ROMÂNII TIMOCENI, o carte despre viața românilor din Serbia de Răsărit

Lucrarea „Românii timoceni – studiu jurnalistic despre românii din Timoc și Morava și lupta lor pentru păstrarea identității naționale”, scrisă de jurnalistul Romeo Crîșmaru și tipărită la Editura ALMA din Craiova va fi lansată  pe data de 25 februarie 2015, începând cu ora 14.00, în cadrul Târgului de Carte GAUDEAMUS, la Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova. Volumul cuprinde o istorie vie surprinsă în note, interviuri și reportaje și își propune să explice o parte din cele mai arzătoare probleme cu care se confruntă comunitatea românească din Serbia de Răsărit.

Volumul a fost tipărit cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe – Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, iar cu prilejul lansării lui, în cadrul prestigiosului târg de carte GAUDEAMUS, va avea loc și dezbaterea: „Unitate și reconciliere la românii din Serbia de Răsărit”, la care participă, alături de autorul cărții, lector univ. dr. Mihai Ghițulescu de la Facultatea de Științe Sociale a Universității din Craiova, conf. univ. dr. Gabriela Rusu Păsărin, jurnalista Marga Bulugean și reprezentanţi ai comunității româneşti din Serbia de Răsărit. Moderatorul dezbaterii va fi scriitorul Mihai Firică. Evenimentul este organizat de publicația online jurnalromanesc.ro, în colaborare cu Universitatea din Craiova.

Cu prilejul lansării volumului dedicat românilor din Timoc, autorul lui va dona o parte din volumele editate Bibliotecii Universității din Craiova și Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman” din Craiova.

Cartea „Românii timoceni – studiu jurnalistic despre românii din Timoc și Morava și lupta lor pentru păstrarea identității naționale” și-a propus să ilustreze, în note, reportaje și interviuri culese din localități emblematice pentru comunitatea românească din Serbia, dintre Dunăre, Timoc și Morava, realități ale vieții conaționalilor noștri și ale modului în care ei își păstrează identitatea românească luptându-se, de cele mai multe ori, cu reticența autorităților sârbe, cu nedreptățile istoriei și cu propriile lor convingeri, precum și cu dureroasa împărțire a comunității lor în români și vlahi.

Orice călătorie în Valea Timocului și, în general, în Serbia de Răsărit, fie că e vorba de Valea Dunării, Timoc, Valea Moravei sau Homolje, este cu siguranță o experiență deosebită. Cine trăiește pentru prima oară această experiență unică, își dorește cu ardoare să revină aici. Și nu este nevoie de o doză de patriotism excesiv de mare, vecină cu naționalismul, pentru a te simți mișcat de ceea ce vezi aici, impresionat și emoționat. Emoțiile sunt cu atât mai mari cu cât vezi că acești oameni vorbesc aceeași limbă română ca și tine, folosind, desigur, un dialect local atât de frumos și plăcut auzului, dar pe măsură ce intri în vorbă cu ei, identificarea începe să devină o problemă. Foarte mulți spun că sunt români, așa cum au fost bunicii și străbunicii lor, alții spun că sunt rumâni, iar în cel mai nefericit dintre cazuri ei se autodenumesc VLAHI, spunându-ți cu seninătate că așa se spune pe aici, așa se spune în limba sârbă la români – „vlasi”!

Veți descoperi în lucrarea autorului situații confuze și bizare, dar și eforturi ale românilor de a-și păstra identitatea. Un exemplu elocvent poate fi, pentru cei care încă mai contrazic adevărul dureros al împărțirii românilor în români și vlahi, redarea în paginile volumului a cunoscutei rugăciuni creștine „Tatăl Nostru”, așa cum a fost ea tradusă în „limba vlahă” de ideologii vlahismului din Serbia de Răsărit, monstruozitatea ce a luat naștere din erorile comise în lanț de-a lungul vremii în identificarea corectă a minorității românești din Serbia. Prin această anomalie se dorește să se demonstreze că vlahii vorbesc o cu totul altă limbă decât românii și că, implicit, ar fi o altă națiune.

Cartea mai conține un reportaj realizat la Biserica românească cu hramul Sfinților Montanus și Maxima din Sigidunum, aflată pe Valea Moravei, unde preotul Iel Buobu Lui împlinește, după 1700 de ani, profeția Sfântului Montanus, cel care înainte de a fi ucis pentru credința lui în Hristos, prin înecare în râul Sava, pe 26 martie 304, a spus: „Cu ochii minții văd, Stăpâne, cum în această latură de pământ se ridică un popor nou care cheamă numele Tău cel Sfânt, prin biserici, în limba română”

De asemenea, tot în cuprinsul acestui volum, cititorii vor descoperii cum luptă românii din Serbia pentru visul lor secular, cel al dobândirii cetățeniei române, dar și pentru a putea să își ducă copiii la cursurile de limba română, în condițiile în care românii noștri de aici se confruntă cu cea mai dureroasă situație posibilă: vorbesc limba română din familie, dar nu știu să scrie și să citească în limba strămoșilor lor.

Cartea poate fi citită și online, la următoarea adresă:http://www.jurnalromanesc.ro/jr1/images/Cartea/romanii_timoceni_WT.pdf