La Varniţa au fost comemoraţi martirii ucişi fără vină
La 1 aprilie în poiana Varniţa din apropierea satului Fântâna Albă a avut loc o slujbă de pomenire a victimelor masacrului care a avut loc cu 75 de ani în urmă.
La manifestare au participat peste 500 de persoane. Pentru odihna sufletelor celor răpuşi s-au rugat şi preşedintele Consiliului regional Ion Muntean, şeful adjunct al Administraţiei regionale de stat Ruslan Senciuc, şeful Administraţiei raionale de stat Hliboca Gheorghe Pridii, preşedintele Consiliului raional Petro Panciuc, deputatul poporului din Ucraina Grigore Timiş.
Pentru a cinsti memoria românilor ucişi de armata roşie ocupantă au venit Dan Stoenescu, Ministru delegat pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni din cadrul MAE al României, Viorel Badea, senator, Ioan Abutnariţei, consilier în Consiliul judeţean Suceava, Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, alţi distinşi oaspeţi din România, reprezentanţi ai organizaţiilor publice din Bucovina şi Transcarpatia, ai unor numeroase mijloace de informare în masă din Ucraina şi România. În discursurile lor vorbitorii au condamnat masacrul în care au fost ucişi mii de oameni nevinovaţi.
A fost păstrat un moment de reculegere şi s-au depus coroane şi flori la monumentul victimelor masacrului. Un sobor de preoţi în frunte cu stareţul mânăstirii Putna, Melchisedec Velnic, protopopii de Hliboca şi Storojineţ, Ioan Gorda şi Vasile Covalciuc, au oficiat o slujbă de pomenire.
În discursul său şeful Administraţiei raionale de stat Hliboca Gheorghe Pridii a menţionat: „Astăzi avem datoria de a-i pomeni pe cei ucişi. Fiecare brad din această pădure este ca o lumânare de pomenire a lor. Şi atâta timp cât aici vor veni oameni, atâta va dăinui amintirea lor. Să nu-i uităm pe cei care au trăit în anii aceia groaznici şi au suportat teroarea regimului totalitar. Şi să ne rugăm ca aşa ceva să nu se mai repete”.
Despre tragicul eveniment de acum 75 de ani a vorbit şi preşedintele Consiliului raional Hliboca Petro Panciuc, iar deputatul poporului Grigore Timiş a spus cu emoţie în glas că şi familia lui a avut de suferit în evenimentul evocat. Totodată el a declarat că iniţiază înfiinţarea unui Fond pentru construirea unui Memorial al tragediei de la Fântâna Albă şi dezvoltarea infrastructurii. Ideea a plăcut multora, fiindcă în fiecare an aici vin oameni atât din regiunea noastră, cât şi din România. Pentru început ar trebui instalate măcar câteva indicatoare rutiere din diferite părţi.
La 1 aprilie 1941, după aproape un an de la anexarea nordului Bucovinei de Uniunea Sovietică, câteva mii de bucovineni au dat crezare zvonurilor intens răspândite despre aceea că graniţa va fi deschisă pentru cei care vor să se refugieze în România. Ei au pornit spre graniţă purtând cruci şi prapuri. Coloana principală venea din direcţia satului Suceveni. Dar la doi kilometri de graniţă ea a fost oprită cu focuri de armă trase de grănicerii sovietici.
Numărul exact al victimelor acestui genocid nu se ştie până în ziua de azi, iar masacrul însuşi era trecut sub tăcere până în anul 1991. În acel an, într-o zi de duminică, când s-au împlinit 50 de ani de la tragicul eveniment, o coloană de peste o mie de oameni străbătea acelaşi drum pe care au mers părinţii şi bunicii lor. În ea au fost şi mulţi participanţi la acel eveniment, iar în pădure — mulţi militari înarmaţi.
Azi în raionul nostru nu mai sunt martori vii ai acelui eveniment groaznic. Mărturiile lor au rămas în pagini de ziare, filme documentare şi studii istorice.
La întâlnirea pe care ministrul Dan Stoenescu a avut-o la Consulatul General al României la Cernăuţi cu liderii comunității românești din regiunea Cernăuți, domnul Dumitru Covalciuc, cercetător al istoriei ţinutului nostru, l-a rugat să facă demersuri la nivel înalt către Moscova pentru desecretizarea arhivelor KGB-ului în vederea aflării unor amănunte noi despre numărul victimelor. La ora actuală se menţionează cel mai des că acest număr este de trei mii.
Cu şase ani în urmă la locul masacrului a fost înălţat un monument.
Nicolae ŞAPCĂLa manifestare au participat peste 500 de persoane. Pentru odihna sufletelor celor răpuşi s-au rugat şi preşedintele Consiliului regional Ion Muntean, şeful adjunct al Administraţiei regionale de stat Ruslan Senciuc, şeful Administraţiei raionale de stat Hliboca Gheorghe Pridii, preşedintele Consiliului raional Petro Panciuc, deputatul poporului din Ucraina Grigore Timiş.
Pentru a cinsti memoria românilor ucişi de armata roşie ocupantă au venit Dan Stoenescu, Ministru delegat pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni din cadrul MAE al României, Viorel Badea, senator, Ioan Abutnariţei, consilier în Consiliul judeţean Suceava, Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, alţi distinşi oaspeţi din România, reprezentanţi ai organizaţiilor publice din Bucovina şi Transcarpatia, ai unor numeroase mijloace de informare în masă din Ucraina şi România. În discursurile lor vorbitorii au condamnat masacrul în care au fost ucişi mii de oameni nevinovaţi.
A fost păstrat un moment de reculegere şi s-au depus coroane şi flori la monumentul victimelor masacrului. Un sobor de preoţi în frunte cu stareţul mânăstirii Putna, Melchisedec Velnic, protopopii de Hliboca şi Storojineţ, Ioan Gorda şi Vasile Covalciuc, au oficiat o slujbă de pomenire.
În discursul său şeful Administraţiei raionale de stat Hliboca Gheorghe Pridii a menţionat: „Astăzi avem datoria de a-i pomeni pe cei ucişi. Fiecare brad din această pădure este ca o lumânare de pomenire a lor. Şi atâta timp cât aici vor veni oameni, atâta va dăinui amintirea lor. Să nu-i uităm pe cei care au trăit în anii aceia groaznici şi au suportat teroarea regimului totalitar. Şi să ne rugăm ca aşa ceva să nu se mai repete”.
Despre tragicul eveniment de acum 75 de ani a vorbit şi preşedintele Consiliului raional Hliboca Petro Panciuc, iar deputatul poporului Grigore Timiş a spus cu emoţie în glas că şi familia lui a avut de suferit în evenimentul evocat. Totodată el a declarat că iniţiază înfiinţarea unui Fond pentru construirea unui Memorial al tragediei de la Fântâna Albă şi dezvoltarea infrastructurii. Ideea a plăcut multora, fiindcă în fiecare an aici vin oameni atât din regiunea noastră, cât şi din România. Pentru început ar trebui instalate măcar câteva indicatoare rutiere din diferite părţi.
La 1 aprilie 1941, după aproape un an de la anexarea nordului Bucovinei de Uniunea Sovietică, câteva mii de bucovineni au dat crezare zvonurilor intens răspândite despre aceea că graniţa va fi deschisă pentru cei care vor să se refugieze în România. Ei au pornit spre graniţă purtând cruci şi prapuri. Coloana principală venea din direcţia satului Suceveni. Dar la doi kilometri de graniţă ea a fost oprită cu focuri de armă trase de grănicerii sovietici.
Numărul exact al victimelor acestui genocid nu se ştie până în ziua de azi, iar masacrul însuşi era trecut sub tăcere până în anul 1991. În acel an, într-o zi de duminică, când s-au împlinit 50 de ani de la tragicul eveniment, o coloană de peste o mie de oameni străbătea acelaşi drum pe care au mers părinţii şi bunicii lor. În ea au fost şi mulţi participanţi la acel eveniment, iar în pădure — mulţi militari înarmaţi.
Azi în raionul nostru nu mai sunt martori vii ai acelui eveniment groaznic. Mărturiile lor au rămas în pagini de ziare, filme documentare şi studii istorice.
La întâlnirea pe care ministrul Dan Stoenescu a avut-o la Consulatul General al României la Cernăuţi cu liderii comunității românești din regiunea Cernăuți, domnul Dumitru Covalciuc, cercetător al istoriei ţinutului nostru, l-a rugat să facă demersuri la nivel înalt către Moscova pentru desecretizarea arhivelor KGB-ului în vederea aflării unor amănunte noi despre numărul victimelor. La ora actuală se menţionează cel mai des că acest număr este de trei mii.
Cu şase ani în urmă la locul masacrului a fost înălţat un monument.
VEZI 28 DE VIDEO
-
https://www.youtube.com/watch?v=c97cRlob-wk&list=PLOQqVtnkhWmiPA1WoQ-cdW_QYC9UO4t73
https://www.youtube.com/watch?v=c97cRlob-wk&list=PLOQqVtnkhWmiPA1WoQ-cdW_QYC9UO4t73
Ziua de 1 aprilie rămâne să fie o rană deschisă în sufletul neamului românesc. Cu 75 de ani în urmă sute de români şi ucraineni de pe Valea Siretului cu prapore şi cruci în mâini îşi îndreptau paşii spre Patria mamă cu gândul la libertate şi la o viaţă mai fericită, însă gloanţele grănicerilor sovietici i-au secerat fără milă în pădurea de la Varniţa, nu departe de Fântâna Albă, o localitate situată în apropierea graniţei ucraineano-române.
Până nu demult bucovinenii nici nu aveau dreptul să-şi amintească de acel tragic eveniment din istoria neamului nostru. Astăzi, însă, şi românii, şi ucrainenii din regiunea Cernăuţi îşi dau bine seama cine au fost făptaşii care au nimicit floarea Bucovinei în acei ani de triste amintiri pentru poporul român.
Anul acesta, ca şi în anii precedenţi, pe valea Plângerii, la locul masacrului s-au adunat zeci şi sute de bucovineni pentru a-i omagia pe martirii neamului, pentru a aprinde o lumânare în amintirea lor. Pe lângă intelectualitatea bucovineană, profesori, studenţi şi elevi, lideri ai asociaţiilor culturale româneşti din regiunile Cernăuţi şi Transcarpatia, reprezentanţi mass-media din Ucraina şi România, au fost prezenţi la evenimentul de comemorare şi autorităţile locale, raionale şi regionale, deputatul poporului în Rada Supremă a Ucrainei, dl. Grigore Timiş, care recunosc faptele comise de regimul stalinist şi sovietic de atunci - anunță BucPress.
Alături de autorităţile ucrainene a sosit la Fântâna Albă şi o delegaţie reprezentativă din partea statului român în frunte cu domnul ministru Dan Stoenescu, ministru delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, consilierii dumnealui Radu Cosma şi Valentin Răducanu, senatorul român Viorel Badea, alţi reprezentanţi ai autorităţilor române, precum şi reprezentanţi ai Consulatului General al României la Cernăuţi în frunte cu doamna consul general Eleonora Moldovan, domnul ministru consilier Ionel Ivan, domnul consul Aurelian Rugină şi alţii.
După o slujbă de pomenire oficiată de un sobor de preoţi din regiunea Cernăuţi şi judeţul Suceava, delegaţiile oficiale, oaspeţii şi românii de pretutindeni au depus coroane şi jerbe de flori la Monumentul de la Fântâna Albă, apoi rând pe rând, au fost transmise mesaje de compasiune şi gânduri frumoase la adresa românilor şi ucrainenilor, care nu-şi uită trecutul, istoria şi neamul - - informează BucPress.
Oamenii de bună credinţă de pe valea Siretului au organizat şi un parastas în memoria martirilor împuşcaţi la 1 aprilie 1941 la Fântâna Albă.
BucPress.eu
FOTOREPORTAJ și VIDEO de NICOLAE HAUCA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu