„Romeo şi Julieta la Mizil”-ediția X-a

Festivalul Internațional de Poezie și Epigramă „Romeo și Julieta la Mizil” a început în 2007, la 100 de ani de la publicarea comediei omonime, având ca autor pe mizileanul George Ranetti. Toate edițiile au avut loc la „Liceul Teoretic „Grigore Tocilescu”, „un liceu european la Mizil”, cum afirma Alexandru Mironov la ed. a III-a, în 2009.

Înscrierile pentru ed. jubiliară, a X-a, se fac în intervalul 10.10.2016-20.12.2016. Premiile sunt de 4000 de lei pentru cele două secțiuni, Poezie și Epigramă. Pot participa tinerii români… de orice vârstă (peste 14 ani, totuși...), de pretutindeni, indiferent dacă sunt scriitori consacrați sau debutanți. Concurenții se pot înscrie aici: www.romeojulietalamizil.ro. Tot la această adresă sunt toate detaliile despre festival.

De-a lungul celor 9 ediții au participat la festival cca 3000 de concurenți, români din peste 25 de țări. Au fost prezente numeroase personalități din viața culturală și nu numai: Solomon Marcus, Ştefan Cazimir, Nicolae Dabija, Corneliu Leu, Daniel Cristea-Enache, Dan C. Mihăilescu, Mircea Ionescu Quintus, Mircea Dinescu, George Stanca, Nicolae Dragoș, Sorin Roșca Stănescu, Dan Lupescu, George Corbu, Corneliu Berbente, Alexandru Mironov, Ecaterina Andronescu, Lucia Olaru Nenati, Sorin Preda, Efim Tarlapan, Zina Cenușă, Florian Chelu Madeva, Vasile Tărâțeanu, Mihai Stănescu, Marian Avramescu, Vlad Leu, Alexandru Șonea, Doru Dumitrescu, Ion Popescu Longin, Radu Gologan, Costin Diaconescu, Gheorghe Brezeanu, Cristiana Maria Purdescu, Daniela Vlădescu, Mircea Vintilă.

Organizatorii dedică ediția a X-a, 2017, d-lui Mircea Ionescu Quintus, care va împlini atunci 100 de ani de la naștere. Cu acel prilej, organizatorii vor institui o nouă unitate de măsurare a duratei vieții (deja semnalată la ediția a IX-a): QUINTUS-ul, unitate de măsură egală cu un secol. Va fi și o ediție IN MEMORIAM Solomon Marcus, care a iubit festivalul și aștepta cu mare bucurie să participe la festivitatea de premiere. De altfel, spre a prețui memoria unor prieteni ai festivalului, personalităţi din varia domenii, organizatorii au instituit trofeele In memoriam Corneliu Leu, Efim Tarlapan şi Al.Popescu Zorica. Au fost editate opt antologii în care se regăsesc publicați cca 1800 de concurenți din România și străinătate. De altfel, antologia nr.9 va apărea în această toamnă.

Coordonatorii proiectului cultural sunt profesorii Laurențiu Bădicioiu și Victor Minea.

IMPRESII DESPRE FESTIVAL:

Daniel Cristea-Enache-Concursul de la Mizil e o fericită excepţie. Mă refer la secţiunea poemelor de dragoste, de un foarte bun nivel în ansamblu, cu câteva individualităţi poetice deja conturate. Am citit cu reală surpriză şi cu efectivă încântare texte publicabile în orice publicaţie culturală centrală.(Ediția a III-a)

Ştefan Cazimir-Festivalul de la Mizil? Un zâmbet şi o floare…(IV)

Mircea Dinescu-Toată simpatia pentru elevii ce vor zbura spre ţări mai calde. (IV)

Corneliu Berbente-Am onoarea şi mândria de a fi primul câştigător al Marelui Premiu „George Ranetti”- secţiunea epigrame, calambururi”, la ed.I a concursului, finalizată în ianuarie 2008. (V)

George Stanca-Un festival de  dimensiuni naţionale, cu premianţi proaspeţi”, dovedind că manifestarea capătă dimensiuni naţionale. Un progres uriaş pentru dinamica literaturii  în mers! (V)

Mircea Ionescu Quintus-Festivalul de la Mizil devine unul tot mai cunoscut. Mizilul capătă notorietate culturală. Propun ca acest oraş să devină municipiu. (IV)

Solomon Marcus-Faptul că acest liceu a găzduit „Romeo şi Julieta la Mizil” îl obligă să fie la înălţime. (V)

Sorin Roșca Stănescu-La „Tocilescu” s-a petrecut ceva magic. Ceva normal într-o lume care fierbe. (V)

Corneliu Leu-Liceul „Grigore Tocilescu” din Mizil, pe harta culturală a ţării, defineşte fenomenul cultural din Mizil, ca stâlp şi model pentru alte iniţiative care ridică localul la valoare de naţional. (VI)

Nicolae Dabija-Mizilul a fost câteva zile capitala Poeziei româneşti. Nichita Stănescu spunea: În materie de poezie România este un mare imperiu. Mizilul e o urbe care face parte din acest imperiu. L-aş numi în context un oraş imperial. Datorită festivalului, Mizilul s-a transformat dintr-un oraş de provincie într-un centru cultural. (VI)

Corneliu Leu-O încărcată şi plină de duh manifestare culturală mizileană, unde cei ce semnăm în publicații bucureştene, ne-am întâlnit şi-am înflorit idei, şi-am petrecut, şi-am râs, şi-am plâns împreună – cu confraţii noştri care publică în frumoasă limbă română publicaţii din Chişinău şi Cernăuţi. (VI)

Lucia Olaru Nenati-Festivalul de la Mizil este o adevărată sărbătoare culturală de nivel național. (VII)

Sorin Preda-Într-o dimineaţă de iarnă, la Mizil, la cel mai tare concurs de umor din ţară, fără farfastâcuri, ifose sau alte aere  închipuite,  Mizilul a strâns la un loc, pentru câteva ceasuri, oameni simpli şi academicieni, smeriţi autori de epigrame şi scriitori consacraţi. (VI)

Ecaterina Andronescu-E o întâmplare pe care n-ai cum s-o uiţi. E prima dată când vin şi, dacă mă mai invitaţi sau nu, eu promit că o să „recidivez” fiindcă, realmente, ce se întâmplă aici, la Mizil, e aproape un miracol. (VI)

Prof. Gheorghe Dolinski- La Mizil se întâlnesc toate drumurile românilor de pretutindeni. Din Suceava la Mehedinţi, de la Bistriţa Năsăud la Constanţa, din  nordul Bucovinei istorice şi din Basarabia creatorii de frumos îşi dau întâlnire la fiecare sfârşit de Gerar pentru a  se făli cu ce-au mai scris. Aici, spre ştiinţa tuturor, se înfăptuieşte un act măreţ de cultură, de excepţie chiar. Dumnezeu să vă ţină  obiceiul! (VII)

Prof. Constantin Moldovan -A fost odată ca niciodată... A fost un Festival cum nu s-a mai pomenit, tocmai în oraşul lui Ranetti, unde poezia şi epigrama şi-au dat întâlnire cu oameni de înaltă ţinută intelectuală. [...] Totul a fost la superlativ! (VII)

Christian Crăciun- Mă încântă ceea ce se întâmplă la Mizil:salvarea prin cultură. Pare o utopie de intelectual palid, dar sunt convins că, pe termen lung, victoria va fi de partea mizilenilor ca entitate. Evenimentul are rezonanță națională (includ Chișinăul) și ar trebui luat ca studiu de caz (VIII)

Al. Zorica Popescu-Festivalul Dvs. este o întâlnire în contemporaneitate între atitudini de eroare şi confuzie superficială, dar acceptată plauzibil în autenticitatea valorilor de adâncime. (VIII)

Doru Dumitrescu-A fost cea mai bună ediție, după umila mea părere. Totul a mers ca pe roate. Nu au existat sincope, nu au fost improvizații. Totul a fost rotund, cum se spune. (IX)

Alexandru Țiclea-Scriitorii participanţi la festival, de valoare incontestabilă, fac Mizilul faimos, acesta devenind, măcar pentru o zi, capitală culturală a judeţului Prahova, şi de ce nu, a întregii ţării. (IX)

Marian Avramescu-„Julieta și Romeo”(să mă ierte Mr. Shakespeare, cultura română așează pe soclu mai întâi femeia) made by Mizil, pentru mine este în primul rând o revelație, un succes de proporții. (IX)

Dumitru Sârghie-Un Dumnezeu al sufletului a zămislit Festivalul „Romeo și Julieta la Mizil”.

O picătură de apă limpede într-o mocirlă națională, o picătură curată, menținută de nouă ani de zile. (IX)

Alexandru Mironov-Într-un singur cuvânt (despărțit în silabe) : ex-ce-lent! (IX)

Cornel Udrea- Felicit organizatorii, oameni dedicaţi şi voioşi, care încearcă să scoată, prin smuciri repetate, oraşul dintr-o inerţie comodă, pentru că, la Mizil, să nu uităm, opreşte în fiecare an la festival trenul umoriştilor, un tren special pentru că nu are ultimul vagon. (IX)

http://www.romeojulietalamizil.ro/index.php?page=1_1