Lucrarea „Românii
timoceni – studiu jurnalistic despre românii din Timoc și Morava și lupta lor
pentru păstrarea identității naționale”, scrisă de jurnalistul Romeo Crîșmaru și tipărită la Editura ALMA din
Craiova va fi lansată pe data de 25 februarie 2015, începând cu ora
14.00, în cadrul Târgului de Carte GAUDEAMUS, la Teatrul Național „Marin
Sorescu” din Craiova. Volumul cuprinde o istorie vie surprinsă în note,
interviuri și reportaje și își propune să explice o parte din cele mai
arzătoare probleme cu care se confruntă comunitatea românească din Serbia de
Răsărit.
Volumul a fost tipărit cu
sprijinul Ministerului Afacerilor Externe – Departamentul Politici pentru
Relația cu Românii de Pretutindeni, iar cu prilejul lansării lui, în cadrul
prestigiosului târg de carte GAUDEAMUS, va avea loc și dezbaterea: „Unitate și
reconciliere la românii din Serbia de Răsărit”, la care participă, alături de autorul cărții, lector
univ. dr. Mihai Ghițulescu de la Facultatea de Științe Sociale a Universității
din Craiova, conf. univ. dr. Gabriela Rusu Păsărin, jurnalista Marga Bulugean
și reprezentanţi ai comunității româneşti din Serbia de Răsărit. Moderatorul
dezbaterii va fi scriitorul Mihai Firică. Evenimentul este organizat de
publicația online jurnalromanesc.ro, în colaborare cu Universitatea din
Craiova.
Cu prilejul lansării volumului dedicat românilor din
Timoc, autorul lui va dona o parte din volumele editate Bibliotecii
Universității din Craiova și Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”
din Craiova.
Cartea „Românii
timoceni – studiu jurnalistic despre românii din Timoc și Morava și lupta lor
pentru păstrarea identității naționale” și-a propus să ilustreze, în note,
reportaje și interviuri culese din localități emblematice pentru comunitatea
românească din Serbia, dintre Dunăre, Timoc și Morava, realități ale vieții
conaționalilor noștri și ale modului în care ei își păstrează identitatea
românească luptându-se, de cele mai multe ori, cu reticența autorităților
sârbe, cu nedreptățile istoriei și cu propriile lor convingeri, precum și cu
dureroasa împărțire a comunității lor în români și vlahi.
Orice călătorie în Valea
Timocului și, în general, în Serbia de Răsărit, fie că e vorba de Valea
Dunării, Timoc, Valea Moravei sau Homolje, este cu siguranță o experiență
deosebită. Cine trăiește pentru prima oară această experiență unică, își
dorește cu ardoare să revină aici. Și nu este nevoie de o doză de patriotism
excesiv de mare, vecină cu naționalismul, pentru a te simți mișcat de ceea ce
vezi aici, impresionat și emoționat. Emoțiile sunt cu atât mai mari cu cât vezi
că acești oameni vorbesc aceeași limbă română ca și tine, folosind, desigur, un
dialect local atât de frumos și plăcut auzului, dar pe măsură ce intri în vorbă
cu ei, identificarea începe să devină o problemă. Foarte mulți spun că sunt
români, așa cum au fost bunicii și străbunicii lor, alții spun că sunt rumâni,
iar în cel mai nefericit dintre cazuri ei se autodenumesc VLAHI, spunându-ți cu
seninătate că așa se spune pe aici, așa se spune în limba sârbă la români –
„vlasi”!
Veți descoperi în lucrarea
autorului situații confuze și bizare, dar și eforturi ale românilor de a-și
păstra identitatea. Un exemplu elocvent poate fi, pentru cei care încă mai contrazic adevărul dureros al
împărțirii românilor în români și vlahi, redarea în paginile volumului a cunoscutei
rugăciuni creștine „Tatăl Nostru”, așa cum a fost ea tradusă în „limba vlahă”
de ideologii vlahismului din Serbia de Răsărit, monstruozitatea ce a luat
naștere din erorile comise în lanț de-a lungul vremii în identificarea corectă
a minorității românești din Serbia. Prin această anomalie se dorește să se
demonstreze că vlahii vorbesc o cu totul altă limbă decât românii și că,
implicit, ar fi o altă națiune.
Cartea mai conține un reportaj realizat la Biserica românească cu hramul
Sfinților Montanus și Maxima din Sigidunum, aflată pe Valea Moravei, unde
preotul Iel Buobu Lui împlinește, după 1700 de ani, profeția Sfântului
Montanus, cel care înainte de a fi ucis pentru credința lui în Hristos, prin
înecare în râul Sava, pe 26 martie 304, a spus: „Cu
ochii minții văd, Stăpâne, cum în această latură de pământ se ridică un popor
nou care cheamă numele Tău cel Sfânt, prin biserici, în limba română”
De asemenea, tot în
cuprinsul acestui volum, cititorii vor descoperii cum luptă românii din Serbia
pentru visul lor secular, cel al dobândirii cetățeniei române, dar și pentru a
putea să își ducă copiii la cursurile de limba română, în condițiile în care
românii noștri de aici se confruntă cu cea mai dureroasă situație posibilă:
vorbesc limba română din familie, dar nu știu să scrie și să citească în limba
strămoșilor lor.
Cartea poate fi citită și
online, la următoarea adresă:http://www.jurnalromanesc.ro/jr1/images/Cartea/romanii_timoceni_WT.pdf
Vă așteptăm cu drag și la Academia DacoRomână din București pentru lansarea acestui manuscris.
RăspundețiȘtergereLuați legătura cu Dr. Stroe șeful Academiei DacoRomâne.
Stimă și respect.