**************************************************************************************************************************************
COMUNICAT: CONGRESUL FIJR, editia a V-a
Jurnaliştii de limbă română din Ucraina, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Moldova, Spania, Italia, Grecia, Albania, reuniţi la Bălţi, Republica Moldova, în perioada 13-15 iunie a.c., în cea de-a V-a ediţie a „FORUMULUI INTERNAŢIONAL AL JURNALIŞTILOR ROMÂNI” au atras atenţia asupra dificultăţilor cu care se confruntă presa în limba română din afara graniţelor ţării şi au propus totodată soluţii în vederea remedierii situaţiei existente. Astfel, participanţii la FORUM au identificat câteva soluţii cu caracter practic, majoritatea dintre ele circumscrise tematicii evenimentului: “NOILE MEDIA – JURNALISM – COMUNITATE” şi cu aplicaţie în spaţiul on-line.
Evenimentul a fost organizat de “FORUMUL INTERNAŢIONAL AL JURNALIŞTILOR ROMÂNI (FIJR)” cu sprijinul “Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni”. În vederea organizării evenimentului, FIJR a realizat în premieră un parteneriat stabil cu universitatea din localitate, Universitattea de Stat “Alecu Russo”.
Un alt fapt cu totul inedit a fost reprezentat de prezenţa la FORUM a jurnaliştilor de limba rusă din Bălţi, fapt apreciat atât de jurnaliştii participanţi, cât şi de oficialii invitaţi la acest eveniment.
Lucrările FORUMULUI au fost deschise de preşedintele FIJR, ROMEO COUŢI, alături de gazdele evenimentului, rectorul Universităţii “Alecu Russo” din Bălţi, GHEORGHE POPA, şi viceprimarul din Bălţi ALEXANDR USATÎI. A mai fost prezent la lucrări şi secretarul de stat al MAE, STEJĂREL OLARU.
Evenimentul a atras atenţia mediului politic din România şi din Moldova, astfel că au fost adresate mesaje de salut din partea premierilor IURIE LEANCĂ şi VICTOR PONTA şi a unor europarlamentari români.
IURIE LEANCĂ, primul ministru al Republicii Moldova, şi-a manifestat bucuria că acest for, organizat cu sprijinul “Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni”, are loc în incinta Universității de Stat “Alecu Russo” din Bălți: “Prezența dvs aici confirmă o dată în plus faptul că întreaga Moldovă, nu doar capitala, se mișcă ferm spre modernizare și europenizare.
În mod special aș vrea să salut prezența la Congres a jurnaliștilor de limbă rusă din Republica Moldova. Sunt convins că asemenea platforme comune de dialog vor contribui la identificarea unor interese comune pentru noi toți, iar în definitiv se vor sintetiza într-o viziune comună în ceea ce privește viitorul țării.
Găsesc extrem de actual genericul sub care se va desfășura FORUMUL: NOILE MEDIA – JURNALISM – COMUNITATE. Este o temă care, cu certitudine, depășește discuția despre tehnicile și instrumentele moderne de cucerire a audienței. Dimpotrivă, acestea rămân pe plan secund, prioritară devenind capacitatea presei de a fi, cu ajutorul acestor instrumente, cât mai aproape de cetățean și de comunitate. O presă cu adevărat în serviciul public”.
Premierul României, VICTOR PONTA, consideră ideea organizării ediţiei aniversare a FORUMULUI la Universitatea „Alecu Russo” din Bălţi, „un fapt ce arată că FIJR militează intens şi constant pentru promovarea culturii, a limbii române şi a identităţii naţionale din această ţară. În acest moment, aderarea Moldovei la UE este un obiectiv important, iar presa va avea un rol major în acest proces.”
Europalamentarul Norica Nicolai a reamintit în mesajul transmis jurnaliştilor reuniţi la Bălţi, că presa de limbă română din afara ţării va constitui o prioritate în activitatea sa din Parlamentul European: „Intenţionez să mă implic în proiectele europene pe această temă. Din păcate, nu sunt mulţi politicieni români care înţeleg nevoia de a proteja identitatea românească, prin media, şi în afara ţării, dar vă asigur că cel puţin pe câţiva dintre noi ne preocupă această problemă.
Media audiovizuală, presa scrisă şi online reprezintă pentru diaspora românească cea mai intensă legătură cu cei de acasă. Libertatea jurnaliştilor de a profesa în limba lor maternă şi, în cazul nostru, de a promova problematicile din patria mamă, fie că vorbim de Serbia, Ucraina sau Moldova, reprezintă unul dintre drepturile de bază ale Uniunii Europene. Din păcate, acest drept nu este încă suficient înţeles de legiuitorii unor ţări care nu sunt, încă, state membre UE.”
Importanţa presei de limbă română pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării a fost subliniată şi în mesajul eurodeputatului Corina Creţu: „Faptul că acest Congres, ajuns deja la a cincea ediţie, stârneşte atâta interes dovedeşte că răspunde unei nevoi a producătorilor şi consumatorilor de presă de limbă română. Este o nevoie care exprimă, printre altele, vitalitatea limbii române. Am considerat şi considerăm diversitatea, respectul ei, drept valori esenţiale, într-o lume care îşi caută un nou drum, în care culturi şi civilizaţii se afirmă, cu vitalitate şi determinare. Faptul că organizatorii au invitat la Congres şi reprezentanţi ai presei de limbă rusă din Republica Moldova este o dovadă de toleranţă şi o invitaţie la dialog în societatea moldovenească, într-un moment tensionat în vecinătatea sa, dar şi a României. ”
Acţiunile FIJR au fost încurajate de europarlamentarul român Marian Jean Marinescu: „Asemenea acţiuni trebuie sprijinite, astfel încât, să se asigure atât sensibilizarea autorităţilor, dar şi monitorizarea respectării obligaţiilor de către autorităţi, profesionalizarea, dar şi formarea de reţele care să asigure conectarea şi schimbul de bune practici între mediul jurnalistic românesc din diasporă şi cel din România. (…) voi milita, aşa cum am susţinut şi până acum în Parlament, pentru respectarea unui set de norme standard pentru libertatea presei, şi îmi voi da silinţa să mă implic activ în iniţiativele care pot contribui la dezvoltarea presei române din afara ţării.”
Comunicările susţinute de către participanţi au subliniat încă o dată că principalele probleme cu care se confruntă jurnaliştii de limba română sunt legate de limitarea dreptului la liberă exprimare şi în foarte multe cazuri de ostilitatea autorităţilor. În acelaşi timp, au fost identificate şi câteva soluţii specifice “noilor media” care să contribuie la ameliorarea dificultăţilor cu care se confruntă presa românească din afara graniţelor.
Reprezentanţii românilor din Serbia s-au plîns de faptul că autorităţile statului practică o politică dublă faţă de comunitatea românească. Astfel, în timp ce românii din Voivodina se bucură de libertăţile conferite minorităţilor naţionale, celor din Timoc le sunt refuzate drepturile fundamentale.
În Ucraina, principala problemă rămîne îngrădirea accesului minorităţii române la canalele publice de radio şi televiziune în vederea promovării culturii şi identităţii naţionale. Jurnaliştii români din Ucraina au semnalat din nou situaţia precară în care se află redacţia română a postului Radio Ucraina Internaţional.
Jurnaliştii din Republica Moldova au arătat ce înseamnă să încerci măcar a face presă de limba română și presă în general într-un teritoriu cum este Transnistria. Tinerii jurnalişti din Transnistria au prezentat modul în care ei se bat pentru o presă liberă și de calitate. „Presa aici în Transnistria nu există, este o presă în care se promovează ideile proruse, se face propagandă și nu există informație adevărată, este un fel de spălare de creiere!”, a subliniat unul dintre jurnaliştii transnistreni.
Toate cazurile de încălcare sau de atingere aduse dreptului la liberă exprimare a jurnaliştilor de limba română din afara ţării vor fi consemnate în Raportul FIJR: “LIBERTATEA PRESEI ÎN DIASPORA ROMÂNEASCĂ”, document ce va fi prezentat în această toamnă la Bruxelles, în Parlamentul European.
Premiul FORUMULUI din acest an a fost adjudecat de scriitorul şi jurnalistul Vadim Bacinschi, pentru aportul substanţial la susţinerea presei de limba română din Regiunea Odessa – Ucraina.
„Sunt personalităţi dedicate patriei şi neamului care ar merita o maximă recunoaştere în timpul vieţii. Apelul lor la solidaritate şi ajutor este din ce în ce mai rar auzit de cei care ar trebui să-i aprecieze ca pe un model, într-o perioadă în care avem mai mult ca niciodată nevoie de repere morale şi etice. Acolo, în sudul Ucrainei, un român se încăpăţânează să ofere o gură de oxigen comunităţii româneşti, din ce în ce mai hârţuită şi divizată. O face aşa cum ştie şi poate, aşa cum a făcut-o de la absolvirea Facultăţii de Jurnalism din Chişinău în 1980, până la această publicaţie – Sud-vest, care rămâne poate singurul argument mediatic demn de luat în seamă. Vadim Bacinschi are ceva din aura şi tragismul martirilor – şi nu este o vorbă în vânt! A adunat scrierile românilor din sudul Basarabiei, ajuns sub altă stăpânire, şi le-a aşezat sub coperţile a două antologii. A făcut-o sub ochii autorităţilor locale care, cu siguranţă „au apreciat” gestul. Cine ştie cât a avut de suferit poetul şi jurnalistul Vadim Bacinschi şi familia sa, mutată la Odessa, şi cum a supravieţuit el într-o zonă, în care, deznaţionalizarea era cuvântul de ordine oficial”, se arată în documentul care susţine distincţia acordată lui Vadim Bacinschi.**************************************************************************************************************************************
Organizată cu sprijinul Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, la 14 iunie curent, în aula Universităţii „Alecu Russo” din Bălţi, Republica Moldova, şi-a început lucrările ce-a de-a V-a ediţie a Congresului Forumului Internaţional al Jurnaliştilor (FIJR), inaugurată de preşedintele Romeo COUŢI. Desfăşurat sub egida „NOILE MEDIA – JURNALISM – COMUNITATE”, evenimentul întruneşte jurnalişti din 5 ţări – Republica Moldova, Ucraina, Germania, Serbia şi, desigur, România.
Subiectul lucrărilor Congresului e axat pe modul în care „noile media” interferează cu presa tradiţională şi metodele prin care acestea contribuie la dezvoltarea jurnalismului în limba română, elaborarea unei strategii ce are drept scop conectarea presei româneşti de pretutindeni la mediul jurnalistic din România, conservarea şi dezvoltarea identitară a românilor, elaborarea unor proiecte care să contribuie la profesionalizarea presei româneşti din afara Ţării, să genereze monitorizarea autorităţilor din ţările unde există semnale că asupra jurnaliştilor români se fac presiuni, le sunt încălcate drepturile la liberă exprimare, realizarea unor acţiuni care să determine autorităţile la sprijinirea presei româneşti din ţările, unde locuiesc importante comunităţi de români, crearea de rețele ce vor asigura schimbul de practici între mediul jurnalistic românesc din diasporă și cel din România etc.
La ce-a de-a V-a ediţie a Congresului Forumului Internaţional al Jurnaliştilor au participat şi au luat cuvântul Stejărel Olaru, Secretar de Stat, viceprimarul municipiului Bălţi, Alexandru Usatâi, rectorul Universităţii „Alecu Russo”, Gheorghe Popa, Leonid Bujor, consilier al prim-ministrului Republicii Moldova Iurie Leancă, Iurie Sanduţă, Nicolae Leahu, şef de catedră etc. Un mesaj de salut a fost adresat din partea premierului României, Victor Ponta, care consideră ideea organizării Congresului la Bălţi„un fapt ce arată că Forumul Internațional al Jurnaliștilor Români militează intens și constant pentru promovarea culturii, a limbii române și a identității naționale din această țară. În acest moment, aderarea Moldovei la UE este un obiectiv important, iar presa va avea un rol major în acest proces”. Europarlamentarul român Norica Nicolai a specificat, în mesajul transmis jurnaliștilor reuniți la Bălți, că presa de limbă română din afara țării va constitui o prioritate în activitatea sa din Parlamentul European. Rolul şi importanţa presei de limbă română pentru comunităţile din afara frontierelor Ţării au fost sensibilizate şi adresările eurodeputaţilor Corina Creţu, Marian Jean Marinescu. Unui dintre cei mai buni jurnalişti – Vadim Bacinschi din Odessa – i-a fost înmânată placheta FIJR.
În cadrul Congresului, a început prezentarea lucrărilor pe secţiuni şi în plen, care va continua duminică. Toate problemele şi doleanţele, reflectate în cadrul evenimentului de jurnaliştii români de pretutindeni, îşi vor găsi rezonanţă în Raportul FIJR „Libertatea Presei în Diaspora Românească”, care va fi prezentat în toamna curentă în Parlamentul European, la Bruxelles.
Diana TOMA
SURSA: http://www.zorilebucovinei.com/news/show/686/
ŞI-A ÎNCHEIAT LUCRĂRILE CONGRESUL FORUMULUI INTERNAŢIONAL AL JURNALIŞTILOR ROMÂNI
Organizat cu sprijinul Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, în parteneriat cu Universitatea „Alecu Russo” din Bălţi, Republica Moldova, Congresul Forumului Internaţional al Jurnaliştilor (FIJR) şi-a încheiat lucrările.
Vă amintim că cea de-a V-a ediţie a Congresului Forumului Internaţional al Jurnaliştilor a întrunit jurnalişti din 5 ţări – Republica Moldova, Ucraina, SerbiaGermania, România, şi s-a desfăşurat sub egida „NOILEMEDIA – JURNALISM – COMUNITATE”, la eveniment participând şi luând cuvântul Stejărel Olaru, Secretar de Stat, viceprimarul municipiului Bălţi, Alexandru Usatâi, rectorul Universităţii „Alecu Russo”, Gheorghe Popa, Leonid Bujor, consilier al prim-ministrului Republicii Moldova, Iurie Leancă etc. Un mesaj de salut a fost adresat din partea premierului României, Victor Ponta, care consideră ideea organizării Congresului la Bălţi „un fapt ce arată că Forumul Internațional al Jurnaliștilor Români militează intens și constant pentru promovarea culturii, a limbii române și a identității naționale din această țară. În acest moment, aderarea Moldovei la UE este un obiectiv important, iar presa va avea un rol major în acest proces”.
În prima zi aCongresului Forumului Internaţional al Jurnaliştilor (FIJR), lucrările căruia au fost moderate de preşedintele Romeo COUŢI şi de Iurie Sănduţă, preşedintele filialei din Republica Moldova a FIJR, şi-au prezentat comunicările Romeo Crâşmaru, Diana Toma, Constantin Moroşanu, Nicolae Hauca, Cosmin Puriş, Nicolae Leahu, Andrei Biro, Ilie Onceanu, Karen Sebesi, Margareta Belugean, Ana Samson, Iurie Nistorică, iar în a doua – Vadim Bacinschi, Nicolae Toma, Maria Popa, Duşan Pârvulovici, Vitalie Zâgrea, Veaceslav Aftene, Laura Jitariuc, Irina Perimei etc.
Duminică, participanţii la forum au analizat şi diverse probleme organizatorice ale FIJR, specificându-se că Forumul urmează să fie o organizaţie cu adevărat funcţională, eficientă şi activă. Totodată, s-a propus ca următoarea ediţie a FIJR să se desfăşoare în Ucraina (Odessa, Ismail sau regiunea Transcarpatică) ori în Ungaria, urmând ca membrii lui personal să propună locul următoarei reuniuni.
Problemele şi doleanţele, reflectate în cadrul evenimentului de jurnaliştii români de pretutindeni, îşi vor găsi rezonanţă în Raportul FIJR „Libertatea Presei în Diaspora Românească”, care va fi prezentat în toamna curentă în Parlamentul European, la Bruxelles.
Diana TOMA
Jurnal Românesc a fost prezentat ca un proiect de succes al conceptului New Media chiar în deschiderea secțiunii de lucrări. Au mai fost prezentate: „Rolul tehnologiei în noile media" – Constantin Moroșanu; „New Media în ajutorul presei tradiționale și contribuția ei la menținerea identității românilor din nordul Bucovinei" - Diana Toma; „Noile Media - Jurnalism – Comunitate" – Nicolae Hauca; „Diaspora românească în presa locală din România" – Cosmin Puriș.
Corespondență din Bălți, Republica Moldova
Urează un video reportaj şi fotografii realizate de Nicolae Hauca de la acest eveniment
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu