acțiune.

De când s-a adâncit criza politică de la Chișinău și, implicit, nesiguranța orientării proeuropene a Republicii Moldova, România pare să se fi retras din prima linie a sprijinului consistent acordat Chișinăului, iar în aceste condiții se pune fireasca întrebare dacă ar putea România să revină la o politică de și mai mare apropiere față de republica soră de peste Prut și dacă pot fi create premisele stabilității necesare unei schimbări de percepție și atitudine.

„În realitate, atitudinea Bucureştiului faţă de frontiera estică este şi un semn al valorii adăugate pe care România o poate aduce spaţiului UE şi NATO din care a decis să facă parte. Fondul Moldova este un proiect românesc şi euroatlantic, deopotrivă”, se spune în materialul de descriere a planului pentru Moldova. Dar este de văzut, în continuare, ce ar trebui să facă R. Moldova pentru a recâștiga încrederea României și prin extensie încrederea UE.

SURSA; http://www.jurnalromanesc.ro/jr1/index.php/evenimente/item/1921-maine-la-cluj-fondul-moldova-din-nou-in-dezbatere.html

Petrișor Peiu: „România nu poate ajuta financiar Moldova, ci doar prin investiții”

Pe fondul unei situații extrem de complicate la Chișinău, ieri, 14 ianuarie 2016, în ziua în care asupra președintelui Republicii Moldova se făceau presiuni inimaginabile pentru a-l nominaliza premier pe Vladimir Plahotniuc, la Cluj-Napoca a avut loc o dezbatere interesanță despre conceperea unui plan de salvare a republicii de peste Prut. Proiectul statal al Republicii Moldova a fost pus în discuţie cu multă consecvență, iar vorbitorii de la mult așteptata dezbatere cu tema „Fondul Moldova – Planul Marshall al României pentru Republica Moldova” au avansat câteva soluții posibile de ajutor pentru Moldova, una dintre ele fiind aceea că România ar trebui să-şi regîndească, acum, viziunea faţă de această ţară. O altă soluție avansată în acest sens ar fi și crearea de către România a unui fond de investiţii prin care să se investească în Republica Moldova în domenii în care ţara noastră nu a făcut-o pînă acum. Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI) al Academiei Române, dar și analistul economic Petrișor Peiu au făcut declarații interesante la dezbaterea de la Cluj-Napoca. În exclusivitate pentru jurnalromanesc.ro, într-o intervenție telefonică, Petrișor Peiu a mai precizat că problema se pune doar din perspectiva României și că de la criza din Moldova „nu ne așteptăm la evoluții spectaculoase”. „Nu mai poate fi vorba de niciun ajutor financiar pentru Moldova, ci doar de investiții. Guvernul României nu poate ajuta azi Republica Moldova, pentru că ei nu au un acord cu FMI și în aceste condiții, nimeni de pe acest glob nu îi poate ajuta. Pe termen scurt nu există nicio perspectivă!”, mai spune analistul economic Petrișir Peiu.

Evenimentul de la Cluj a fost găzduit de Facultatea de Studii Europene din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, și organizat de Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I.C. Brătianu”, Institutul de Cercetări Europene (ICE), Fundaţia Universitară a Mării Negre, Centrul pentru Negocieri şi Medieri Internaţionale şi Europene (CNMIE). De asemenea, parteneri ai evenimentului au fost studenţii din organizaţia Grupul de Iniţiativă Basarabeană (GIB) Cluj-Napoca.

În opinia lui Dan Dungaciu, Republica Moldova se află într-o criză de proiect şi nu e atât de important ceea ce se întîmplă în prezent acolo, ci ceea ce se ce va întîmpla după. „Dincolo de tot ce se întâmplă în Republica Moldova, ceea ce trebuie să ne intereseze pe noi este ce se va întâmpla după. Problemele Republicii Moldova nu ţin de configuraţia politică a Republicii Moldova de azi sau de mîine. Este ceva mult mai complicat ce se întîmplă acolo şi este o sarcină mult mai complexă pe care România trebuie să şi-o asume, dincolo de cine conduce azi sau mâine Republica Moldova. Lucrurile sunt atât de complicate încât o schimbare de configuraţie politică nu e o soluţie. Avem senzaţia ca dimensiunea de securitate pe care şi-a asumat-o inclusiv NATO nu mai pare a fi atât de importantă. Până astăzi eram într-un fel de echilibru pentru că nimeni de la NATO nu ne-a spus că dimensiunea estică este mai importantă decât cea sudică, din zona Balcanilor. Am impresia că summitul NATO de la Varşovia va fi ultimul summit în care Estul să mai conteze după care NATO chiar şi UE e posibil să se orienteze mai degrabă spre dimensiunea sudică, cea a balcanilor. În termeni politici Republica Moldova se află într-o criză de proiect. Şi asta se vede şi din soluţiile pe care încearcă să le găsească unii politicieni. Percepţia că anumite persoane pot salva un stat reprezintă un indicator clar că avem o criză politică extrem de gravă. Criza mare a Moldovei este dată de faptul că nu a reuşit ca dintr-un ethos regional să devină un etnos naţional în care statul să devină funcţional. Astăzi suntem în situaţia în care proiectul statal se pune în discuţie. Deci politic, strategic şi identitar ar trebui să ne determine să gîndim altfel iar România ar trebui să-şi regîndească viziunea pentru Est şi Moldova’’, a precizat Dan Dungaciu în cadrul dezbaterii.

O posibilă soluție? Fondul Moldova

Directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI) al Academiei Române, Dan Dungaciu, a mai spus că o soluţie din partea României pentru Republica Moldova ar fi înfiinţarea „Fondului Moldova”. „Fondul Moldova vine din această provocare pentru că ce s-a întîmplat pînă acum nu a fost foarte de succes. E o criză de imaginaţie care se vede şi în construcţia instituţională din România şi în discursurile partidelor şi în cele oficiale. Prin urmare, Fondul Moldova a venit ca urmare a acestor provocări şi ca o sugestie pentru dezbaterea publică. Prima premisă de la care am plecat este că Fondul Moldova trebuie să fie ceva care să nu semene cu ce a fost. Fondul Moldova propune crearea unui fond de investiţii prin care România să investească acolo în termeni de bussines şi să se bazeze pe o administrare de tip corporatist”, este de părere Dungaciu.

Moldova, cea mai importantă temă de politică externă pentru România

În opinia expertului Dan Dungaciu, în ceea ce privește situația din Moldova, la nivelul României e nevoie de un consens politic: „Republica Moldova rămâne în continuare cea mai importantă temă de politică externă a României, oricât am încerca să ne ferim de ea, iar în condițiile elaborării unui plan, să fie cuprins şi Fondul Moldova”.

 

România ar trebui să investească mult în Moldova

Coordonatorul Departamentului de Analize Economice din cadrul Fundației Universitare a Mării Negre, Petrișor Peiu spune că, în prezent, cu un PIB de 400 de miliarde de dolari americani, România a ajuns cea de-a 45-a economie a lumii, iar dacă lucrurile se vor dezvolta în ritmul actual, până în anul 2025, România va ajunge a 40-a economie a lumii. În acest context, analistul economic recomandă Guvernului să încerce să cumpere acțiunile companiilor care exploatează resurse natural. În privința expansiunii economice regionale, Petrișor Peiu spune că prioritatea ar trebui să fie reprezentată de Republica Moldova. Una dintre ideile sale,expuse la Cluj, este folosirea celor 100 de milioane de euro promise de România Republicii Moldova pentru constituirea unui fond de investiții, condus după principii corporative. Petrișor Peiu recomandă, de exemplu, cumpărarea companiei feroviare moldovenești, dar și investițiile în distribuția de energie și de apă, precum și în obligațiuni emise de Guvernul Republicii Moldova ori de municipalitatea din Chișinău, iar în acest fel, cu banii proveniți din obligațiuni, Guvernul și Primăria Chișinău să își poată finanța investițiile în dezvoltare.

Interviu exclusiv cu Petrișor Peiu: „România nu mai poate ajuta astăzi Republica Moldova, pentru că Republica Moldova nu are un acord cu FMI și ne având un acord cu FMI, nimeni, nu neapărat România, nimeni de pe acest glob nu-i va da niciun împrumut!”

Cum a fost dezbaterea, în contextul evenimentelor de ieri de la Chișinău?

Noi nu am plănuit să fie o așa suprapunere, dar ideea este că, în principiu, ceea ce spunem și recomandăm noi, este cumva independent de evoluția de la Chișinău, dar de principiu cam asta trebuie făcut, pentru că noi punem problema din perspectiva României și atunci e mai puțin important ce evoluții sunt acolo, evoluții care oricum nu pot fi prea grozave, nu ne așteptăm la evoluții spectuloase de la Chișinău. Am plecat de la ideea că perioada de până în 2011 – 2012, în care ei au avut stabilitate și o oarecare creștere, ei au abeneficiat de o conjunctură particulară, cu care nu se vor mai întâlni și alminteri ei sunt condamnați la eșec. Au avut atunci o perioadă de creștere datorită conjuncturii în care oamenii au avut posibilitatea de a pleca să lucreze în străinătate și să trimită bani acasă, doar că ei au plecat definitiv și nu prea mai trimit și atunci altceva bun pentru ei nu se poate întâmpla și de aceea am venit pentru ei cu acest plan. Mai exact, declanșarea unui proces de investiții din partea companiilor din România, înlocuirea paradigmei ajutorului pe care îl dăm gratis și care nu produce rezultate cu investiții private pe care să le facă companiile românești.

În condițiile în care ajutorul României a fost blocat, mai există posibilitatea deblocării lui?

Avem două lucruri diferite: Cele 100 de milioane de euro era un ajutor pe care Guvernul României îi dădea pentru finanțatea diverselor proiecte de acolo. Cele 150 de milioane de euro reprezentau un împrumut și acest împrumut ulterior s-a blocat, adică anulat deocamdată.

Și atunci cum rămâne cu fondul de investiții?

Fondul de investiții e altceva! Înseamnă că trebuie făcute niște investiții de niște companii, nu un ajutor de stat! Nici măcat împrumut de la bugetul statului, nici ajutor, ci investiții, adică cu banii respectivi, companiile românești să facă investiții acolo, pe care să le controleze. Cu alte cuvinte, să cumpere distribuția de electricitate, să cumpere calea ferată, să cumpere MOLDTELEKOM, companiile de apă. La asta ne referim, nu la ajutor sau la orice altceva de genul acesta!

În condițiile de acum din Moldova, și insist pe acest lucru, România își mai poate întoarce fața către Moldova?

România nu mai poate ajuta astăzi Republica Moldova, pentru că Republica Moldova nu are un acord cu FMI și ne având un acord cu FMI, nimeni, nu neapărat România, nimeni de pe acest glob nu-i va da niciun împrumut. În ceea ce privește ajutor nerambursabil, atunci când îl dai, pui niște condiții, ori condițiile pe care le-a pus România sunt aceleași cu cele puse de Uniunea Europeană în general și care nu s-au îndeplinit. Deci pe termen scurt nu există nicio perspectivă!

Ar putea exista un plan similar și pentru Ucraina? E o întrebare venită de la cititorii din Ucraina.

Pentru Ucraina în general nu! Nu va exista un consens politic pe tema asta și nici nu are România un obiectiv foarte clar legat de Ucraina, aici la Moldova e un obiectiv constând în reunirea la un moment dat și sunt niște pași de făcut, inclusiv ajutoare, burse, iar acolo nu este un asemenea obiectiv și atunci nu e atâta determinare la nivel politic.

Petrișor Peiu a mai declarat, în exclusivitate pentru jurnalromanesc.ro, că următoarele două dezbateri de genul celei de la Cluj, vor avea loc la sfârșitul lunii februarie la Craiova și în martie, pe o problematică mai largă, tot la Cluj-Napoca.