"Sâmbra oilor" / «Полонинська ватра»

In ziua de 27 mai 2012 pe stadionul " Carpaţi " din centrul raional Putila din reg. Cernăuţi a avut loc tradiţionala sărbătoare de scoatere a turmelor de oi la păşune "Poloninska Vatra" (Vatra de pe plai). Programul a inclus felicitări din partea autoritarilor către huţulii implicaţi in businessului agricol, un program de concert cu participarea grupurilor folclorice din zona.

27 мая в поселке Путила состоялся 49-ый традиционный районный праздник выхода на пастбища «Полонинська ватра». Театрализованное торжественное действо началось в 11-часов на поселковом стадионе «Карпаты». В программе мероприятия торжественное открытие праздника «Полонинська ватра», поздравления работников агропромышленного комплекса района, концертная программа с участием народных коллективов района. Гостям праздника было предложено окунуться в мир гуцульской культуры и насладиться театрализованным гуцульским свадьбой, воспалением неизменного атрибута праздника - костром. Также все желающие смогли осмотреть выставки-продажи и приобрести работы мастеров декоративно-прикладного искусства Гуцульщины. На мини-долине проходила выставка продажа собственной продукции сельскохозяйственных предприятий и фермерских хозяйств области, района. Присутствующие смогли насладиться блюдами гуцульской кухни. В завершение действа состоялись народные гуляния и развлечения.

************************************************

Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina la un centenar şi jumătate de activitate

La 26 mai 2012 la Rădăuţi s-au sărbători 150 de ani de la apariţia celei mai importante organizaţii a societăţii civile din istoria Bucovinei: Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina(SCLRB). Urmeaza coloana sonoră a intregii manifestări. Vezi toate fotografiile aici: Apărută în timpul Imperiului Habsburgic, ca o necesitate de apărare a identităţii şi intereselor naţionale româneşti, ea a dăinuit în timp, adaptându-se plenar la viaţa socială a comunităţii româneşti locale, indiferent de frământările istorice prin care a trecut. Ia fiinţă în 1862, sub denumirea de „Reuniunea Română de Leptură în Cernăuţi”, la iniţiativa unui grup de tineri inspiraţi de A. Pumnul, care aveau în spate boierimea bucovineană în frunte cu fraţii Alexandru şi Gh. Hurmuzachi. Iniţial se dorea a fi o asociaţie care, prin cultură şi asistenţă socială, să ajute populaţia băştinaşă în faţa concurenţei acerbe la care era supusă prin imigrările şi colonizările masive sprijinite de stat. Ea îşi propunea să întemeieze o sală de lectură cu reviste, ziare şi cărţi, să sprijine tineretul studios şi să organizeze o bibliotecă. La constituire avea 185 de membri: 71 preoţi, 62 boieri, 52 funcţionari. Pe atunci învăţătorii şi profesorii români erau puţini şi cu o situaţie socială dificilă. Cu trecerea timpului, ei, alături de preoţi, vor constitui baza activităţii.

Limba Reuniunii, utilizată inclusiv în corespondenţa cu autorităţile statului, a fost româna scrisă cu alfabet latin. Viaţa a impus, după numai un an de funcţionare, modificarea statutului Societăţii. Cerinţele comunităţii pe care o reprezenta erau tot mai complexe. Activitatea Societăţii se îmbogăţeşte şi se diversifică. Ea polarizează în jurul ei viaţa culturală, socială, naţională a românilor din Bucovina, în strânsă legătură cu a celor din celelalte teritorii româneşti. Mari personalităţi ale culturii române îi devin membri de onoare: V. Alecsandri, A. Şaguna, Gh. Bariţiu, T. Cipariu etc.

Din 1867, Societatea se implică în chestiunea predării în şcoli a istoriei românilor. Cere înfiinţarea unei catedre de istorie naţională la Gimnaziul Superior de Stat din Cernăuţi, pe baza principiului că poporul trebuie să-şi cunoască istoria şi să se opună germanizării. Deoarece guvernul nu admite cererea, Societatea decide să organizeze ea un astfel de curs. Dar pentru asta era nevoie de o nouă schimbare de statut, chestiune care se realizează începând din 1869, când asociaţia primeşte numele care-l poartă şi astăzi: Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina.

Se dă o mare atenţie învăţământului românesc. Acordă burse pentru tineri la şcoli de toate felurile şi gradele. Tipăreşte manuale, editează cărţi pentru elevi. Societatea deschide Internatul de Băieţi cu 250 de locuri din Cernăuţi şi întemeiază, cu efort financiar deosebit, o şcoală normală particulară la Cernăuţi şi 14 şcoli primare particulare cu 25 de clase, 1400 de elevi şi 25 de învăţători.

În timp, Societatea a editat mai multe publicaţii în limba română şi a achiziţionat o tipografie care a fost pusă în slujba comunităţii. Ea a reacţionat când drepturile şi demnitatea populaţiei româneşti au fost încălcate, a întocmit memorii şi proteste. Pentru creşterea prestigiului comunităţii pe care o reprezenta, tot cu fonduri proprii, organizează turnee de teatru, şezători literare, zborul demonstrativ al lui A. Vlaicu din 1912 etc. Apărătoare a intereselor noastre naţionale, Societatea a fost ocrotitoarea altor organizaţii culturale şi sociale româneşti. Sediul ei, Palatul Naţional din Cernăuţi, cumpărat cu mari sacrificii, a adăpostit toate societăţile culturale româneşti din Bucovina. Aici vor avea loc o parte din evenimentele din 1918 care au condus la unirea Bucovinei cu România. Unirea a fost posibilă şi datorită Societăţii. După Unire, Societatea îşi continuă activitatea, concentrându-se asupra satelor. Se înfiinţează biblioteci populare şi secţii săteşti. La Cernăuţi se realizează Palatul Cultural din Piaţa Vasile Alecsandri, o construcţie monumentală proiectată de Horia Creangă.

După 1945, Societatea şi-a desfăşurat, un timp, activitatea în exil. În numele Societăţii s-au depus memorii în favoarea Bucovinei la Conferinţa de Pace de la Paris. În 1962, la New York, şi-a sărbătorit centenarul existenţei sale. În martie 1990, un grup de intelectuali reactivează Societatea. Ea îşi are sediul în Rădăuţi şi are circa 900 de membri, între care academicieni, profesori, medici, jurişti etc. din toată ţara. A înfiinţat filiale în Bucureşti, Iaşi, Braşov, Cluj, Târgu Mureş, Bacău, Suceava, Botoşani şi în localităţi din judeţul Suceava. La iniţiativa ei s-a înfiinţat Institutul „Bucovina” al Academiei Române de la Rădăuţi. În fiecare vară se organizează cursurile Universităţii Populare „Ion Nistor”. Are o editură şi editează revista „Septentrion”. Şi-a amenajat o sală de festivităţi, o bibliotecă cu peste 5000 de volume şi un fond documentar bucovinean. Societatea este o pildă vie despre cum se poate organiza o comunitate, despre spiritul de iniţiativă culturală privată şi de sacrificiu al generaţiilor de altă dată. Ea afirmă cu argumente istorice şi culturale hotarul de nord-est al românităţii: pe Ceremuş, Colacin, Serafineţ şi Nistru, cum l-a fixat Ştefan cel Mare şi cum ni l-au lăsat moştenire strămoşii. MIRCEA IRIMESCU, preşedintele SCLRB , „Crai nou”

Istoria ne învaţă să comemorăm martirii neamului

De Ziua Înălţării Domnului, când poporul român oficial îşi comemorează eroii, la Cernăuţi au avut loc manifestări organizate de Centrul de cercetări istorice şi culturale, condus de dl Petru Grior, Organizaţia „Golgota” din Cernăuţi în frunte cu dl Octavian Bivolaru, în calitate de parteneri fiind Fundaţia „Pro-Rădăuţi” şi filiala Rădăuţi a Asociaţiei Naţionale a cadrelor militare în rezervă şi retragere din România, reprezentate, respectiv, prin domnii Ştefan Rotaru şi Nicolae Nicolovici.

În incinta ziarului „Zorile Bucovinei” a avut loc Conferinţa internaţională „Deportările în masă ale locuitorilor din regiunea Cernăuţi în anul 1941”. Despre activitatea în această direcţie, problemele ce au apărut până la ora actuală au vorbit domnii Petru Grior, Octavian Bivolaru, Nicolae Toma, redactorul-şef al publicaţiei, Ştefan Rotaru, Nicolae Nicolovici, doamna Maria Toacă, ziaristă, ş.a. Peste două ore participanţii la conferinţă au fost prezenţi la slujba de pomenire lângă stela simbolică ridicată în anul 2008 de Societatea „Golgota” în apropierea criptei mitropoliţilor bucovineni, cunoscută şi ca Biserica „Trei ierarhi”. Părintele paroh Cristofor Gabor, împreună cu participanţii la conferinţă şi enoriaşii prezenţi, s-a rugat Bunului Dumnezeu pentru odihna sufletelor şi iertarea păcatelor ostaşilor căzuţi pe câmpurile de luptă, martirilor deportaţi de regimul totalitar. Doamna Denisa Gabor, viceconsul la Consulatul General al României la Cernăuţi, a subliniat despre importanţa comemorării celor care şi-au dat viaţa pentru ţară, sau au fost deportaţi. În România Ziua Eroilor a fost decretată la nivel oficial şi e semnificativ faptul că şi românii din afara graniţelor îşi pomenesc martirii, ca adevăraţi creştini. Doamna Domnica Mihalescu-Luchianiuc din Ostriţa a recitat o poezie din propria creaţie consacrată memoriei jertfelor nevinovate. În încheiere, au avut loc depuneri de flori la Complexul comemorativ, unde-şi dorm somnul de veci ostaşii români şi jertfele masacrelor bolşevice. A fost o zi a memoriei, când istoria ne oferă o lecţie atât de necesară – de a ne comemora înaintaşii care şi-au pus pe altarul de jertfă propria viaţă. Vasile BÂCU Descarcă toate fotografiile de aici: https://picasaweb.google.com/117910556505622716012/IstoriaNeInvataSaComemoramMartiriiNeamului?authkey=Gv1sRgCM7pieLVxMafbw#

Vă invităm la expoziţia de fotografie artistică „DISTORSIUNI”

Asociaţia Artiştilor Fotografi din România-Oradea şi Societatea pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi - Ucraina vă invită la expoziţia de fotografie artistică „DISTORSIUNI” Autor - artistul fotograf Ionel Onofraş, m. Iaşi, România. Locaţie: Galeria „Euro Foto Art”, Cernăuţi, Piaţa Centrală, nr. 9 Vă aşteptăm între 01.06.- 28.06.2012. Vernisajul expoziţiei: 01.06.2012, ora 18:00

Ionel Onofras: „ Am debutat in fotografia digitala si implicit in domeniul artelor vizuale relativ recent. Am absolvit Scoala de fotografie de la CPPC Bucuresti, clasa Francisc Vaida, am debutat cu expozitii colective in cadrul Asociatiei Bucurestiul meu drag, condusa de Andrei Birsan, am avut primele expozitii la Metrou, Muzeul Sutzu, apoi impreuna cu Dinu Lazar, Radu Badoiu si Steluta Popescu am realizat o expozitie de fotografie de mare tinuta la Institutul Diplomatic Roman. Impreuna cu fotograful Sorin Onisor am initiat un lung sir de Ture Foto realizand colectii de etnofotografie, fotojurnalism, etc. expozitii colective: 2008 -5 expozitii colective cu Asociatia Orasul; -expozitie colectiva in cadrul zilelor Romaniei la Berlin 2009-2010 -expozitie de grup restrans la Institutul Diplomatic Roman Bucuresti, impreuna cu Dinu Lazar, Radu Badoiu, Steluta Popescu -Expozitie colectiva Fotoetnografica Baia Mare -Expozitie colectiva itineranta Marea Hoinareala Iasi, Bucuresti, Suceava, etc. EXPOZITII PERSONALE: 2011 Iasi-Distorsiuni-galeriile de Arta

2011 Iasi-EROTICA-colectiva Uniunea Artistilor Plastici 2011 Brasov o nominalizare la salonul National de Fotografie organizat de AAFR 2011 Bucuresti-EROTICA-colectiva UAP, Caminul Artei 2011 Cluj Napoca-Distorsiuni-galeriile Maitresse Maison 2011 Suceava Distorsiuni-Clubul Artelor Vizuale-Galeria de Arta 2011-Iasi expozitie colectiva Marea Hoinareala Galeriile de Arta Moldova Mall 2011 Bucuresti colectiva Marea Hoinareala la Muzeul Taranului Roman; 2009-Premiul 1 si unic, la Fotogenica Romania editia I 2010-Praticipant la Colocviul National de Arta Fotografica Bistrita 2010-Participant la ws Vama sub lumini de Oscar editia I 2011-Prticipant la Fotogenica Romania editia a II a 2011-Praticipant la Colocviul National de Arta Fotografica Colibita 2011-Participant la ws Vama sub lumini de Oscar editia a doua 2011-4 nominalizari pentru finala celui de al 6 lea Salon International de Arta Fotografica \\\\\\\"With Love to Women\\\\\\\" 2011 2011-09 sept- Lviv-Ukraina 2011-27.sept- Kiev- Ukraina 2011-05 oct.- Zaporizhzhya- Ukraina 2011 11 oct- Odesa 2011-18 oct- Krakow- Polonia 2011-august-25 oct- Expozitie colectiva, Praga, 2 lucrari printuri mari, in cadrul Salonului International-Circuit \\\\\\\" With love to women\\\\\\\" 2011-04.nov- Paphos Cyprus 2012-Expozitie Iasi-Copou- Maramuresul prin ochii mei».

Cea de a 23-a ediţie a Universităţii de vară ION NISTOR RĂDĂUŢI, 21.05.2012.

DESCARCĂ TOATE FOTOGRAFIILE DE AICI: https://picasaweb.google.com/117910556505622716012/CeaDeA23AEditieAUniversitatiiDeVaraIONNISTORRADAUTI21052012?authkey=Gv1sRgCLDcjN_VnquRlwE FOTOGRAFII DE NICOLAE HAUCA