Ziua Limbii Române la Rădăuți, 31 august 2018.

VEZI  AICI:
16 video - https://www.youtube.com/watch?v=iLShMn1u3_g&list=PLOQqVtnkhWmhGvD-fvbZ2ZS5WUNOA0aUE

                                                                                                   

                              Lacrimile Limbii Române

         Pentru noi, cei care viețuim și muncim în localitățile din depresiunea Rădăuților, nici n-ar fi trebuit să apară legea nr. 53/2013 prin care, după modelul celor din Basarabia, s-a votat de către Parlamentul României pentru instituirea „Zilei Limbii Române”. Mai ales că noi, prin Fundația „Episcopul Grigorie Leu”, am contribuit la strângerea câtorva sute de mii de semnături în toate județele țării, prin care am susținut acest proiect de lege.

         În funcție de vârsta noastră,  am sărbătorit „Ziua limbii Române” în cadrul școlilor, și nu numai, de zeci de ani. Iar din anul 1990 s-a alăturat școlilor Biblioteca Municipală„T. Flondor” din Rădăuți, Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina, iar după alți ani și Casa de Ajutor Reciproc „Speranța” din Rădăuți, prin clubul pe care-l are în subordine.

         Și anul acesta cele trei instituții menționate mai sus și-au dat mâna și au organizat omagierea limbii române, lor adăugându-li-se și  localitatea Dornești prin grupul de copii „Binevestitorii misionari”, grup înființat, instruit și condus de profesoara pensionară Genoveva Filip și de preotul Tiberiu Fedoreanu.

         În debutul manifestării doamna Angelica Andronache, directorul bibliotecii, a urat bun venit tuturor și-a prezentat modul de desfășurare a acestei manifestări, punctând și câteva din calitățile limbii române și necesitatea de-a fi ocrotită.

         Apoi domnul Petru Bejinariu, vicepreședinte al SCLRB, a invitat în prezidiu pe doamna Carmen Andronache, președinte al SCLRB, pe prof. univ. dr. Ștefan Purici, prodecanul Facultății  „Ștefan cel Mare ” din Suceava și pe ing. Bogdan Loghin, viceprimar, reprezentantul autorităților locale.

Domnul Bejinariu a propus, și s-a ținut, un minut de reculegere în memoria celui care a fost academicianul Dimitrie Vatamaniuc, președinte de onoare al Societății noastre.

         Domnul Ștefan Purici a salutat organizarea acestei manifestări culturale, și i-a felicitat pe organizatori și pe cei prezenți. A prezentat apoi condițiile istorice în care-a fosta anexată Bucovina de către Imperiul Austro-Ungar ; neajunsurile și limitele recensământului făcut în Bucovina de austrieci politica de germanizare a populației românești din Bucovina, chiar și cea de catolicizare; organizarea societăților culturale și a partidelor politice; învățământul în limba română; proiecte privind destinul poporului român din Bucovina făcute de grupurile etnice: german, ucrainean, evreiesc și polonez. În final, a invitat copiii să viziteze orașul Cernăuți, pentru a cunoaște istoria

                                                     

lui, cât și edificiile sale mai importante. Eu numai am menționat aceste probleme, dar domnul profesor le-a detaliat.

         Doamna Carmen Andronachi a pornit de la afirmația lui Grigore Vieru: „Limba maternă este cea mai frumoasă și mai tulburătoare, cea mai importantă sărbătoare a poporului român”. A comentat această afirmație. S-a referit la faptul că Mihai Eminescu a avut un rol primordial în promovarea limbii române, fiind un model absolut. El a condamnat raptul Bucovinei și uciderea domnitorului Grigore Ghica. Iar în zilele noastre limba română din Ucraina primește lovituri, fiind amenințată cu legi nedrepte. Românul este tolerant. Nu este de acord cu politica statului ucrainean față de minoritatea românească din regiunea Cernăuți. A anunțat că domnul Emil Ianuș va conduce delegația noastră la Cernăuți.

         Eu am vorbit despre predarea limbii române în ciclul gimnazial. Am salutat faptul că MEN a găsit de cuviință, în sfârșit, să îmbunătățească predarea limbii române și prin schimbarea programelor școlare. În anul școlar trecut s-a aplicat noua programă la clasa a V-a, în acest an școlar la clasa a VI-a, în anul școlare 2019-2020 la clasa a VIII-a și în anul școlar 2020-2012 la clasa a VIII-a. Am arătat cum ne strădui m la Postul TV „Cromtel ”să prezentăm lecții de limba română, în scriere și în vorbire.

         Venerabilul profesor Luca Bejinariu a pornit de la titlul manifestării, înscris și pe banerul afișat în sală, confecționat de înv. Ghiță Aga din Dornești. A arătat că poporul a năzuit să înfăptuiască Unirea și n-a  înfăptuit-o, și unitatea limbii române, pe care a înfăptuit-o. Este absolut necesar ca școala să aibă un caracter statornic. Involuția limbii este sub influența politicului. Și-a pus întrebarea cine-i vinovat de criza limbii române. A răspuns tot Domnia-sa, dar a și motivat: scriitorii, gazetarii, școala, tehnologia trunchiază și masacrează limba. Dar speră ca va veni ziua când vom vorbi toți limba lui Dumnezeu.

         În partea a doua a manifestării au evoluat în fața noastră patru poeți din zonă:Emil Ianuș, Dumitru Parasca, Adrian Șindilaru și Constantin Georgescu. Toți au apărute cărți de poezie, mai multe sau mai puține. Ei au recitat/citit numai din creațiile sale. Doar maestrul Emil Ianuș a recitat „Miorița”.

         Prin poeziile prezentate, am urmărit ca autorii lor să prezinte publicului modele de creații în versuri și să demonstreze astfel calitățile limbii române, pe care noi le amintim ori de câte ori avem prilejul. Cu această ocazie, acești autori au donat bibliotecii municipale și a SCLRB un număr de cărți fiecare.

        

          Am arătat că maestrul Emil Ianuș a recitat balada „Miorița”, precizând că el ne prezintă o poveste a limbii române, după care a recitat. A realizat un tablou superb!

         Dumitru Parasca a arătat că, m ai presus de orice, în zona noastră ne unește viața spirituală. Crede că-n asemenea manifestări zona noastră este cea mai bogată din țară. Arată contextul în care a compus poezia „Visez și eu”. Se întâmpla în tomul unei excursii în pădure, organizată cu elevii surdo-muți de la Școala Bivolărie, când a fost foarte impresionat de gesturile unor copii.

         Așa cum îl știm, domnul Adrian Șindilaru s-a pregătit sufletește câteva secunde înainte de-a recita, și-apoi au izbucnit din inima lui versurile arzânde ale poeziei „La noi și pietrele vorbesc”. Superb tablou a realizat !

         Domnul Constantin Georgescu, cunoscut și sub numele de „poetul Rădăuților”, a citi poezia „Disonanțe”, dar numai după ce-a spus în câteva propoziții care este geneza acesteia.

         Domnujl viceprimar Bogdan Loghin a mulțumit pentru invitație, ne-a felicitat pentru această manifestare afirmând: „Toți au recitat și interpretat la fel de bine. Felicit pe cei îmbrăcați în costume naționale. Și-așa luptăm pentru identitatea noastră națională. Să reținem că limba română  n-are nevoie numai de manifestații. Alarmă! Pe facebook se face un masacru al limbii române”. Bineînțeles, c-a venit cu câteva exemple în acest sens.

         Preotul Tiberiu Fedoreanu ne-a spus ce l-a îndemnat să constituie grupul  „Binevestitorii misionari”. Cu ei prezintă programe oriunde este solicitat. A făcut o pledoarie pentru însușirea corectă a limbii române, arătând cu face dumnealui în biserică.

         Programul s-a încheiat fericit c-un montaj literar-muzical prezentat de-acești copii minunați. El a avut un puternic conținut românesc, patriotic, credincios. Prin recitări și cântece, totul interpretat foarte bine, acești copii minunați ne-au îndemnat să respectăm limba română, s-o apărăm și să ne-o însușim corect. Publicul a fost impresionat și de costumația lor și pentru prezența tricolorului.

         Activitatea a fost completată de-o expoziție de carte scrisă de locuitori ai Bucovinei, amenajată de doamna directoare Angelica Andronachi. De asemenea, în sală, pe laterale, erau expuse , în format mare, pe simeze, fotografii care reprezentau aspecte din orașul Rădăuți de ieri și de azi.

         De data aceasta n-a fost necesar să punem spectatorilor cocarde tricolore la butoniere, deoarece fiecare avea așa ceva de acasă. În schimb, ca să nu uite, spectatorilor li s-au împărțit plicuri filatelice realizate special pentru omagierea „Zilei Limbii Române”. Pe spatele acestora erau trecute date în legătură cu modul în care s-a ajuns la această legiferare. Dar, așa cum

-         4 -

s-au exprimat mai mulți spectatori, este necesar ca această zi să fie declarată liberă de către Parlamentul României. Se pare că vom strânge iarăși semnături pentru o  asemenea inițiativă parlamentară.

         De la Oficiul Poștal Rădăuți a fost lansat respectivul plic special, care a plecat în cele patru zări ale țării, la filateliști , maturi sau copii. Suntem siguri că și acest plic filatelic își va găsi locul în colecțiile filateliștilor.

                                         Text prof. Gh.Dolinski

                                          Foto Nicolae Haucă-Euromedia