Ascultă Online Radio Cernăuți

6 sept. 2022

Ștefan Broască (1949 - 2022)

 


Ne-a părăsit și Ștefan Broască – ultrimul mohican al procesului literar nord-bucovinean postbelic. El a aparținut unei generații (Vasile Levițchi, Arcadie Suceveanu, Ilie Tudor Zegrea, Ștefan Hostiuc, Simion Gociu, Grigore Bostan, Mircea Lutic, Grigore Crigan, Vasile Tărâțeanu) care în a doua jumătate a secolului trecut au încercat să reanimeze viața literară din nordul Bucovinei. Deși are unele inperfecțiuni, totuși creația acestor scriitori prezintă o valoare estetică demnă de întreaga literatură românească în ansamblul ei. În ultima sa carte, apărută ceva mai bine de o lună în urmă, ne mărturisea că acești scriitori, „în special poeții s-au învrednicit cu cărți de bună literatură ertistică”. S-a grăbit să-i apară această carte cât mai iute fiindcă avea încă a ne spune multe lucruri despre noi, cum să ne întărim moralul, să depășim greutățile și să nu disperăm.
M-a rugut în ultimele zile să merg neapărat cu el în Țară. Avea o presimțire. Vroia să-și întâlnească prietenii din România, să revadă locurile unde a fost și a editat atâția ani ziarul „Plai Românesc”. I-am îăndeplinit această ultimă dorință, am fost cu el la Suceava și la mănăstirile bucovinene. Peste tot îmi vorbea despre prietenii lui, mulți dintre ei părăsinudu-l ceva mai devreme. Se simțea uneori fericit, dar cădea adesea în uitare și tristețe.
Odihnește-te în pace, drag prieten! Acolo printre autori și cărțile lor.
Condoleanțe fiicei Corina.
//////
Echipa Consulatului General al României la Cernăuţi regretă trecerea la cele veşnice a celui care a fost Ştefan BROASCĂ, publicist, critic literar, traducător, cunoscut membru al comunităţii româneşti din nordul Bucovinei. Născut la 18 ianuarie 1949 în localitatea Bahrineşti, regiunea Cernăuţi, Ştefan Broască a fost profesor de limba şi literatura română în satul natal, apoi corespondent şi şef secţie la ziarul regional ,,Zorile Bucovinei”, redactor-şef al publicaţiei ,,Plai Românesc”, redactor superior la Editura Svit, redacţia Cernăuţi, vicepreşedinte al Societăţii pentru Cultura Românească ,,Mihai Eminescu” din Cernăuţi. A publicat numeroase articole, eseuri, recenzii, cronici literare în publicaţii din Ucraina, România, Republica Moldova, Canada, SUA. Ultimul volum publicat a fost ,,Acolo unde trăiesc autori şi cărţi”, Cernăuţi, Editura Misto, 2022.
Sincere condoleanţe familiei. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

///////////////
Societatea pentru Cultură și Litratură română în Bucovina „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți este profund îndurerată de decesul publicistului, eseistului și criticului literar Ștefan Broască.
El a fost redactor-şef al ziarului „Plai Românesc” și vicepreşedinte al Societăţii pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi, a trudit la ziarul „Zorile Bucovinei” și la redacţia din Cernăuţi de manuale pentru şcolile româneşti din Ucraina a Editurii „Svit”.
Ștefan Broască este autor a sute de articole de actualitate social-politică, de critică literară, eseuri, tablete, recenzii şi cronici literare în presa românească din nordul Bucovinei, Republica Moldova, România, presa de limbă română din Canada şi SUA. A scos volumul de eseuri şi tablete „Hăitaş de clipe” și „Acolo unde trăiesc autori şi cărţi”.
Fără Ștefan Broască literatura română va fi mai săracă. Numele lui rămâne scris în istoria literaturii bucovinene la loc de cinste.
Exprimăm sincere condoleanțe rudelor, prietenilor, tuturor celora care l-au avut aproape.
Cu tristețe,
Prezidiul SCLRB „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți
////////////////////
ŞTEFAN BROASCĂ
Publicist, critic literar, eseist. Născut la 18 ianuarie 1949 în Băhrineşti, fostul judeţ Rădăuţi, acum raionul Hliboca, regiunea Cernăuţi, Ucraina.
Urmează şcoala de 8 ani din Băhrineşti (1963) şi şcoala medie 10 din Cernăuţi (1966). În acelaşi an devine student la Facultatea de Filologie (secţia limba şi literatura română), pe care o va absolvi în 1971.
În anii 1971–1973 – profesor de limba şi literatura română la şcoala din satul natal.
Serviciul militar obligatoriu – anii 1973–1974.
Din ianuarie 1975 – colaborator la redacţia ziarului regional de limba română „Zorile Bucovinei”, iniţial în calitate de corespondent, iar apoi de şef de secţie – până în august 1997.
Din noiembrie 1996 – redactor-şef al publicaţiei „Plai Românesc”, vicepreşedinte al Societăţii pentru Cultura Românească din reginea Cernăuţi.
În anii 2002 – 2007 – redactor superior la Editura „Svit”, redacţia din Cernăuţi de manuale pentru şcolile româneşti din Ucraina.
Pensionat din ianuarie 2009.
Autor a sute de articole de actualitate social-politică, de critică literară, eseuri, tablete, recenzii şi cronici literare în presa românească din Nordul Bucovinei („Zorile Bucovinei”, „Plai Românesc”, „Concordia”, „Arcaşul”, „Septentrion literar”); din Republica Moldova („Literatura şi arta”),din România („”România liberă”, „Curierul Românesc”, „Cotidianul”, „Flacăra”, „Familia Română”, „Naţiunea”, „Crai nou”, „Bucovina” etc.), Canada şi SUA („Cuvântul Românesc” ş. a.).
Volumul de eseuri şi tablete „Hăitaş de clipe” – 1999, Timişoara. „Acolo unde trăiesc autori şi cărţi”, cronici și articole – 2022, Cernăuți.
În curs de editare „Valea Plângerii” – publicistică.
Traducător a circa 30 de manuale pentru şcolile româneşti din Ucraina.
Laureat al premuiului Fundaţiei Culturale a Bucovinei – 1997. ///////////////////////////////////////////////////////////////
Hostiuc Stefan
Parcă nu-mi vine a crede că Stefan nu mai este printre noi! Ne-am văzut la înmormântarea lui Vasile. M-am bucurat să-l văd în relativă bună formă. Dar uite că fulgerător de repede ne-a lăsat cu inima îndurerată. Grea pierdere pentru comunitate și pentru oamenii scrisului. Rezervat până în anii din urmă, a revenit dintr-o dată cu un curaj extraordinar în viața comunității. Dacă mai înainte spunea că nu mai are niciun rost să scrii, acum își găsise parcă un rost în scrisul său. Ne-a bucurat această implicare. Dar nu ne-am putut bucura mult timp de ea - atâta cât ne-am fi dorit. Iubit de unii, incomod pentru alții, Ștefan lasă o urmă luminoasă în istoria scrisului românesc din nordul Bucovinei. Măcar a reușit să se bucure de cartea de critică literară pe care a scos-o recent la Cernăuți pe banii săi. A lansat-o la Suceava, a venit acasă și a și pornti pe drumul ce duce spre veșnicii. Lină să-ți fie calea către cele veșnice, dragă Ștefane!
/////////////Stefan Hostiuc
Ștefan Broască ne-a părăsit tocmai când comunitatea avea cel mai mult nevoie de cuvântul și fapta lui. Nu s-a grăbit să-și publice textele. L-am îndemnat de mai multe ori. Cui folosesc? - era răspunsul lui scurt, formulat printr-o întrebare retorică. Și totuși, o voce interioară i-a șoptit în nopțile pe care le nedormea, singur-singurel în garsoniera lui de pe fosta stradă a împăratului Franzos (nu-i spun numele ei de azi, încă nedecomunizat și de nedecomunizat pentru cei ce se ocupă cu decomunizarea selectivă), i-a șoptit , ziceam, să nu mai tărăgăneze, să-și adune textele într-o carte, că viața omului îi scurtă. Și dacă această voce a venit din interior, a ascultat-o. Pentru asta îi mulțumim. A putut și el să plece mulțumit, pe drumul fără întoarcere.
  • Сочувствую
  • Ответить
  • 21
  • Stefan Hostiuc
    Ștefan Broască ne-a părăsit tocmai când comunitatea avea cel mai mult nevoie de cuvântul și fapta lui. Nu s-a grăbit să-și publice textele. L-am îndemnat de mai multe ori. Cui folosesc? - era răspunsul lui scurt, formulat printr-o întrebare retorică. Și totuși, o voce interioară i-a șoptit în nopțile pe care le nedormea, singur-singurel în garsoniera lui de pe fosta stradă a împăratului Franzos (nu-i spun numele ei de azi, încă nedecomunizat și de nedecomunizat pentru cei ce se ocupă cu decomunizarea selectivă), i-a șoptit , ziceam, să nu mai tărăgăneze, să-și adune textele într-o carte, că viața omului îi scurtă. Și dacă această voce a venit din interior, a ascultat-o. Pentru asta îi mulțumim. A putut și el să plece mulțumit, pe drumul fără întoarcere.
  • Stefan Hostiuc
    Ștefan Broască ne-a părăsit tocmai când comunitatea avea cel mai mult nevoie de cuvântul și fapta lui. Nu s-a grăbit să-și publice textele. L-am îndemnat de mai multe ori. Cui folosesc? - era răspunsul lui scurt, formulat printr-o întrebare retorică. Și totuși, o voce interioară i-a șoptit în nopțile pe care le nedormea, singur-singurel în garsoniera lui de pe fosta stradă a împăratului Franzos (nu-i spun numele ei de azi, încă nedecomunizat și de nedecomunizat pentru cei ce se ocupă cu decomunizarea selectivă), i-a șoptit , ziceam, să nu mai tărăgăneze, să-și adune textele într-o carte, că viața omului îi scurtă. Și dacă această voce a venit din interior, a ascultat-o. Pentru asta îi mulțumim. A putut și el să plece mulțumit, pe drumul fără întoarcere.
  • Stefan Hostiuc
    Ștefan Broască ne-a părăsit tocmai când comunitatea avea cel mai mult nevoie de cuvântul și fapta lui. Nu s-a grăbit să-și publice textele. L-am îndemnat de mai multe ori. Cui folosesc? - era răspunsul lui scurt, formulat printr-o întrebare retorică. Și totuși, o voce interioară i-a șoptit în nopțile pe care le nedormea, singur-singurel în garsoniera lui de pe fosta stradă a împăratului Franzos (nu-i spun numele ei de azi, încă nedecomunizat și de nedecomunizat pentru cei ce se ocupă cu decomunizarea selectivă), i-a șoptit , ziceam, să nu mai tărăgăneze, să-și adune textele într-o carte, că viața omului îi scurtă. Și dacă această voce a venit din interior, a ascultat-o. Pentru asta îi mulțumim. A putut și el să plece mulțumit, pe drumul fără întoarcere.
////////////////
Ştefan Broască – istoric spiritual al scrisului românesc din nordul Bucovinei
La începutul celei de-a treizeci şi treia toamnă a renaşterii noastre naţionale (cronica o ducem de la sfârşitul lunii mai 1989, când în Sala de Marmură a Universităţii din Cernăuţi a fost constituită Societatea pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu”) ne-a părăsit Ştefan Broască, istoric spiritual al scrisului românesc din nordul Bucovinei. Nu cu mult înainte de această zi tragică de 6 septembrie, Ştefan Broască a avut fericirea de a ţine în mâini unica sa carte de critică şi istorie literară „Acolo unde trăiesc autori şi cărţi”. Este o afirmaţie a ilustrului cernăuţean Paul Celan: „Sunt din Bucovina, un ţinut în care oamenii şi cărţile trăiesc împreună”. Criticul literar Ştefan Broască îşi invită cititorii la o „călătorie spre sine”, la o apreciere a vieţii literare în zonele comunităţilor de români din jurul patriei lor istorice. Or, o viaţă literară există atâta timp, cât există autori şi cititori. Format în acest spaţiu literar şi spiritual, sub influenţa unor lecturi valoroase, Ştefan Broască a lăsat pentru viitorime unica sa carte ca mărturie a unei istorii spirituale dramatice. Anunţând în cronicile sale despre puţinii autori români cernăuţeni, Ştefan Broască deduce că în nordul Bucovinei, la răscruce de milenii scrisul românesc a cunoscut o oarecare dezvoltare.
Născut la Băhrineşti, sat de baştină a câtorva scriitori români, Ştefan Broască a aflat încă din copilărie despre tragedia românilor bucovineni de la Fântâna Albă. Locul unde la 1 aprilie 1941 au fost împuşcaţi ţărani români din localităţile din Valea Siretului, care vroiau să scape de regimul bolşevic, se află nu departe de Băhrineşti. Ştefan Broască a fost primul ziarist român din Cernăuţi, care a scris despre acest masacru. Apoi a pregătit pentru tipar relatările unor consăteni de-ai săi care au trecut prin acest infern.
Activând la „Zorile Bucovinei”, apoi la „Plai Românesc”, Ştefan Broască şi-a încheiat cariera de publicist pe o notă majoră, cu articole de profundă rezonanţă cum ar fi cel întitulat „Românii din nordul Bucovinei sub steaua eternităţii lui Eminescu”.
Criticul literar Ştefan Broască, acel care a meditat mult asupra viitorului scrisului românesc din „dulcea Bucovină”, a prevenit că acesta depinde de buna studiere a limbii materne în şcoală, altfel cuvintele din graiul matern vor fi orfane.
Vestea despre plecarea la cele veşnice a lui Ştefan Broască, care a făcut parte dintr-o generaţie de scriitori, ce ne-au proslăvit istoria, limba şi cultura, a fost primită de toţi românii bucovineni cu multă durere. El ne-a învăţat să trăim cu cărţile… Cale lină spre ceruri!
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com
Возможно, это изображение 1 человек, стоит и на открытом воздухе

/////////////////////////////////////
S-A DUS ȘI ȘTEFAN BROASCĂ PE UNDE NU ESTE ÎNTRISTARE, NICI SUFERINȚĂ...
La nici o lună după poetul și academicianul Vasile Tărâțeanu, ne părăsește încă un intelectual de elită al comunității românești din nordul Bucovinei. Aflăm azi dimineață că a încetat să bată inima lui Ștefan Broască, nume cunoscut în arealul cultural românesc ca publicist, critic literar, eseist, traducător, dar mai întâi de toate un bun român, care a promovat valorile naționale în perioada activității la ziarul ”Zorile Bucovinei” (1975-1997), apoi în paginile ziarului ”Plai Românesc”, publicație a Societății ”Mihai Eminescu”. A preluat ziarul în 1996 de la compatriotul Vasile Tărâțeanu, după procesul de judecată, și a fost redactor-șef, timp de vreo opt ani. E trist când ne părăsesc oameni cu care am lucrat ani și ani în același birou, ne-am hrănit din aceleași greutăți și nedreptăți înfruntate în procesul muncii de creație, am parcurs multe drumuri împreună. Amintesc doar de călătoria, odată de Sfântul Ilie, la Târgul de Fete de pe Muntele Găina. Datorită relațiilor de prietenie cu prefectul de Hunedoara, Ștefan Broască a organizat câțiva ani la rând plecarea mai multor români din nordul Bucovinei la această frumoasă sărbătoare. Vecini fiind cu străzile, e trist că n-o să-l mai întâlnesc prin centrul orașului, n-o să-i mai doresc la mulți ani, la 18 ianuarie de ziua nașterii. Dar când mă gândesc la suferințele-i din ultimul timp, întristarea se pierde într-o blândă resemnare.
S-a grăbit să scoată la lumina tiparului cartea vieții trăite în catedrala cuvântului. A grăbit clipa, dorind, probabil, să spună cât mai repede: „Sunt din Bucovina, un ţinut în care oamenii şi cărţile trăiesc împreună”, cuvinte luate drept motto la volumul recent apărut „Acolo unde trăiesc autori şi cărţi” (Ed. ”Misto”, Cernăuţi, 2022). Parcă presimțea că nu i-a rămas mult, mânat de obsesia de a reînvia duhul orașului din perioada interbelică, românească, când se plimba pe străzile cernăuțene renumitul poet Paul Celan. N-am mai reușit să plecăm, după cum ne-a fost înțelegerea la Rădăuți, la lansarea prospătului volum. Scriam în recenzia la această apariție editorială că Ştefan Broască, posesorul unui condei elevat, al unui stil elitist, cu abilităţi de a pătrunde în profunzimea lucrurilor, dacă îşi orienta talentul şi spiritul creator pe făgaşul literaturii, ar fi ajuns poate unul dintre prozatorii de frunte ai Bucovinei. Dar n-a fost dat să se întâmple. El a ales să le adauge un plus de renume confraţilor cu un zbor mai înalt în ale scrisului, abordând genul criticii literare. Și mai scriam: ”Păcat că cei mai mulţi dintre autorii cărţilor intrate în apanajul exegetului critic nu mai sunt în viaţă, ca să se bucure şi ei de această apariţie”. De-acum nu mai este în viață nici exegentul critic. Poate se vor întâlni acolo, toți împreună în jurul acestei cărți, pe tărâm de lumină și eternă împăcare.


////////////////////////////////////////////////////////////Hostiuc Stefan
Parcă nu-mi vine a crede că Stefan nu mai este printre noi! Ne-am văzut la înmormântarea lui Vasile. M-am bucurat să-l văd în relativă bună formă. Dar uite că fulgerător de repede ne-a lăsat cu inima îndurerată. Grea pierdere pentru comunitate și pentru oamenii scrisului. Rezervat până în anii din urmă, a revenit dintr-o dată cu un curaj extraordinar în viața comunității. Dacă mai înainte spunea că nu mai are niciun rost să scrii, acum își găsise parcă un rost în scrisul său. Ne-a bucurat această implicare. Dar nu ne-am putut bucura mult timp de ea - atâta cât ne-am fi dorit. Iubit de unii, incomod pentru alții, Ștefan lasă o urmă luminoasă în istoria scrisului românesc din nordul Bucovinei. Măcar a reușit să se bucure de cartea de critică literară pe care a scos-o recent la Cernăuți pe banii săi. A lansat-o la Suceava, a venit acasă și a și pornti pe drumul ce duce spre veșnicii. Lină să-ți fie calea către cele veșnice, dragă Ștefane!



Ко
Funerariile lui Ștefan Broască vor avea loc la baștina sa în satul Bahrinești mâine, 8 septembrie 2022, orele 10.00 (cimitirul de lângă biserica veche).
Ultima fotografie:
Cu prietenii la Teatrul Municipal „Matei Vișnec” din Suceava.
Ar putea fi o imagine cu 10 persoane şi persoane în picioare
Serhii Hakman, Владимир Акатрини и ещё 28
Поделились: 2
Нравится
Комментировать
Поделиться
Комментарии: 0

Аutor: на

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)