LANSARE DE CARTE EDITATĂ LA MANASTIREA PUTNA 2022

https://www.facebook.com/nicolae.hauca/videos/5724681180946633

 Editura „Alexandru cel Bun”, Biblioteca „Glasul Bucovinei”, „Biblioteca Societății pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” și Societatea Bibliotecarilor Români au organizat o lansare de carte în sala de conferințe a Societății „Mihai Eminescu” . //////////////////////////// /// 

UN POD DE CARTE DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA LA CERNĂUȚI, CA SĂ NU NE MOARĂ SFINȚII PE PEREȚI ȘI ÎN SUFLETE Orice lansare a cărților de autori români, apărute la Cernăuți sau în altă parte, este un eveniment cultural de excepție pentru comunitatea românească de aici, deoarece rar de tot avem asemenea prilejuri. Manifestarea de astăzi, 15 septembrie, însă, a fost o sărbătoare cu totul deosebită, pentru că au fost puse în lumină cele mai de preț valori ale sufletului românesc, repere care ne apără și ne mențin identitatea. Ne aflăm astăzi în aceeași situație, despre care scria Eminescu prin anii 1880: ”Biserica și școala, atâta cer românii din Austro-Ungaria pe sama lor și, prin aceasta, și-au cerut păstrarea naționalității...”. Chiar mai mult decât în acele timpuri, idealul românilor este menținerea unității limbii strămoșești și a Bisericii naționale, despre care Poetul nostru național scria că a ”stabilit și unificat limba noastră într-un mod atât de admirabil, încât suntem singurul popor fără dialecte propriu-zise”. Biserica rămâne și astăzi singura armă de apărare și singurul sprijin al milioanelor de români cari trăiesc dincolo de hotarele Patriei istorice România. Comunitatea istorică a românilor din regiunea Cernăuți simte ocrotirea și sprijinul sfintelor altare de dincolo de graniță, mai ales susținerea spirituală a Mănăstirii Putna. Edificator în acest sens este prinosul de carte îndreptat către românii din regiunea Cernăuți. O parte din cărțile și revistele nou-apărute la Editura Nicodim Caligraful, Mănăstirea Putna, au fost prezentate în cadrul lansării de la 15 septembrie la Palatul Național, organizate de Editura „Alexandru cel Bun”, Biblioteca „Glasul Bucovinei”, Biblioteca Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu” și Societatea Bibliotecarilor Români. Mănăstirea Putna, căreia dna acad. Alexandrina Cernov îi datorează noua ediție îmbogățită a volumelor din colecția ”Destin Bucovinean” a fost alături de noi prin prezența părintelui monah Hrisostom, protosinghel. Pentru prima dată un astfel de eveniment a fost onorat de un număr impunător de slujitori ai altarelor, preoți și protopopi în frunte cu Arhimadritul Nikita, secretarul Eparhiei Cernăuților și a Bucovinei din cadrul Bisericii Ortodoxe Ucrainene. Interesul fețelor bisericești a fost stimulat de volumul ”Destinul Bisericii Românești din nordul Bucovinei în perioada sovietică”, subiectul pe care s-au axat și discuțiile. Mulțumirile dnei Alexandrina Cernov, în calitate de redactor-șef al revistei ”Glasul Bucovinei” și de alcătuitoare a noii ediții a celor două volume (Fântâna Albă. Golgota neamului” și ”Destinul Bisericii Românești din nordul Bucovinei în perioada sovietică”, s-au îndreptat către starețul Mănăstirii Putna, Arhimandritul Melchisedec Velnic, către erudiții monahi, îndeosebi părintele Dosoftei Dijmărescu, exarh cultural al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. La rândul său, protosinghel Hrisostom a răspuns că mulțumirile le merită cei care scriu cărțile, promovând astfel valorile creștine și naționale. În ultimii ani în România, a observat, mesagerul Putnei, se neglijează moștenirea națională, se lovește în tradiții, în tot ce trebuie să apăram și să păstrăm: ”Prin activitatea editorială păstrăm și transmitem mai departe ce ne-a rămas în inimă. Noi, monahii de la Putna, suntem ca părinții, așa cum un părinte se lasă pe sine la urmă și își scoate fiul în față. A scrie o carte e ca și cum a-i naște un copil, să fiți ca o sămânță care dă rod bogat. E o sărbătoare să ne adunăm în jurul cărții. Citind cărțile avem acces la fumusețea celor care le scriu și le citesc”. Menționez aici că, folosindu-se de moment, gazda manifestării, Vasile Bâcu, i-a transmis oaspetelui dorința de a avea Mănăstrirea Putna ca membru asociat al Societății pentru Cultura și Literatura Română ”Mihai Eminescu”, Cernăuți, dorință confirmată în plăcuță-carnet de membru asociat. Frumos a evidențiat în mesajul de salut arhimandritul Nikita că Putna este Ierusalimul nu numai al neamului românesc, ci și pentru ucraineni. Am văzut pe viu cum protejează Sfânta Mănăstire comunitatea ucraineană din județul Suceava în timpul unui pelerinaj al participanților la colocviul ”Durată românescă. Libertate și conștiință”, când am parcurs drumul împreună cu starețul Melchisedec la schitul Sf. Ilie din Salaș, localitate populată de huțuli, care țin sărbătorile creștine după stilul vechi. Obștea monahală a Putnei se conduce de îndemnul mitropolitului Bucovinei, Visarion Puiu, care chema la ajutorarea sărmanilor, spunând că nu e biserică aceea care nu acordă ajutor material enoriașilor la nevoie. A fost plăcut să-l cunoaștem la această lansare pe istoricul ucrainean Myhailo Ciuciko, autorul unui atotcuprinzător volum despte istoria Bisericii Ortodoxe în Bucovina, care, după cum a vorbit, se vede că ia seama de contribuția românilor la menținerea ortodoxiei în Bucovinei. Altfel, s-a simțit puterea binefăcătoare și unificatoare a maicii sufletelor noastre – Biserica Ortodoxă, moment sensibilizat de părintele Hrisostom, cu referiri la cele două evoluări artistice, armonios intecalate în tematica abordată. Natalia-Camelia Proțiuc, colaboratoare a editurii ”Alexandru cel Bun” și Bibliotecii revistei ”Glasul Bucovinei” a interpretat o rugăciune din repertoriul pieselor religioase și, ca pe un psalm, versurile lui Eminescu ”Ridica-voi ochii mei la ceruri”. /////////////////////////////////////////////////////////////  /////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// Cunoscutul interpret de muzică ușoară și romanțe, Gheorghe Posteucă a dat glas versurilor poetului Vasile Bâcu despre Ana din Balada Meșterului Manole, fapt ce l-a impresionat profund pe părintele de la Putna. Am reținut emoționantele sale cuvinte despre Ana din Baladă, care-i asemenea destinului Bisericii noastre. Poporul român, ne-a spus părintele Hrisostom, îl asimuiește pe Manole cu Hristos, iar Ana este Biserica Sa. Ana îndură, dar e o îndurare nobilă, victorioasă, așa cum și destinul Bisericii nu poate fi decât de nebiruit. Ca niciodată am auzit multe mulțumiri la această lansare de cărți și reviste, editate la Mănăstirea Putna, căci bine a sesizat protosinghel Hrisostom: ”Mulțumirile, adresate celor care ne aduc lumina cărții, nu sunt niciodată de ajuns”. Acad. Alexandrina Cernov a primit mulțumiri pentru munca de slujire neamului și efortul de a aduna materiale despre preoți și biserici și nordul Bucobinei, precum și mărturiile supraviețuitorilor masacrului de la Fântâna Albă. Recunoștința noastră o merită și preoții care apără altarele și credința, astfel ocrotind limba română și unitatea românească pe acest pământ. Bisericile ne-au rămas ca ultimele și cele mai ne neînfrânt redute ale limbii materne, fapt menționat de jurnalista Felicia Toma în cuvântul de mulțumire adresat protopopului de Storojineț, părintelui Vasile Covalciuc, în special, pentru păstrarea memoriei marelui nostru înaintaș, Iancu Flordor. Cu propuneri de înveșnicire a personalităților care ne-au făurit istoria au intervenit profesorul de română Nicolae Costaș, prof. dr. Ilie Popescu, președintele Societății regionale ”Golgota”. Începută cu rugăciune și un minut de reculegere pentru intelectualii români de frunte ai comunității, trecuți anul acesta în veșnicie – jurnalistul Ilie Olar, prof. Aurel Constantinovici, poetul Vasile Tărâțeanu, criticul literar Ștefan Broască, acordul final a avut o semnificație simbolică, prezentarea de către cercetătorul arhivelor Dragoș Olaru a volumului regretatului Ștefan Broască ”Acolo unde trăiesc autori și cărți” răsunând ca un elogiu adus cărților. Prezența fețelor bisericești cu rugăciuni, dar și a câtorva profesori școlari și bibliotecari care au plecat cu brațele încărcate de cărți, ne inspiră încrederea că a îndura (ceea ce se întâmplă cu noi în prezent) nu înseamnă cedare sau trădare a idealurilor sfinte. (Maria Toacă)

ârzu, Ва