///////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////
Academia Nordului rediviva

Cu ani în urmă, la o vârstă când se petrec de regulă trăirile tinereţii
s-a întâmplat ca, pe când cercetam asiduu arhivele nordului pentru aflarea informaţiilor trebuitoare scopului de-a reorganiza şi reface incinta muzeală a copilăriei eminesciene de la Ipoteşti unde mă trimisese destinul să-mi încep activitatea profesională, să descopăr numeroase urme ale existenţei unei asociaţii a bucovinenilor din Imperiu, numită Societatea pentru Cultură şi Literatura Română în Bucovina. Mare mi-a fost uimirea să constat ce rol benefic uriaş a jucat această formaţiune în care activau personalităţi marcante precum fraţii Hurmuzachi, Aron Pumnul ş.a., atât în păstrarea ameninţatei identităţii româneşti în acea provincie, în înariparea culturii naţionale şi, nu în ultimul rând, în formarea şi influenţarea spirituală a preadolescentului Mihai, copilul minune al culturii noastre, aflat atunci la învăţătură la Cernăuţi. Despre toate astea am cercetat şi am susţinut în 1973, o comunicare la pupitrul Academei Romîne, invitată fiind ca lider al Muzeului eminescian din Ipoteşti, în cadrul unei sesiuni dedicate istoriei acestei măreţe instituţii. Nu am înţeles atunci, ci doar mult mai târziu efuziunea cu care a fost primită de către publicul receptor de nivel academic, acea comunicare care venea după mulţi ani în care numele Bucovina nu mai fusese poate rostit în acea aulă, drept care am fost răsplătită cu o donaţie formată din totalitatea publicaţiilor umaniste editate de Academie până în 1946, (circa 700 de volume de preţ) pe care, fireşte, am dus-o la muzeul de la Ipoteşti de care nu concepeam să mă despart vreodată. Abia după mulţi ani, în 2012, am publicat acea comunicare în cartea intitulată Academia Nordului 150, (Editura Agata Botoşani), supranume pe care l-am atribuit acelei societăţi culturale.
De aceste lucruri mi-am amintit acum, de curând, participând - în calitate de preşedintă a filialei botoşănene - la congresul din acest an al acelei Societăţi care, în toţi aceşti ani a continuat să activeze, fireşte cu alte obiective, adecvate noilor împrejurări. Desfăşurarea din acest an mi-a amintit de spiritul timpului inaugural când efervesenţa culturală prevala energic şi benefic. Căci şi acum, derularea laturii bilanţiere a activităţii – îndeplinite impecabil de către prof. Victor Iosif în darea de seamă, prof. Petru Bejenaru în proiectarea viitoarelor activităţi s.a., a fost acompaniată, ba chiar surclasată, de un intens şi emoţionant conţinut cultural şi creativ susţinut de o echipă de elevi talentaţi, înveşmântaţi în superbele costume naţionale din zonă, coordonaţi de prof. Sextilia Crăciun, care au evocat valorile Bucovinei, au cuvântat inspirat, au recitat poeme co-rezonante locului şi momentului, sau de un grup vocal bărbătesc din comuna Marginea care au avântat literamente sufletele prezenţilor prin cântecele lor energice şi impecabil interpetate.
Au cuvântat reprezentanţii filialeor din întreaga ţară despre ce au făcut, vor face sau gândesc că trebuie făcut, bucurându-se de prezenta dlui prefect al judeţului Suceava, Constantin Harasim, care a onorat selecta adunare prin cuvântul său, făcând o frumoasă reverenţă deopotrivă istorei, culturii şi slujitorilor lor de azi. O notă aparte a adus-o un grup de tineri veniţi de la filiala din Târgul Mureş, care au desfăşurat un steag al grupării lor, Dacii Liberi, şi au cuvântat cu avânt şi admirabilă coerenţă despre rolul de conştiinţă al tinerilor de azi.
Coordonatoarea întregii activităţi, prof. Carmen Andronachi, directorul Colegiului Naţional “Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuţi şi preşedinta pe ţară a Societăţii…, a îndrumat discret, dar ferm, pe cei prezenţi să purceadă apoi către celelalte elemente din program pregătite împreună cu stafful său: vizitarea Galeriilor de artă cu o superbă expoziţie de tablouri semnate de Ilie Boca şi una de numismatică şi maximafile, parcurgerea universului etnografic bucovinean organizat cu iscusinţă la Muzeul tehnicii populare Bucovinene, poposirea la Mânăstirea Bogdana, străvechiul aşezământ religios începător de istorie, apoi vizitarea Colegiului Naţional “Eudoxiu Hurmuzachi”, cel ce se apropie cu vrednicie de o vârstă istorică: un secol şi jumătate şi unde ne-am adunat cu toţii să facem şi noi o poză de grup pentru amintirea altor secoli ce vin să urmeze şi să afle de această zi.
Incheierea acestei zile s-a petrecut în cel mai potrivit mod, la Mânăstirea Suceviţa unde, sub stropii blânzi ai unei ploiţe de vară, am ascultat povestea neasemuită a Scării virtuţilor şi nu numai, dar am şi beneficiat cu toţii de ospitalitatea generoasă şi oblăduitoare a maicii stareţe Mihaela Cozmei care a binecuvântat prin roua lacrimilor ei de emoţie recenta mare inaugurare de la Cernăuţi pe care cu toţii au privit-o pe ecranul rememorării.
Pentru că una dintre domnişoarele graţioase în costumele lor naţionale - precum înaltele doamne de odinioară - pe numele ei Ioana Cărare, mi-a recitat în cadrul programului, cu real talent şi ştiinţa frazării, un poem pe care l-am dedicat Bucovinei într-una dintre cărţile mele de odinioară, dându-i astfel o nouă strălucire şi bucurându-mă prin admiraţia ei, (ceea ce este cel mai de seamă premiu pe care şi-l poate dori un poet, nu?), îndrăznesc să închei prin acest poem ca o acoladă lirică, prezentul text, ce n-a urmărit decât să releve longevitatea vrednicei Societăţi şi să exprime bucuria că, iată, vorba refrenului cântat câdva de Jean Moscopol: ”Şi tot ce-i românesc nu piere şi nici nu va pieri!”

BUCOVINA DIN INIMĂ

Îmi port pretutindeni ca un melc
Albastrele mânăstiri după mine;
Uneori, când copilul meu cântă,
Privirea-mi acoperă lucrurile
Cu lanuri argintii de cartofi în floare;
Când merg, în amurg, pe câmpie
Zarea-mi desenează-n cărbune
Pe-o strachină de Marginea
Casele sobre şi caldele şuri
Pentru o schiţă de destin
Acoperită de smalţul ierbii;
Lacrimile plânsului învie în auz
Copilării de duminică cu zvonul clopotului Buga
Reverberat la infinit ca-ntre oglinzi paralele
Între semicercurile aproape filozofale
Ale obcinilor împurpurate-n fragi;
În inima mea înflorind priveliştea Bucovinei
Ca într-un cuib de cartofi săpat înspre toamnă
Unde lângă trupul sacrificat al plantei-mamă
Strălucesc neînvinşi puii albi.
Lucia Olaru Nenati

Articol publicat in revista Luceafărul.net din Botoşani
///////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////

O zi încărcată de românism

Sâmbătă, 23 mai 2015, la Biblioteca Municipală din Rădăuți, a avut loc Adunarea Generală Anuală a Societății pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, „cea mai veche şi mai prestigioasă societate din Bucovina, înființată în 1862, la Cernăuţi, care a străbătut timpul promovând românismul”, după cum menționa prof. Carmen Andronachi, preşedinta societăţii, în deschiderea lucrării.

Deoarece cultura s-a săvârşit întotdeauna şi cu sprijinul bisericii, părintele Nicolae Vârtea, parohul Catedralei din Rădăuţi, a binecuvântat lucrările adunării şi a propus un moment de reculegere pentru toţi membrii societății care au trecut la cele veșnice, pentru prof. Vasile Precup, cel care a militat pentru reînființarea societății la Rădăuţi. Lucrările adunării au fost prefațate de câteva momente emoționante. Distinsa prof. Sextilia Crăciun a făcut dovada modului în care un dascăl dăruit şi patriot ştie să transmită generaţiilor tinere dragostea pentru ţinutul natal şi pentru valori. Sub îndrumarea sa, la Colegiul Naţional „Eudoxiu Hurmuzachi” s-a constituit Clubul de lectură „Bucovina istorică, geografică şi culturală”. Membrii clubului, îmbrăcați în frumoase costume populare, au prezentat participanților o simbolică şi documentată „Călătorie prin Bucovina-experienţa sacrului”. Au fost prezentate mănăstirile Putna, Sucevița, Voroneț şi Moldovița-prin text şi imagini-s-au recitat versuri din Mihai Eminescu şi creații proprii, o violonistă a acompaniat rostirile cu celebra „Baladă” a lui Ciprian Porumbescu. Elevii au prezentat albumul „Bucovina de altădată”, autori fiind Stavrofora Mihaela Cozmei şi protosinghel Marcu de la Mănăstirea Moldoviţa, şi au organizat un concurs ad-hoc, câştigătorii primind valoroase scrieri despre Bucovina. A fost un moment care a demonstrat că tinerii cunosc trecutul şi îşi cinstesc înaintaşii, adeverind o profundă rostire din demersul realizat de ei „Cine nu are strămoşi în sânge, degeaba îi caută în documente”.

Prefectul judeţului, Constantin Harasim, a salutat participanţii, a apreciat activitatea desfăşurată de SCLRB şi a subliniat faptul că inaugurarea Centrului Cultural „Eudoxiu Hurmuzachi” în Cernăuţi este o realizare a românilor care va contribui substanţial la păstrarea identităţii şi culturii româneşti. „Bucovina, partea de sud, din judeţul Suceava, se mândreşte cu 9 obiective UNESCO” a mai spus prefectul Harasim şi a felicitat pe elevi pentru modul în care cinstesc aceste valori.

Un grup coral bărbătesc de la Marginea, având ca animator pe Aurel Halip, a declanşat profunde emoţii sufleteşti, prin interpretarea, cu patos, a cântecului „Când a fost să moară Ştefan” şi a două cântece de cătănie „Cântă cucul, bată-l vina” şi „Pe margnea pădurii”. Elena Popa Repeziş, de la Iaslovăţ, a prezentat ultimele volume din istoria familie Nandriş, un articol al doamnnei academician Alexandrina Cernov despre situaţia românilor din regiunea Cernăuţi şi a interpretat un poem propriu dedicat martiriului românilor de la Fântâna Albă. În aceeași notă patriotică s-a înscris şi poemul propriu recitat de Adrian Şindilariu.

Preşedinta SCLRB a dat citire mesajelor transmise de academician Dimitrie Vatamaniuc, preşedinte de onoare al societăţii, de academicianul Vasile Tărâţeanu, din partea Centrului Cultural Român de la Cernăuţi. Au fost prezenţi şi au relatat despre activităţile instituţiilor şi organizaţiilor pe care le conduc Vasile Bîcu, preşedintele Societăţii pentru Cultura Română „Mihai Eminescu” din Cernăuţi(„important este să transmitem copiilor dorința de a lupta pentru românism”), Petru Grier, preşedintele Centrului de Cercetări Istorice şi Culturale care a vorbit despre proiectul „Cărțile durerii”, dedicate martirilor români, Octavian Bivolaru, preşedinte Societăţii „Golgota”, profesor doctor Marian Olaru, directorul Institutului „Bucovina” al Academiei Române, prin activitatea căruia este valorificată memoria culturală a Bucovinei şi care tipărește, de 20 de ani, „Analele Bucovinei”, cercetător doctor Ovidiu Bâtă.

Secretarul societăţii, prof. Gheorghe Volanschi, a enumerat filialele reprezentate la Adunarea Generală: București, Iași, Cluj, Brașov, Bacău, Botoșani, Siret, Vatra Dornei, Vicovul de Jos, Arbore, Frătăuții Noi, Dornești, Grănicești, Vicovul de Sus, Todirești, Câmpulung Moldovenesc, Bilca, iar vicepreședintele, prof. Victor Iosif, a prezentat raportul de activitate pentru perioada iunie 2014-mai 2015.

Profesor Petru Bejenariu s-a referit la principalele proiecte de activitate ale societăţii pentru următorul an. Au participat la dezbateri delegați din București, Bacău, Cluj, Brașov, Iași, Câmpulung Moldovenesc, Târgu Mureș. Menționăm în mod special prezenta unui grup de tineri de la Liceul „Papiu Ilarian”, care s-au constituit în Asociația „Dacii liberi” şi şi-au propus să lupte pentru românism şi pentru reîntregirea neamului.

Adunarea Generală a mandatat actualul consiliu director să conducă activitatea asociației până la viitoarea întrunire. Participanţii au vizitat galeriile de artă unde au vizionat mai multe expoziții deosebite: 190 de medalii, plachete şi insigne numai despre Mihai Eminescu, expozant fiind numismatul Gavril Lavric din Gura Humorului, ilustrate maxime pe tema ,,Portretul în filatelie”, expozant Mihai Simonov, fotografii din vechiul Rădăuţi prezentate de elevii CN „Eudoxiu Hurmuzachi”, pictură de Ilie Boca şi un grup de talentate tinere din Rădăuţi: Larisa Dragomir, Georgiana Munteanu, Nicoleta Onisimiuc, Laura Orăşanu, Bianca Răileanu.

Alte obiective vizitate au fost „Muzeul Tehnicii Populare Bucovinene”, unde ghidajul a fost asigurat de către elevele liceului, Mănăstirea „Bogdana”, CN „Eudoxiu Hurmuzachi”, ziua încheindu-se cu o agapă frăţească generos găzduită de măicuţele de la Mănăstirea Suceviţa.

Cele mai importante momente au fost surprinse de un fotograf priceput şi pasionat, Nicolae Haucă, reprezentând «Euromedia Bucovina»» şi de media locală. Imaginile vor întări convingerea că a fost o întâlnire plină de miez, un mod de a demonstra sentimentele de preţuire pentru ce a reprezentat şi ce reprezintă Bucovina, de exprimare a patriotismului profund ce-i animă pe bucovineni, oriunde s-ar afla ei.

Paraschiva ABUTNĂRIŢEI