Georgel Nucă şi prietenii lui de cântec au găsit la Cernăuţi un public minunat, români cu inimă mare

Georgel Nucă, Marian Vijoi şi Ilie Caraş la TV BUCOVINA Cernăuți 2016

VEZI 47 DE VIDEO CLIPURI MAI SUS!

Clipe de neuitat alături de îndrăgiţii interpreţi Georgel Nucă, Marian Vijoi şi Ilie Caraş au trăit în ziua de 28 ianuarie 2016 în inima bătrânei urbe cernăuţene, acolo unde se mai aud paşii marelui Eminescu, românii din nordul Bucovinei care mai păstrează în inimile lor acel dor de cântec românesc şi de datinile noastre strămoşeşti.

A fost o zi plină pentru oaspeţii sosiţi din Bucureşti, plină de emoţii frumoase, dar şi de întâlniri cu oameni dragi. A început această zi pentru iubiţii interpreţi Georgel Nucă, Marian Vijoi şi Ilie Caraş cu participarea lor în direct la postul de radio Cernăuţi, lansat la 1 decembrie 2015 cu sprijinul DPRRP, care emite 24 de ore din 24 în limba română, unde a dialogat cu gazdele emisiunii "Întâlniri de suflet" - Vitalie Zâgrea şi Marin Gherman, răspunzând la întrebările ascultătorilor români de pretutindeni, iar la orele 12.30 interpreţii noştri dragi au susţinut o conferinţă la Centrul de presă "Libertatea Cuvântului" din oraşul Cernăuţi, la care au participat un număr mare de jurnalişti români din nordul Bucovinei, care s-au interesat de viaţa şi activitatea interpreţilor, dar şi de un potenţial mod de colaborare între postul de televiziune TVH, unde activează cunoscutul realizator de emisiuni folclorice Georgel Nucă şi postul de televiziune Bucovina din Cernăuţi, (redacţia română), dar şi despre susţinerea şi promovarea valorilor culturale româneşti din nordul Bucovinei în cadrul festivalurilor folclorice şi a emisiunilor muzicale televizate din România.

La radio Bucovina interpreţii de muzică populară Georgel Nucă, Marian Vijoi şi Ilie Caraş au discutat timp de o oră aproape cu ascultătorii români de pretutindeni, în special din regiunea Cernăuţi, care, într-un număr foarte mare, au participat la emisiune salutându-i pe interpreţii dragi şi mulţumindu-i lui Georgel Nucă pentru frumoasele emisiuni pe care le realizează în fiecare sâmbătă şi duminică la TVH, emisiuni care sunt urmărite cu multă plăcere în fiecare casă de români din nordul Bucovinei. Datorită acestei emisiuni, Georgel Nucă şi prietenii lui de cântec s-au convins încă o dată cât de mult sunt aşteptaţi şi apreciaţi de publicul român din Ucraina.

Liga Tineretului Român "Junimea" din nordul Bucovinei, împreună cu Centrul Cultural Român "Eudoxiu Hurmuzachi" au organizat în incinta Restaurantului "Bucureşti" din oraşul Cernăuţi o întâlnire de neuitat a îndrăgiţilor interpreţi cu admiratorii cântecelor lor, cu publicul cernăuţean adunat într-un număr impresionant de mare, care au venit să-i admire şi să-i asculte cântând pe Georgel Nucă, Marian Vijoi şi Ilie Caraş, nume cunoscute şi apreciate în întreg spaţiul românesc, şi la Cernăuţi, inclusiv.

Oaspeţii dragi au menţionat că îşi doresc foarte mult ca în primăvara acestui an să organizeze la Cernăuţi un spectacol de muzică populară cu participarea celor mai îndrăgiţi interpreţi de folclor din zona Cernăuţiului, din România şi Republica Moldova, întrucât publicul cernăuţean, românii de aici merită să-i cunoască şi să se întâlnească, să-i asculte la ei acasă cântând pe acei interpreţi de muzică populară, care pun preţ pe valoare, talent şi profesionalism. 

Vitalie Zâgrea pentru BucPress.eu

FOTO și   VIDEO de  NICOLAE HAUCA 

Revista presei nord bucovinene de limba română din 29/01/2016

Libertatea Cuvântului (Cernăuți) Nr.4 2016

Atenție! Pentru a citi ziarul în mărime reală, accesați tastele Ctrl și (+) la mărire & Ctrl și (–) la micșorare

//////////////////////////////////////////

ZIARUL CONCORDIA. 29.01.16

/////////////////////////////////////////////

GAZETA DE HERȚA din 29.01.2016

//////////////////////////////////////////////////////////////////

Întâlnire de suflet cu trei tinere vedete ale cântecului popular românesc.

Dragi prieteni!

Mâine, 28 ianuarie 2016, începând de la orele 15.30, în incinta Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” va avea loc o întâlnire de suflet, cu trei tinere vedete ale cântecului popular românesc.

Spunând aceasta îi avem în vedere pe Ilie Caraș, cel care face popularizează cântecul nord bucovinean de pe Valea Siretului nu numai în întreg spațiul românesc, ci şi departe peste hotarele Patriei noastre istorice.

Dar şi pe prietenii săi Georgel Nucă şi Marian Vijoi care vor sosi pentru prima dată la Cernăuţi, deși şi-au dorit de mai demult să ajungă pe meleagurile noastre.

Tustrei au sosit la Cernăuţi la invitația Ligii Tineretului Român „Junimea şi a Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din regiunea Cernăuţi.

La această întâlnire de suflet sunt invitați toți iubitorii de muzică populară.

Intrarea este liberă.

Teatrul Matei Vișniec

SURSA: http://www.suplimentuldecultura.ro/index.php/continutArticolNrIdent/Rubrici/11044
http://www.suplimentuldecultura.ro/index.php/continutArticolNrIdent/Rubrici/11044

Datul in spectacol

De prin teatre, la inceput de 2016

Oltita Cintec

Am descoperit, cu neplacuta surprindere si infinita nedumerire, ca in Catalogul ocupatiilor din Romania (COR) nu apare profesiunea „critic de teatru“. Nu ma gandesc la scenarii oculte gestionate de artistii pe care, de-a lungul sezoanelor, i-au iritat penitele ascutite ale cronicarilor si teoreticienilor. Trebuie sa fie, pur si simplu, o neglijenta a celor care, in frunte cu Ministerul Muncii, revizuiesc anual pomenitul inventar ocupational.

Nu suntem singurii... sariti! In aceeasi nefireasca situatie se afla si camarazii care se ocupa de cinematografie: criticii de film. Nici ei nu se regasesc in COR 2016. Initial am crezut ca redactorii COR nu merg la teatru si nu citesc ce se scrie despre spectacolele teatrale. Spre stiinta, ii informez ca exercitiul critic se practica peste tot in lume, iar la nivel global functioneaza si o asociatie, Asociatia Internationala a Criticilor de Teatru (AICT), cu sediul in Paris, la care suntem afiliati si noi, criticii teatrali din Romania, AICT.RO. Explicatia omisiunii trebuie sa fie superficialitatea alcatuitorilor COR. Din punctul lor de vedere, e recunoscut si consemnat doar criticul de arta (plastica, vizuala, banuiesc), literar si muzical. O privire mai atenta catre specializarile universitatilor de arte si jurnalism din tara si catre piata muncii, foiletarea unei reviste de cultura ar fi relevat existenta criticilor de teatru si de film. Toate aceste variante specializate de analiza sunt, de fapt, forme de jurnalism, iar a le radia din realitate imi aminteste de o anecdota. Se spune ca la vederea primei girafe aduse, in carne si oase, impreuna cu alte daruri, la curtea lui Ludovic al XIV-lea, aristocratii au fost atat de uimiti incat au exclamat: „Asa ceva nu exista!“.

Bietul bilet de teatru, nici nu stiti cate poveri fiscale se abat asupra umerilor sai fragili! Iata-le: timbrul cultural/teatral, in cuantum de 5% din pret, suma virata in conturile uniunilor de creatie, in cazul teatrelor, la UNITER. Culmea e ca timbrul pe divertisment, adica pe incasarile dobandite din spectacole de amuzament, comerciale, de alta natura decat cele teatrale, e doar 3%. Se adauga taxa pentru Crucea Rosie, inca 1%. Alti 2%, impozit pe spectacol, achitat lunar la Primarie. Plus timbrul pentru monumentele istorice, reprezentand 2% din valoarea fara TVA a pretului de vanzare, virat lunar in contul Institutului National al Patrimoniului. Uniunea Compozitorilor din Romania colecteaza procentual in raport cu durata muzicii de scena: pentru pana la 10 minute de muzica intr-un spectacol, 2%, dar nu mai putin de 100 de lei; pentru muzica mai mult de 40 de minute intr-un spectacol, 4,5%, dar nu mai putin de 300 de lei per reprezentatie. Si tantieme pentru piesa sau dramatizare, procente negociabile direct cu autorul conform legii drepturilor de proprietate intelectuala. Daca am numarat bine, sase impozite! Mai, mai ca incepi sa-i intelegi pe organizatorii de manifestari cu intrare libera. Sa-i intelegi, da, dar sa accepti, ba! Pe termen lung si sub aspect educational, gratuitatea nu-i deloc buna. Cumparatul unui bilet echivaleaza cu o forma de recunoastere si de respect fata de munca de creatie a artistilor. Intrarea libera lasa impresia de lucru lipsit de valoare, pe care-l oferim de pleasca, doar-doar o veni cineva sa-l vada. Pretul biletului, chiar subventionat cum e in majoritatea cazurilor si in diverse maniere, indica insusirea de produs cultural a spectacolului ori creatiei plastice, muzicale. Reflecta indirect realitatea ca un artist sau un grup de  artisti au elaborat creativ cateva luni sau cativa ani pentru a-l imagina, ca s-au investit resurse materiale si umane. Iar munca lor, creatoare de valoare spirituala, trebuie evidentiata astfel.

La un teatru din tara, important, nu spui care, directorul economic, o doamna, pardon, o femeie, obisnuieste sa traga zdravan la masea. Zilnic. Nu acasa, ci in institutie, in biroul domniei sale, chiar in timpul orelor de program. O stie toata lumea, de la angajati, la manager si presa. S-a si scris despre caz, dar persoana e bine, merci. Sa fie vreun experiment legat de serbarile dionisiace? Nici vorba! E o patima, grea, care i se trece inexplicabil cu vederea.

La un alt teatru din tara, mai mic, ce-i drept, un manager a legat actorii de glie printr-un regulament de ordine interioara de-a dreptul hilar. Si ilegal. Cea mai nazbatioasa prevedere le vizeaza pe angajate, care au obligatia sa anunte institutia in scris, cu cel putin sase luni inainte, despre intentia de a ramane... insarcinate. Asta da, planningfamilial!

Mare cearta, mare in lumea teatrala, pe modificarea catorva articole din legea managementului cultural. Cativa, putini, isi bat capul si citesc cu atentie reformularile cu pricina. Ceilalti, majoritatea, manati de patimi si spaime, declama cuvinte grele, contondente, precum razboi. In forma actuala, articolul, unul dintre ele, cel mai fierbinte, zice, limitativ, ca doar absolventii cu studii de licenta in domeniul de activitate al institutiei au dreptul sa se inscrie la concursul pentru un post vacant de director intr-o institutie culturala. Ministerul Culturii doreste, justificat, sa indrepte ingradirea si sa adauge la: „articolul 3, litera c):…intruneste conditiile de studii universitare de licenta, de masterat sau de doctorat absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta, de master, de doctorat in domeniul stiinte umaniste si arte sau in domeniul de activitate al institutiei…; Litera d) intruneste conditiile de experienta de minimum 3 ani in domeniul de activitate al institutiei, cu exceptia asezamintelor culturale de la nivel comunal, dovedite cu contract individual de munca, contracte incheiate in baza legislatiei privind dreptul de autor, precum si cu orice alte contracte prevazute de lege“. Din cate se vede in spatiul public, artistii se tem de managerii culturali care s-ar putea inscrie astfel in competitie. Nici n-ar fi rau ca si un manager cultural sa administreze un teatru, pentru ca, in esenta, tocmai despre asta e vorba. De programele artistice se poate ocupa directorul artistic in stransa colaborare cu consiliul artistic. Consiliu care, deocamdata, e consultativ, dar care, ca tot am ajuns si aici, ar trebui sa includa experti din afara institutiei, pentru un feedback obiectiv, distantat. In multe locuri, pentru a-si cumpara linistea, managerii deschid larg usile consiliului artistic catre cei din teatru, confundand importantul organism cu un fel de sindicat, unde se face consultarea celor mai vocali din trupa. Si-atunci sa ne mai miram ca nu prea merge treaba?

Botoşani: Adevărata sărbătoare a Unirii a avut loc la Darabani

Duminică, 24 ianuarie 2016 , de ziua când istoria a consemnat primul pas de unificare teritorială a provinciilor româneşti sub sintagma Unirea Principatelor Române, respectiv Moldova cu Muntenia, în judeţ au fost organizate mai multe evenimente. În municipiul Botoşani sărbătoarea a fost umbrită de chermeza de sâmbătă seară, respectiv Revelionul Pensionarilor considerat de politicienii de stânga a fi mai important din punct de vedere politic şi electoral.
În schimb, la Darabani, primarul Cornel Aroşoaie în parteneriat cuAsociaţia „Prietenii Basarabiei, Bucovinei şi Ţinutului Herţa” a cărei preşedinte este prof. Constantin Moroşanu, a marcat evenimentul printr-o adevărată înfrăţire fiind invitaţi să participe români din Bucovina Ucraineană şi Republica Moldova (foto 1 – poză de grup).
Festivitatea a fost programată să se desfăşoare într-o succesiune de trei etape. Mai întâi, la sala de festivităţi a Consiliului Orăşenesc Darabani s-a desfăşurat un simpozion la care istoricii au readus în actualitate faptele unioniştilor derulate în luna ianuarie 1859 finalizate cu ceea ce a rămas în istorie drept Mica Unire a Principatelor Române. Au luat cuvântul istoricul profesor Lucian Florea de la Şcoala din Darabani şi istoricul dorohoian prof. dr. Vasile Adăscăliţei.
De remarcat că în expozeul său profesorul Adăscăliţei a făcut o incursiune şi printre unioniştii din partea Ţinutului Dorohoi care s-au opus cu înverşunare caimacanului Moldovei, Nicolae Vogoridi, ce dorea compromiterea unirii celor două principate pentru a satisface interesele Turciei care nu vedea cu ochibuni înfăptuirea unei astfel de unificări teritoriale. Abordând şi în această manieră actul Unirii, profesorul a făcut ca discursul său să devină interesant prin ineditul informaţiilor oferite, în sală fiind prezente persoane mai puţin cunoscătoare a evenimentelor din acele vremuri când s-au pus bazele înfăptuirii României moderne.
N-a lipsit de la cuvânt primarul comunei Mahala – Ucraina, Elena Nandriş, care a ţinut un discurs emoţionat, punând în prim plan lupta pe care românii din Ucraina o duc cu autorităţile ca să-şi poată păstra limba, portul şi tradiţiile moştenite de la moşi-strămoşi, într-un cuvânt spus, să poată trăi şi simţi româneşte.
Poetul român Gheorghe Şodrângă din Ţinutul Herţa n-a putut fi prezent la evenimentul de la Darabani, fiind reţinut de un alt eveniment organizat la Cernăuţi, dar a trimis o emoţionantă poezie care a fost citită de către profesorul Constantin Moroşanu. O poezie expresie a durerii din sufletul românilor bucovineni care se simt abandonaţi de Ţara Mamă şi lăsaţi fără apărare în faţa autorităţilor ucrainene care nu văd cu ochi buni menţinerea spiritului românesc în zona regiunii Cernăuţi.
A urmat partea a doua a programului zilei. Corul „Dragoş Vodă” venit de la Cernăuţi (foto 2 şi 3) a prezentat un buchet de cântece patriotice interpretate cu trăiri emoţionale greu de înţeles pentru noi, cei de acasă. Corului i-a urmat programul artistic susţinut de către Grupul vocal Mahala coordonat chiar de primarul Elena Nandriş, profesor de muzică la bază.
Desigur, fiind invitaţi să imortalizăm evenimentul pe camera de filmat pentru a-l reda apoi în cadrul emisiunii televizate Lumea lu’ Rotundu, noi ne-am făcut datoria. N-am mai stat şi la partea a treia a programului ce consta în desfăşurarea unor concursuri cu elevi de la şcolile din Darabani cu întrebări pe tema Unirii, primarul Aroşoaie urmând a premia câştigătorii. Ni s-a spus că evenimentul zilei se va încheia spre seară cu o retragere cu torţe pe strada principală a oraşului.
Am mai remarcat faptul că, deşi invitate, nicio autoritate judeţeană, nici un politician de marcă n-a onorat cu prezenţa evenimentul deşi fiind unul cu prezenţă internaţională ar fi meritat să fie luat în seamă pentru că el a constituit o adevărată înfrăţire.
Am aflat ulterior, după ce am plecat, că spre seară a apărut în zonă o trupă de politicieni ai PSD formată din deputatul Tamara Ciofu, preşedintele executiv Ovidiu Portariuc, Gheorghe Vâzdoagă etc. Fiind prezenţi doar la masa de protocol, nu şi la evenimentul în sine, îl cităm pe bădiţa Ion Creangă cu una din multele sale zicale populare Mb>„La bucate înainte, la război înapoi” .

Sărbătoarea Unirii, a scos în stradă la Darabani, peste 500 de persoane.

---

Duminică 24 ianuarie 2016 la Darabani în organizarea primarului Aroșoaie, având drept perteneri Asociația ,,Prietenii Basarabiei, Bucovinei și Ținutului Herța”, dar și instituțiile de învățământ din oraș respectiv Grupul școlar Darabani, școala ,,Leon Dănăilă” și Clubul copiilor, dărăbăneni au participat la o manifestare deosebită dedicată sărbătorii a 157 de ani de la Unirea Moldovei cu Țara Românească.

Manifestările au fost deschise la orele 10:00 în sala de sedințe a primăriei, în fața unui public numeros, format din români din Regiunea Cernăuți, Rep. Moldova, dar și intelectuali de vază ai cetățeni ai localității Darabani.

Primarul Aroșoaie, la ținută oficială a salutat pe cei prezenți, mulțumind în special oapeților de peste graniță, care au înfruntat frigul și s-au deplasat la Darabani.

C-tin Moroșanu președintele Asociației ,,Prietenii Basarabiei, Bucovinei și Ținutului Herța” a prezentat Corul ,,Dragoș Vodă”, Grupul ,,Armonia” de la Mahala, Grupurile de la Costiceni, Dranița și Moldova, dând apoi cuvântul istoricilor pentru a prezenta un lux de amănunte fenomenul unirii de la 1859.

Prof. Lucian Florea și Prof. dr. Adăscăliței Vasile în cuvântul lor au oferit o adevărată lecție de istorie, publicul fiind atent și comunicând cu lectorii.

Românii de la Cernăuți în frumosul strai bucovinean, cu drapelul tricolorilor în mână, conduși de prof. Dănuț Caulea, au prezentat un frumos program de muzică patriotică legată de evenimentul Unirii.

Grupul Armonia de la Mahala, a cântat câteva cântece populare care au mers la inima spectatorilor.

În partea a doua a manifestărilor, începând cu orele 15:00 sala a devenit arhilpină, prezenți fiind elevii de la școlile orașului, cadre didactice și părinți.

Senatorul Doina Fedorovici, dep. Tamara Ciofu primarul municipiului Botoșani, Ovidiu Portariuc, consilieul Văzdoagă și inspectorul general Mihaela Huncă fiind oaspeți de seamă a evenimentului.

Invitații de marcă au fost și primarii de la Mileanca, Viișoara, Havârna, Hudești și Concești. După ce prof. Lucian Florea, a prezentat semnificația evenimentului istoric de la 1859, cinci echipaje formate din elevii de la școala ,,Leon Dănăilă” au participat la un concurs pe teme de istorie, premiile constând în diplome dar și bani alocați de primărie.

Un premiu special a oferit șefa Inspectorului școlar, pentru echipajul câștigător, acesta cifrându-se la 700 de lei. Un frumos program artistic l-au prezentat elevii conduși de către prof. Costel Florea și prof. Jar L.

În final cei prezenți în număr de peste 500, au primit din partea primăriei, câte o portie de fasole și cârnați, deplasându-se cu torțe prin centrul orașului, pe melodia Hora Unirii interpretată de copii de la club, conduși de către prof. Dascălu Mirel. Parteneri Mass-Media; jurnalul de Botoșani și Dorohoi, Plai Dărăbănean, Dărăbănenii.ro, Lumea lui Rotundu și postul local de televiziune Darmir.

                                                         Geo Dărăbăneanu.

Românii s-au unit la Cernăuţi prin cântecul folcloric românesc şi prin doinele străbune

Ziua de 24 ianuarie este scrisă cu roşu în calendarul românilor de pretutindeni, este Ziua Unirii Principatelor Române. Această dată importantă şi semnificativă în istoria statului român a fost marcată şi la Cernăuţi printr-o suită de manifestări culturale. Una dintre acestea a fost spectacolul folcloric „Hai să dăm mână cu mână, cei cu inima română”, un spectacol extraordinar organizat de Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi (preşedinte – Vasile Tărâţeanu) şi sponsorizat de Institutul Cultural Român din Bucureşti.

Despre acest eveniment însemnat a vorbit mai întâi academicianul Vasile Tărâţeanu, apoi în  mesajul de felicitare semnat de doamna Eleonora Moldovan, Consul General al României la Cernăuţi, s-a amintit despre Unirea Principatelor Române, despre această sărbătoare, care a fost marcată mai pe larg în târgul Ieşilor.

Iar Ovidiana Bolumac, reprezentanta ICR şi-a exprimat bucuria de a fi prezentă în acest minunat oraş al Bucovinei şi de a participa la manifestările organizate la Cernăuţi  cu prilejul Zilei Unirii Principatelor.

 Istoricul Ştefan Purici, prorectorul Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava, originar din satul Ostriţa, raionul Herţa, a susţinut un discurs în faţa publicului cernăuţean despre Ziua Unirii Principatelor Române şi despre domnitorul Alexandru Ioan Cuza, ctitorul celei mai temeinice uniri a românilor de pretutindeni.
În continuare în scenă au urcat îndrăgitele interprete de folclor românesc – Zinaida Bolboceanu, Suzana Popescu şi neîntrecuta noastră privighitoare – Maria Iliuţ, care au fost acompaniate de un minunat taraf folcloric din Chişinău, condus de Vitalie Hrib, originar din regiunea Cernăuţi. A fost o adevărată duminică a cântecului românesc, în jurul căruia s-au adunat, cu adevărat, un public select, iubitor de cântec, limbă şi neam. Cele trei ore au trecut ca un vis în care ne-am regăsit şi noi pe o ramură din marele pom al unităţii. A fost o adevărată duminică de suflet, un spectacol de zile mari pentru românii din regiunea Cernăuţi. Cei care au fost prezenţi îşi doreau parcă să nu se mai sfârşească niciodată acele clipe minunate, iar cei care n-au reuşit să ajungă, sper că vor regreta mult întrucât au pierdut acea frumoasă întâlnire cu îndrăgitele inteprete de folclor Zinaida Bolboceanu, Suzana Popescu, care, de fapt, au vizitat pentru prima dată oraşul Cernăuţi şi cu bucovineanca noastră Maria Iliuţ, care este tot mai des solicitată şi aşteptată acasă, în frumoasa Bucovină.  
de Vitalie ZÂGREA, pentru BucPress.eu

FOTO și VIDEO  de NICOLAE HAUCA.