Expoziția „Liviu Rebreanu, ctitorul romanului românesc modern” de Ziua Culturii Naționale la sediul Societății Culturale „Mihai Eminescu” din Cernăuți
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, în colaborare cu Consulatul General al României la Cernăuți și Societatea Culturală „Mihai Eminescu” din Cernăuți, organizează vineri,15 ianuarie 2016., la orele 11.00, la sediul Societății Culturale „Mihai Eminescu” din Cernăuți, vernisarea expoziției „Liviu Rebreanu - ctitorul romanului românesc modern”.
Liviu Rebreanu s-a născut la 27 noiembrie 1885, în statul Târlișua, județul Bistrița Năsăud și s-a stins din viața pe 1 septembrie 1944, la vila sa din Valea Mare.
A debutat în presa românească în 1908, în revista Luceafărul cu povestirea Codrea (Glasul inimii), iar editorial în iunie 1912, cu volumul Frământări, publicat la Orăștie.
A publicat, de-a lungul timpului, următoarele volume de nuvele: Proștii (1910), Catastrofa (1921), Norocul (1921), Cuibul visurilor (1927), Cântecul lebedelor (1927), Ițic Ștrul, dezertor ( 1932); precum și romanele: Ion (1920), Pădurea spânzuraților (1922), Adam și Eva (1925), Ciuleandra (1927), Crăișorul (1929), Răscoala (1932), Jar (1934), Gorila (1938). Opera sa dramatică cuprinde următoarele piese: Cadrilul (1912), Plicul (1923) și Apostolii (1926).
„Nuvelistica lui Liviu Rebreanu, fără a da indicaţii asupra valorii de mai târziu a romancierului – afirmă criticul G. Călinescu - , prevestea totuşi un observator al proceselor sufleteşti obscure, aproape bestiale (<<răfuieli>> fioroase, iubiri crâncene de pungaşi, blazări burgheze rezolvate în bătăi). Ion este epopeea, mai degrabă decât romanul, care consacră pe Rebreanu ca poet epic al omului teluric. Ca şi în Mara lui Slavici, eroii nu sunt indivizi cu viaţă unică, ci exponenţi ai clasei şi generaţiei (…) Ion e o capodoperă de o măreţie liniştită, solemnă ca un fluviu american.”
Alcătuită din 24 de bannere de dimensiuni 0,95 x 2,05 m, ampla expoziție aduce în prim plan o serie de documente de arhivă, facsimile, fotografii de familie, date biografice, articole, fragmente de proză, extrase din presa vremii, aprecieri ale criticilor referitoare la opera și personalitatea marelui scriitor român.
Vernisajul va fi deschis de d-na Eleonora Moldovan, consul general al Consulatului României la Cernăuți. Vor participa la eveniment liderii societăților culturale românești din Cernăuți.
Expoziţia va putea fi vizitată în perioada 15 ianuarie – 15 februarie 2016
Liviu Rebreanu s-a născut la 27 noiembrie 1885, în statul Târlișua, județul Bistrița Năsăud și s-a stins din viața pe 1 septembrie 1944, la vila sa din Valea Mare.
A debutat în presa românească în 1908, în revista Luceafărul cu povestirea Codrea (Glasul inimii), iar editorial în iunie 1912, cu volumul Frământări, publicat la Orăștie.
A publicat, de-a lungul timpului, următoarele volume de nuvele: Proștii (1910), Catastrofa (1921), Norocul (1921), Cuibul visurilor (1927), Cântecul lebedelor (1927), Ițic Ștrul, dezertor ( 1932); precum și romanele: Ion (1920), Pădurea spânzuraților (1922), Adam și Eva (1925), Ciuleandra (1927), Crăișorul (1929), Răscoala (1932), Jar (1934), Gorila (1938). Opera sa dramatică cuprinde următoarele piese: Cadrilul (1912), Plicul (1923) și Apostolii (1926).
„Nuvelistica lui Liviu Rebreanu, fără a da indicaţii asupra valorii de mai târziu a romancierului – afirmă criticul G. Călinescu - , prevestea totuşi un observator al proceselor sufleteşti obscure, aproape bestiale (<<răfuieli>> fioroase, iubiri crâncene de pungaşi, blazări burgheze rezolvate în bătăi). Ion este epopeea, mai degrabă decât romanul, care consacră pe Rebreanu ca poet epic al omului teluric. Ca şi în Mara lui Slavici, eroii nu sunt indivizi cu viaţă unică, ci exponenţi ai clasei şi generaţiei (…) Ion e o capodoperă de o măreţie liniştită, solemnă ca un fluviu american.”
Alcătuită din 24 de bannere de dimensiuni 0,95 x 2,05 m, ampla expoziție aduce în prim plan o serie de documente de arhivă, facsimile, fotografii de familie, date biografice, articole, fragmente de proză, extrase din presa vremii, aprecieri ale criticilor referitoare la opera și personalitatea marelui scriitor român.
Vernisajul va fi deschis de d-na Eleonora Moldovan, consul general al Consulatului României la Cernăuți. Vor participa la eveniment liderii societăților culturale românești din Cernăuți.
Expoziţia va putea fi vizitată în perioada 15 ianuarie – 15 februarie 2016
La luat Dumnezeu la timp ca să nu ajungă în puşcăriile comuniste unde au pierit ca martiri mari oameni de cultură ai elitei româneşti interbelice (Mircea Vulcănescu, Gheorghe Brătianu ş.a.) care au refuzat să semneze pactul cu diavolul comunist.
RăspundețiȘtergere