Pro Bucovina Cernăuți: LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ, CA PÂINEA NOASTRĂ CEA DE TOATE ZILELE

CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI LA CERNĂUȚI

La 31 august 2021 Consul General al României la Cernăuți, Irina-Loredana Stănculescu a participat la cea de a XXXII-a ediţie a Sărbătorii Naţionale „Limba noastră cea română” organizată de Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi (preşedinte Vasile Bâcu). Manifestările au fost organizate cu sprijinul Consulatului General al României la Cernăuți . Evenimentul a debutat cu depuneri de flori la monumentul Luceafărului din centrul orașului Cernăuți  la care au participat viceguvernatorul regiunii Cernăuți, Artur Muntean, prim vicepreședintele Consiliului Raional Cernăuți Liudmila Kushnir, cei doi membri de onoare ai Academiei Române, Alexandrina Cernov şi Vasile Tărâţeanu, șefa Catedrei de Filologie Română și Clasică a Universității Naționale din Cernăuți, Cristina Paladean, președintele Societății Scriitorilor Bucovineni, redactorul-șef al revistei „Bucovina literară”, Ovidiu Vintilă, din Suceava, poetul şi criticul literar Ștefan Hostiuc, maică stareță a Mănăstiri Voroneț, stavrofora Gabriela Platon,  publicista Maria Toacă, politologul şi jurnalistul Marin Gherman, profesori și alți reprezentanți ai comunității românești din regiunea Cernăuți.
La sediul Societăţii „Mihai Eminescu” a avut loc o „Masă rotundă” sub genericul „Platforma Limba română în Ucraina — trecut, prezent și viitor”. Dezbaterea a fost moderată de Nicolae Șapcă, vicepreședintele Societății „Mihai Eminescu”, redactor-șef al ziarului „Monitorul bucovinean”.
A XXXII-a ediţie a Sărbătorii Naţionale a fost bogată și în prezentări de carte, și-au lansat noile apariţii editoriale scriitorul din Suceava Alexandru-Ovidiu Vintilă, maica stareţă de la Voroneţ, Gabriela Platon, poetul Vasile Tărâţeanu, membru de Onoare al Academiei Române etc. Un moment liric din opera lui Eminescu au dăruit tinerele de la Liceul nr.6 „Alexandru cel Bun” din  centrul Cernăuţiului – Daniela Zâgrea, Tatiana Govornean, Daniela Struţ.

и ещё 20

Вы, Larisa Jar, Dima Derejor и ещё 17

Поделились: 1

Супер

Комментировать

APEL

către toți românii din Ucraina

Dragi conaționali!
De mai bine de trei decenii, la fiecare început de toamnă, ne sărbătorim limba noastră maternă – Limba Română. Chiar la începutul anilor ʻ90 ai secolului trecut, odată cu destrămarea comunismului și începerea epocii de renaștere națională și culturală, și la noi limba română a fost readusă la veșmântul ei firesc – alfabetul latin; tot atunci am început să ne bucurăm de dreptul de a o numi cu adevăratul său nume – Limba Română – așa cum ne-au lăsat-o marii clasici Eminescu, Creangă, Alecsandri... Ne bucuram cu toții că adevărul predomină, iar noi, chiar dacă suntem o minoritate națională în Ucraina, eram entuziasmați de gândul că țara în care trăim luptă pentru integrare europeană. Pentru noi aceasta însemna în primul rând speranța că ni se vor acorda toate drepturile prevăzute de legislația Uniunii Europene privind minoritățile. 
Însă în ultimii patru ani statul ucrainean a adoptat un șir de legi anticonstituționale, care contravin legislației internaționale europene, prevăzând în mod direct asimilarea totală a etniilor conlocuitoare în stat. Acestea sunt „Legea Ucrainei cu privire la educație”, prin articolul 7 care prevede practic închiderea școlilor naționale, „Legea Ucrainei cu privire la învățământul mediu general”, prin articolul 5, „Legea Ucrainei cu privire la asigurarea funcționării limbii ucrainene”, care constrânge limbile minorităților. SOCIETĂȚILE NAȚIONAL CULTURALE ROMÂNEȘTI AU PROTESTAT ÎNTOTDEAUNA ÎMPOTRIVA LOR, SEMNALÂND OPINIEI PUBLICE DIN ȚARĂ ȘI DE PESTE HOTARE CE SE ÎNTÂMPLĂ. DIN PĂCATE, NU AM FOST AUZIȚI, DAR RĂMÂNEM PE ACELEAȘI POZIȚII.
Înțelegând că schimbarea acestor legi nu mai este posibilă în viitorul apropiat, fapt nu o dată confirmat de autoritățile de la Kiev, în prezent, mai mult ca oricând conștientizăm că noi înșine urmează să avem grijă de limba, cultura și tradițiile noastre!
Astăzi ne adresăm tuturor românilor de bună credință din Ucraina – țărani, muncitori, profesori și medici, preoți, ingineri, constructori, oameni simpli și intelectuali: trebuie să acordăm o atenție majoră educării copiilor și nepoților noștri, în spiritul păstrării culturii noastre românești pe aceste plaiuri binecuvântate și sfințite prin stropirea cu sângele oștenilor Dreptcredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt. 
Rugăm părinții și bunicii ca în cei șapte ani de acasă să-și educe urmașii în spiritul și tradițiile noastre românești înrădăcinate aici de secole.
Indiferent de limba predării materiilor în școlile noastre, să vorbim în limba maternă acasă și în locurile publice. Să frecventăm bisericile în care se slujește în limba română, să ne instruim copiii în clasele românești pe cât va fi posibil, să citim cărți, ziare, reviste românești. Să ascultăm radioul în limba română și să vizionăm posturile românești de televiziune. În rețelele de socializare să comunicăm în limba română. Copiilor și nepoților să le spunem povești românești și de mici să-i învățăm a scrie românește, așa cum au procedat cu noi bunicii noștri pe timpul regimului comunist, iar când a venit vremea renașterii, am demonstrat că și limba română și alfabetul ei ni s-au transmis genetic și se păstrează în măduva oaselor!
Să nu uităm faptul că limba română pentru noi este și o șansă de prosperare economică, științifică și culturală, deoarece este o limbă europeană. Mulți români din Ucraina la ora actuală au făcut o carieră strălucită în România și în alte țări ale Uniunii Europene. În prezent  un mare număr de reprezentanți ai altor naționalități învață limba română pentru a se încadra în relațiile economice dintre două țări, în timp ce noi, românii, ne putem trezi total în afara acestor procese.
Odată cu acordarea autonomiei instituțiilor de învățământ, îi rugăm pe directorii de școli să acorde studierii limbii și literaturii române un număr de ore egal cu cel al orelor de limbă și literatură ucraineană, fapt pe care îl vom solicita și autorităților statului. Clasele absolvente gimnaziale trebuie să susțină în mod obligatoriu examen la evaluarea finală de stat (DPA) la limba și literatura română, iar elevii din clasele absolvente ale școlilor generale de gradele I-III și liceale trebuie să susțină obligatoriu probe la limba română în cadrul evaluării independente de stat (ZNO).
Ne adresăm către toate Societățile culturale și pedagogice românești să se ocupe activ de predarea limbii române tinerei generații.  
Rugăm statul român să sprijine în continuare proiectele depuse de mediul asociativ al românilor din Ucraina și, în măsura posibilităților, să mărească numărul celor care beneficiază de acest sprijin. 

Stimați conaționali!
În diferite perioade istorice am locuit în diferite state și niciodată nu am ignorat limbile țărilor respective. Am învățat germana, rusa, acum învățăm limba ucraineană. Însă întotdeauna, de-a lungul istoriei, ne-am dorit să cunoaștem și limba maternă. Și faptul că o vorbim până acum, ne învățăm copiii și nepoții, cinstim portul și tradițiile strămoșești ne insuflă încrederea că vom dăinui în veci pe aceste meleaguri.  Pentru că așa vrea Dumnezeu!

Textul apelului a fost adoptat în unanimitate în cadrul celei de-a XXXII-a ediții a sărbătorii naționale „Limba noastră cea română”, care a avut loc în data de 31 august 2021.

Președintele adunării:
Nicolae Șapcă, 
vicepreședinte al Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu” din Cernăuți 

Anul acesta, la Cernăuți, am sărbătorit cu totul altfel ”Limba noastră cea Română”. Și nu numai pentru că n-am ieșit din restricțiile pandemiei, iar dl Vasile Bâcu, președintele Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina ”Mihai Eminescu”, organizatoarea dintotdeauna a acestor festivități, încă plătește tribut covidului. Și-a spus cuvântul dorința de a ne cinsti limba maternă împreună cu frații basarabeni și cu toți românii, dar și de a evita replicile unor critici ai edițiilor precedente că e prea mult festivism (folclorism) în derularea spectaculoasă a evenimentului, sau, și mai supărător, că ne-am transformat în români decorativi. Acum, ar fi de obiectat că prea sărac a fost programul, conținând doar tradiționala depunere de flori la monumentul lui Mihai Eminescu și ”masa rotundă”, inițiată de publicistul Nicolae Șapcă, vicepreședintele Societății organizatoare, cu atotcuprinzătorul generic ”Platforma Limba română în Ucraina – trecut, prezent și viitor”. Dar pe parcursul a câtorva ore de dezbateri la această ”masă rotundă” s-a evidențiat oportunitatea, necesitatea, sperăm că și folosul, unor asemenea manifestări. Faptul că vorbim de zeci de ani despre unele și aceleași probleme nu înseamnă că trebuie să le trecem la tăcere, mai ales astăzi când învățământul în limba română în Ucraina dispare, aria limbii noastre limitându-se la comunicarea în familie și serviciile religioase în bisericile din localitățile populate de români. 
Marele nostru noroc e că-l avem pe Eminescu la Cernăuți, îngerul de pază, care nu ne lasă să uităm ”cine-am fost și încă mai suntem”. Lângă statuia Poetului ne transfigurăm ca printr-un miracol, suntem cei mai uniți și mai sinceri români. E locul unde cântările corului ”Dragoș Vodă” răsună până la Dumnezeu, unde florile sunt roditoare de iubire românească, unde ne bucurăm unii de alții și nu pare o banalitate dorința de a ne îmbrățișa și fotografia împreună, mai ales când avem printre noi susținători de nădejde cum este Consulul General al României la Cernăuți, doamna Irina Loredana Stănculescu. Ne-am bucurat și de binecuvântarea maicii stareță a Mănăstirii Voroneț, stavrofora Gabriela Platon, care a venit cu dar de carte, însoțită de poetul Alexandru Ovidiu Vintilă, președintele Societății Scriitorilor Bucovineni. 
După acest tradițional, dar de fiecare dată emoționant preludiu, la Casa Națională s-au desfășurat dezbateri din care se conturează un program de activitate pentru prezent și viitor. Și dacă peste toate deznădejdile a luminat o rază de optimism, apoi de la lacrima Excelenței sale, Irina Loredana Stănculescu pornește.Cu vibrația impresiilor celor trei ani trăiți printre noi, dumneaei a asigurat comunitatea românească din regiunea Cernăuți că există susținere din partea Patriei istorice, fapt dovedit și de vizita reprezentanților comunității la Ministerul de Externe al României și întâlnirea cu secretarul de stat Dan Neculăescu. Țara face pași mici, dar temeinici întru folosul românilor de aici, după cum spune cu modestie doamna Consul General, meritul în mare parte aparținându-i.
Luând ca o reverență în avans aprecierea dnei Irina Loredana Stănculescu că ”limba română dăinuiește pe aceste meleaguri pentru că au existat oameni ca noi”, moderatorul Nicolae Șapcă a orientat discuția pe făgașul întrebării ”Ce facem mai departe, unde rămâne limba română – numai în familie și biserică?” Merită atenție opinia dr. Marin Gherman, președinte și fondator al Centrului Media BucPress, care a abordat aspectul pragmatic, folosirea limbii române în mediul social și economic. E foarte important acest lucru pentru generația tânără, căci încă de la Eminescu știm că ”unde este inima tineretului, acolo sunt și ideile viitorului”. Idei similare au fost exprimate și de tânăra șefă a Catedrei de Filologie Română și Clasică a Universității Cernăuțene, dr. Cristina Paladean, care a relatat despre cum promovează limba română în spațiul academic și reformele întreprinse pentru a stimula interesul tinerilor față de studierea limbii și literaturii române. De asemenea, merită să fie aplicată în practică propunerea de a-i uni pe vorbitorii de limba română de la diverse facultăți și instituții de învățământ într-o asociație (ligă) a studenților, după modelul semenilor ucraineni din așezămintele de învățământ superior din România. 
Spre deosebire de tineri, reprezentanții generației mai în vârstă s-au referit la aspectul sentimental/spiritual/sufletesc al limbii române pentru supraviețuirea noastră identitară în Ucraina. Dr. Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române, s-a aprofundat în trecut, apelând la marii înaintași – Mihai Eminescu, Mihail Kogălniceanu, Leca Morariu. Invocând curajul lor, a făcut și preziceri, adeverite de istoria din trecut, că toate imperiile care neglijează drepturile minorităților naționale au ajuns la un final dramatic, s-au destrămat. Prezentând cele trei volume despre destinul martiric al preotului Visarion Puiu, scriitorul Vasile Tărâțeanu, președintele Centrului Cultural Român ”Eudoxiu Hurmuzachi”, membru de onoare al Academiei Române, a depănat ”gânduri ce ne pun pe gânduri” izvorâte din permanenta stare de durere. Discursul său i-a insuflat optimism unuia dintre cei mai exigenți critici ai noștri, scriitorul Ștefan Hostiuc, care a exclamat că ”va renaște limba română, asemenea revenirii la viața activă a învingătorului Vasile Tărâțeanu”.
Clipe relevante ne-a dăruit maica stareță a Mănăstirii Voroneț, dr. Gabriela Platon, membră de onoare a Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina ”Mihai Eminescu”, mărturisind că vine de fiecare dată la românii din Cernăuți ca și cum ar fi ultima oară. Adică, vine cu binecuvântare și ce are mai scump la suflet. Din partea măicuței proinstarețe Irina Pântescu ne-a recitat poezia lui George Sion ”Mult e dulce și frumoasă limba ce-o vorbim”, precum și din ”Poeziile măicuței”, iar de la maica scriitoare Elena Simionovici ne-a transmis volumul ”Sfânta Mănăstire Voroneț. Trei decenii de la reînființare”. Despre remarcabila-i carte, citită și căutată, ”De la mărturia vechilor greci la mărturisirea patristică”, care ne introduce în miezul interpretărilor teologice și filosofice ale minunațiilor Mănăstirii Voroneț, ne-a vorvit poetul Alexandru Ovidiu Vintilă. În calitatea-i de redactor-șef al revistei ”Bucovina literară”, ne-a adus două numere proaspete, recunoscând că ”Bucovina literară” vine la Cernăuți ”ca la o mamă”, căci aici a văzut pentru prima dată lumina zilei. Cei prezenți au avut bucuria de a asista la lansarea elegantului său volum de versuri, premiat și înalt apreciat de critica literară ”Insectele imperiului (câte ceva despre orbirea șamanilor)”, și de a-l primi în dar cu autograf de la autor. 
Cu intervenții inedite și binevenite la subiectul abordat au intervenit profesorii Dorin Misichevici, Octavian Voronca, Elena Purici, dr. doc. Ilie Popescu, autor al multor cărți întru dăinuirea limbii române. Elogii limbii române au adus tinerele de la Liceul ”Alexandru cel Bun” - Daniela Struț, Daniela Zâgrea, Tatiana Govornean. Sperăm că apelul participanților la ediția a XXXII-a a Sărbătorii Naționale ”Limba noastră cea Română”, lansat către românii din Ucraina, își va găsi ecou în inimile conaționalilor și că toate eforturile întru apărarea limbii române, de-a pururi stăpâna noastră, nu ne sunt zadarnice. 
Maria TOACĂ
Fotografii de Nicolae HAUCA. — 