GAVRIL BABICIU: Dor de Eminescu, la Cernăuţi (Ucraina)

În fiecare an, ziua de 15 iunie este o mare sărbătoare pentru toţi românii, orunde se află. În această zi, a anului 1889, „Luceafărul” poeziei româneşti, Mihai Eminescu a intrat de-a pururi în constelaţia cerească, loc de unde veghează asupra naţiei române. La Cernăuţi „Dorul” de Eminescu are o conotaţie aparte. Aici, într-o căsuţă a dascălului său iubit, Aron Pumnul, şi-a trăit adoleşcenţa, îşi făcea lecţiile şi mergea la şcoală la fel ca orişice şcolar. Iată motivul pentru care am ţinut să fiu prezent, în această zi, în capitala „Tării Fagilor”, a „Ţării de Sus” a Moldovei pentru a sta de vorbă cu Eminescu la el acasă.

Răsăritul soarelui l-am admirat de pe balconul hotelului Kiev, de unde, privind impunătoarea clădire de vis-á-vis, gândurile pline de recunoştinţă le-am îndreptat către generalul Iacob Zadic, cel care în 9/12 noiembrie 1918 a fost întâmpinat cu urale şi îmbrăţişări frăţeşti de către locuitorii oraşului Cernăuţi. Aici şi-a fixat centrul de comandă al Diviziei a 8-a română, pe care-o conducea şi sub al cărui scut, joi, 15/28 noiembrie, Congresul general al Bucovinei, întrunit în sala Sinodală din Cernăuţi, dând formă juridică hotărârii Adunării Naţionale Constituantă a Bucovinei din 14/27 octombrie, alcătuită din deputaţii români bucovineni în parlamentul de la Viena, a decretat: „Unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru cu Regatul României”.
Apoi, păşind agale împreună cu Mihai Cozma, preşedintele Asociaţiei culturale „Boiema”, Baia Mare şi fiul acestuia, Ştefan, pe uliţa Rusă, ce odinioară era strada Româmă, am pătruns în piaţa centrală a bătrânului oraş. Privirea mi-a fost atrasă de imaginea unui hrisov ilustrat pe întregul perete al unei laturi a Pieţii. Mihai, care mai fusese în Cernăuţi, îmi spune că este vorbă de atestarea documentară a oraşului. Apropindu-mă, observ pecetea sigiliului aparţinând domnului Moldovei, între anii 1400 – 1432, Alexandru del Bun, aplicată pe un document din anul 1408.
Salutăm, pe urmă, cu „bună dimineaţa” un grup de persoane ce vorbeau româneşte. Imediat cercul se lărgeşte iar după ce ne-am prezentat am fost invitaţi la sediul Societăţii pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” unde era în curs de amenajare o expoziţie despre Eminescu. Peretele din faţă este dominat de figura „Luceafărului” ce ne priveşte dintr-un frumos tablou. Pe peretele alăturat, observăm figurile corifeilor naţiunii române din Cernăuţi: Ion Nistor, Eudoxiu baron de Hurmuzachi şi Iancu Flondor precum şi ale domnitorilor Moldovei, în ordinea anilor de domnie.

Micul dejun l-am servit la cafeneaua restaurant „Bucureşti” situat pe fosta Alee Domnească, proprietatea unui investitor din capitala României, originar din Cernăuţi. Localul este cochet. La intrare suntem întâmpinaţi de tricolorul românesc şi coloana marelui sculptor Brâncuşi iar pe peretele principal este pictată scena intrării domnului muntean, Mihai Viteazul, în cetatea transilvană, Alba Iulia. O uşă din acest local este intrarea într-o librărie românească. De la un „chioşc” îmi cumpăr ziarele redactate în limba română: „Libertatea Cuvântului”şi „Zorile Bucovinei”.
Tot pe această stradă se găseşte Muzeul Etnografic „Mihai Eminescu” şi Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”.

Până la ora la care erau planificate manifestările comemorative am vizitat oraşul şi obiectivele istorice semnificative pentru românii ce păşesc, ca turişti, pe aceste locuri pline de istorie. De mare ajutor ne-a fost un român din Cernăuţi, Nicolae Hăuca care, cu amabilitate, ne-a condus cu maşina proprie la locurile solicitate, fiindu-ne un adevărat ghid. Aşa, într-un timp relativ scurt, am făcut un tur al oraşului medieval cu străzi pavate tocite de vremi, clădiri cu arhitectură diversă şi cu un iz patriarhal. Am vizitat Universitatea din Cernăuţi care funcţionează în clădirile vechii Mitropolii a Bucovinei unde s-au ţinut lucrările Congresului general al Bucovinei la 9/12 noiembrie 1918.
Am făcut un popas în cimitirul ortodox. Ne-am rugat la:
- Capela Mitropolitană, loc unde au fost inmormântaţi mitopoliţii Bucovinei: PS Dositei, IPS Teofil, IPS Teoctist, IPS Dr. Silvestru, IPS Arcadie, IPS Dr. Vladimir şi IPA Dr. Nectarie.

- La piatra funerară ridicată în anul 2000 în Memoria Martirilor Neamului Românesc de către Societatea Românilor din Ucraina „Golgota” pentru omagierea celor 15.000 de români din Bucovina de Nord şi ţinutul Herţa, deportaţi în Siberia, în 4 valuri, dintre care cel din noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 a fost cel mai numeros.
- La mormântul lui Aron Pumnul.
Mai înainte de începerea manifestărilor de comemorare a „poetului nepereche” am mulţumit acestuia, în curtea Casei lui Aron Pumnul, pentru minunatele versuri pe care ni le-a lăsat şi pentru cele pe care le cântăm ori de câte ori ne aducem aminte de El.
Aici am avut bucuria să aud rostind alese cuvinte adrsate nouă, celor prezenţi şi lui Mihai Eminescu de către Excelenţa sa Consulul General al României la Cernăuţi, dna Eleonora Moldovan: „Aceasta e forma publică în care ne manifestăm dragostea şi sentimentele, pentru că în formă tainică fiecare dintre noi avem un dialog zilnic cu Eminescu – ori de câte ori apar întrebări existenţiale, căci Eminescu este esenţa noastră spirituală, intermedierea dintre cultura universală şi naţională. El ne face mai frumoşi, mai generoşi, mai uniţi în gânduri, în cuvinte, în fapte”. Excelenţa sa a mai precizat că Guvernul României va sprijini renovarea Casei lui Aron Pumnul în cadrul unui proiect, după avizarea acestuia de autorităţile locale din Cernăuţi.
Viaţa şi opera lui Mihai Eminescu au fost elogiate de către poetul Ilie Tudor Zegrea, preşedintele Societăţii Scriitorilor din Cernăuţi.
La acest moment festiv am remarcat prezenţa unui numeros grup de profesori de limba română din regiunea Ivano-Frankivsc, veniţi aici special pentru a-l omagia pe Mihai Eminescu. 
La activitatea de comemorare ce s-a desfăşurat la statuia lui Mihai Eminescu din centrul oraşului Cernăuţi a participat, alături de cei menţionaţi şi autorităţile locale, un numeros public.. S-au depus coroane şi jerbe de flori.
M-au impresionat luarile de cuvânt ale Consulului General al României la Cernăuţi, dna Eleonora Moldovan, a prim adjunctului preşedintelui Consiliului Regional, Iaroslav Kurko şi a reprezentanţilor autorităţilor locale, Ruslan Seniciuk, adjunctul şefului ARS şi Iaroslav Kuşniryk, secretarul Primăriei Cernăuţi.
Aici l-am cunoscut pe cel care a finanţat ridicarea minunatei statui a marelui poet naţional, dl. Gheorghe Cozma, deputat în Consiliul Regional.
Sub flamurile tricolorului românesc purtat de un frumos grup de cernăuţeni îmbrăcaţi în straie populare româneşti, tradiţionale, am ascultat minunate cântece pe versurile marelui poet român intonate de Corul „Dragoş Vodă” din Cernăuţi precum şi recitarea unor fracmente din poezii eminesciene nemunitoare, de către studentul de la Catedra de Filologie Română şi Clasică, Denis Apetri. 
Printre cei ce au depus coroane de flori am remarcat: Consulatul României la Cernăuţi, Institutul Cultural Român din Bucureşti precum şi numeroase asociaţii culturale române din Cernăuţi şi din ţară: Societatea Scriitorilor Români din Cernăuţi, Societatea pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu”, Centrul Român de Cercetări Istorice şi Culturale din Cernăuţi, Direcţia de cultură a raionului Herţa, Delegaţia din Transcarpatia, Centrul Bucovinean de Artă pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale româneşti din Cernăuţi, Societatea jurnaliştilor din Cernăuţi, Societatea Românilor din Ucraina „Golgota”, precum şi reprezentanţii unor sate din ţinutul Herţa, printre care am reţinut pe cei din satul Boian.
Am revenit la sediul Societăţii pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” pentru a asista la vernisajul expoziţiei de fotografii „Pe urmele lui Eminescu la Cernăuţi” realizate de maiestrul fotograf Vasile Paladean şi prezentate de către directoarea Muzeului Etnografic „Mihai Eminescu”, doamna Elena Vântu- Tărâţeanu.

Comemorarea poetului a continuat la Teatrul Academic Regional „Olga Kobyleanska” cu spectacolul „Suflet Românesc”, cu participarea extraordinară a actorului Dan Puric, a Corului „Dragoş Vodă” din Cernăuţi, a poetului Mihai Prepeliţă din Bucureşti, a solistului vocal Gheorghe Posteucă şi a unor elevi ai Gimnaziului nr. 6, cu predare în limba română, din Cernăuţi: Vladimir Turculeţ, Romina Corol, Vlad Grişco şi unul, Grigore Sârbu, din Godineşti.
Minunata zi s-a încheiat cu o masă româneasă, ocazie de a impărtăşi unele opinii cu Excelenţa sa, dna Eleonora Moldovan, cu actorul Dan Puric, cu dl Vasile Tătâţeanu, filolog renumit în Cernăuţi, membru al Academiei Române, scriitorul şi istoricul Dumitru Covalciuc, cu dl Vasile Bâcu, preşedintele Societăţii Culturale „Mihai Eminescu”.

FOTO de  N. HAUCA