Depunere de coroane de flori la Monumentul lui Mihai Eminescu din centrul orașului Cernăuți
Dragi români,
Potrivit Legii nr. 238 din 7 decembrie 2010, 15 ianuarie a fost aleasă “Ziua Culturii Nationale Române”, marcând, astfel, data nașterii Poetului național al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889). Ziua Culturii Naționale reprezintă, așadar, nu numai o zi în care îl celebram pe Luceafarul poeziei românești, dar și o zi de reflecție asupra culturii române, a esenței românismului, ziua în care tresaltă sentimentul de mândrie pe care îl păstrăm cu sfințenie în sufletele noastre, indiferent de locul unde ne aflăm.
Romanii, inclusiv cei din străinatate, crează, laolaltă, profilul identitar românesc, de care avem atâta nevoie în Europa de astăzi. Printre acești români, vă numărați și Dumneavoastră, românii din comunitățile istorice românești. Acest profil identitar al comunităților istorice românești aflate în afara granițelor reprezintă o esență a românismului, care nu trebuie pierdută și nici contrafăcută.
''Pentru a fi onești și autentici când vorbim despre Mihai Eminescu, trebuie mai întâi să-l recitim. (...) Un student român la Viena și Berlin, care vorbea limba germană și franceză, voia să absoarbă istoria religiilor, astronomia, filosofia, fizica, etnopsihologia și geopolitica, să facă simultan metafizica, dar și gazetărie angajată. Ce lecție mai sublimă și mai tristă, totodată, de românitate se poate închipui?'', spunea criticul literar Dan C. Mihailescu, într-un portret inedit al lui Eminescu.
În perioada 14-16 ianuarie 2015, Consulatul General al României la Cernăuți, împreună cu mediul asociativ românesc din regiunea Cernăuți, precum și din regiunea Transcarpatia, va organiza o serie de manifestări cultural și științifice, la care îi invităm să ni se alăture, pe toți românii din cele două regiuni ale Ucrainei, dar și pe frații lor din România și R. Moldova. Haideți, ca împreună, să aducem un omagiu viu Culturii române, dar și celui pe care îl numim cu mândrie ”Luceafărul Poeziei Românești”, pentru a ne reaminti și a ne inspira din puterea divină și creativă, din românismul celui mai de seamă reprezentant al valorilor culturale și civilizaționale românești.
Vă așteptam, așadar, să recitim împreună poezii eminesciene, din opera nemuritoare a marelui poet. Pentru toți cei care s-au înscris la concursurile de prezentare a operei eminesciene, vom oferi premii simbolice.
Noi, Consulatul General al României la Cernăuți, ne dorim ca Ziua Culturii Naționale și marcarea zilei nașterii lui Mihai Eminescu să reprezinte o ocazie de suflet a reunirii românilor din Ucraina, a tuturor fraților noștri din afara granițelor și din interiorul acestora, în jurul valorilor naționale, a culturii naționale române. Să folosim acest prilej de mândrie națională, că suntem români, dar și acest moment de bucurie, că suntem, din nou, împreună. Dumnezeu să ne ajute și să ne ocrotească!
///////////////////////////////////////////////////////////////////////////
Vernisarea Expozitiei „Liviu Rebreanu – ctitorul romanului românesc modern”, la sediul Societății Culturale „Mihai Eminescu” din Cernăuți
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, în colaborare cu Consulatul General al României la Cernăuți și Societatea Culturală „Mihai Eminescu” din Cernăuți, au organizat vineri, 15 ianuarie 2016, la orele 11.00, la sediul Societății Culturale „Mihai Eminescu” din Cernăuți, vernisarea expoziției „Liviu Rebreanu – ctitorul romanului românesc modern”.
Liviu Rebreanu s-a născut la 27 noiembrie 1885, în statul Târlișua, județul Bistrița Năsăud și s-a stins din viața pe 1 septembrie 1944, la vila sa din Valea Mare.
A debutat în presa românească în 1908, în revista Luceafărul cu povestirea Codrea (Glasul inimii), iar editorial în iunie 1912, cu volumul „Frământări”, publicat la Orăștie.
A publicat, de-a lungul timpului, următoarele volume de nuvele: „Proștii” (1910), „Catastrofa” (1921), „Norocul” (1921), „Cuibul visurilor” (1927), „Cântecul lebedelor” (1927), „Ițic Ștrul”, „Dezertor” ( 1932); precum și romanele: „Ion” (1920), „Pădurea spânzuraților” (1922), „Adam și Eva” (1925), „Ciuleandra” (1927), „Crăișorul” (1929), „Răscoala” (1932), „Jar” (1934), „Gorila” (1938). Opera sa dramatică cuprinde următoarele piese: „Cadrilul” (1912), „Plicul” (1923) și „Apostolii” (1926).
Alcătuită din 24 de bannere de dimensiuni 0,95 x 2,05 m, ampla expoziție aduce în prim plan o serie de documente de arhivă, facsimile, fotografii de familie, date biografice, articole, fragmente de proză, extrase din presa vremii, aprecieri ale criticilor referitoare la opera și personalitatea marelui scriitor român.
La vernisaj au participat liderii societăților culturale românești din Cernăuți.
Expoziția va putea fi vizitată în perioada 15 ianuarie – 15 februarie 2016.
Eleonora Moldovan
Consul General
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu