DESCARCA FOTOGRAFIILE DE AICI:
https://picasaweb.google.com/116323888895066143709/MONOGRAFIAComVIISOARAJudBotosani?authuser=0&feat=directlink
Comuna VIIŞOARA
Duminică după amiază, a avut loc la Căminul Cultural din Viişoara, lansarea “Monografiei comunei Viişoara”. Volumul, apărut la Editura Agata din Botoşani, este realizat cu ajutorul profesorilor şi preotului din comună (Gheorghe Epure, Maria Epure, Radu Epure, Vasile Midoschi, Florin Bejenariu şi Marius Mihai Condurache), sub coordonarea primarului Daniel Ionel Hurmuz.
“Monografia comunei Viişoara vine să împlinească o necesitate de mult resimţită, atât de locuitorii acestor meleaguri, cât şi de cei ce vizitează Nordul judeţului Botoşani. Între cărţile acestei coperţi am adunat câteva modeste contribuţii la cunoaşterea unor aspecte ale vieţii sociale, economice şi spirituale ale locuitorilor comunei Viişoara“, a spus primarul Hurmuz.
Monografia a fost prezentată de istoricul Ionel Bejinaru, la eveniment luând parte alături de Ministrul Comunicaţiilor, Valerian Vreme, unul dintre fii satului, preşedintele PDL, Cătălin Flutur, şi deputatul Stelică Strugaru Iacob.
Cu prilejul lansării, Editura Agata, prin directorul său, Ion Istrate, a oferit ministrului Valerian Vreme şi primarului Ionel Daniel Hurmuz Titlul “Virtutea sătească”, pentru contribuţia deosebită la promovarea şi conservarea valorilor săteşti.
“Pentru mine este un eveniment sensibil, extrem de emoţionant. În practica Editurii Agata, când întâlnim astfel de situaţii, când fii ai satului au plecat şi diriguiesc diferite treburi la nivel înalt, încercăm să sensibilizăm opinia publică şi să notăm aceste fapte. Am instituit un titlu pe care îl acordăm fiilor satului care au o grijă deosebită pentru locurile de unde au plecat“, a afirmat Ion Istrate.
SURSA: http://www.luceafarul.net/monografiei-comunei-viisoara-lansata-duminca-6-nov-2011
Date de contact:
Adresa: Primăria comunei Viişoara, judeţul Botoşani
tel: 0231/549910 ; fax: 0231/544946
Monografia comunei Viişoara
Comuna Viişoara este situată în extremitatea nord-estică a ţării şi a judeţului Botoşani din care face parte, învecinându-se la sud-est cu comuna Coţuşca, la sud cu localităţile Nicolae Bălcescu şi Seliştea, la vest cu localităţile Eşanca şi Lişmăniţa, la nord cu localitatea Horodiştea şi comuna Rădăuţi Prut, iar la nord-est cu localitatea Miorcani.
Între aceste vecinătăţi, comuna Viişoara are o suprafaţă de aproximativ 47,47 km. , situându-se în bazinul superior al pârâului Volovăţ, de-a lungul drumului judeţean 293 A, drum care face legătura cu comunele Coţuşca şi Păltiniş.
Comuna Viişoara este situată la o distanţă de aproximativ 78 km distanţă de reşedinţa de judeţ, respectiv municipiul Botoşani, prin oraşul Săveni şi 100 km prin municipiul Dorohoi.
Populaţia comunei este în jur de 2.323 locuitori, respectiv în cele 3 sate ale comunei, situate la o distanţă de aproximativ 5 km unul de celălalt, situat de-a lungul drumului judeţean 293 A, după cum urmează:
- satul Viişoara, se află situat între satele Viişoara Mică şi Cuza Vodă, fiind centru de comună, are o populaţie de aproximativ 1.120 locuitori şi un număr de 469 gospodării;
- satul Cuza Vodă se află în partea de nord vest a comunie Viişoara, are o populaţie de aproximativ 695 locuitori şi un număr de 306 gospodării;
- satul Viişoara Mică se află situat în partea de sud-est a comunei Viişoara, are o populaţie de 696 locuitori şi un număr de 304 gospodării.
Pe raza comunei Viişoara sunt un număr de 6 obiective de interes public, cu un număr de 13 localuri şi un număr de 36 societăţi comerciale sau asociaţii familiale sau subdiviziuni ale acestora.
Populaţia comunei îşi desfăşoară activitatea cu preponderenţă în agricultură, iar un număr mai mic al locuitorilor îşi desfăşoară activitatea în comerţ, administraţie publică şi alte activităţi.
Clima
Fiind situat în partea de nord – est a ţării, teritoriul comunei Viişoara este pus influenţelor climatice continentale ale Europei de est şi mai puţin celor ale Europei centrale, ori de sud – vest şi sud, deşi majoritatea precipitaţiilor sunt cauzate de mesele de aer care se deplasează dinspre vestul şi nord – vestul Europei, fiind temperat continentală.
Reţeaua hidrografică
Reţeaua hidrografică a comunei Viişoara este alcătuită din pârâul Volovăţ şi afluenţii săi, care izvorăşte din satul Cuza Vodă, are o lungime de 13 km şi se varsă în râul Prut, lângă Ripiceni. În comuna Viişoara există două iazuri.
Solul, flora, fauna şi vegetaţia
Pe teritoriul comunei Viişoara solul este compus din cernozomuri levigate, soluri aluviale şi locovişti de şes.
Flora şi vegetaţia este caracteristică climei temperat continentale, vegetaţia fiind preponderent ierboasă întreruptă de rare petice de pădure în amestec de foioase.
Terenurile agricole şi pajiştile sunt puternic influenţate de climă, în şesuri şi lunci găsindu - se plante hidrofile.
Fauna este compusă din animale specifice stepei, silvostepei, fiind reprezentată de rozătoare, mustelide şi carnivore. Din categoria păsărilor fac parte, graurul, ciocârlia, porumbacul. Pe iazuri se întâlnesc raţe sălbatice, lişiţe, iar în iazuri se găsesc diferite specii de peşti, printre care crapul, bitanul şi altele.
Protecţia mediului se face prin regularizarea debitelor de viitură, constituirea perimetrelor de ameliorarea, luându - se măsuri necesare de exploatare raţională a păşunilor, fâneţelor şi luncilor, extinderea plantaţiilor lemnoase sub orice formă.
Istoria comunei
Până în anul 1965, localităţile Viişoara şi Viişoara Mică au purtat numele de Bivol mare şi Bivol Mic, din informaţiile primite pe cale orală se pare că denumirea de Bivol, vine de la faptul că un bivol s-ar fi încecat în mlaştinile teritoriilor celor 2 sate.
Satul Viişoara se pare că a luat fiinţă în anul 1772, cu clăcaşi aduşi pe moşiile boierilor.
Prin anul 1899, localitatea Viişoara, avea „200 de familii şi 800 suflete”. Biserica cu hramul Sf. Mihail şi Gavril era deservită de un preot, 2 cântăreţi şi un pălimar, era mică, construită din lemn şi tencuială. Sătenii împroprietăriţi aveau 597 ha, iar proprietarii de moşii deţineau 2.846 ha. Datele sunt scoase din Dicţionarul Geografic din 1899.
Satul Viişoara Mică se pare că a luat fiinţă în anul 1840, din clăcaşi aduşi de boieri. În anul 1899 satul avea „160 familii cu 462 suflete”. Proprietarii de moşii deţineau suprafaţa de 1.102 ha, iar sătenii 197 ha.
În Dicţionarul geografic din 1899 nu sunt date cu privire la satul Cuza Vodă, care a luat fiinţă în anul 1898, cu locuitorii şi moştenitorii cetăţenilor, împroprietăriţi cu suprafaţa de 5 ha, după războiul de independenţă din anul 1877.
Printre drumurile mai importante prevăzute în Dicţionarul Geografic sunt acelea dinspre Rădăuţi Prut – Viişoara – Mileanca - Dorohoi, Darabani – Viişoara – Puţureni – Avrămeni – Ştefăneşti.
În prezent există drumul judeţean 293 A Viişoara - Păltiniş care face legătura cu oraşele Darabani – Dorohoi – Botoşani şi Viişoara – Coţuşca care face legătura cu oraşele Săveni – Botoşani sau Iaşi.
Activitatea economică a comunei Viişoara este preponderent agricolă.
Pe raza comunei Viişoara există 2 iazuri.
Comuna Viişoara are un centru civic bine conturat, prin clădirea primăriei, bibliotecă comunală, 2 corpuri de şcoală, una grădiniţă, post de poliţie, magazine, şi altele. La nivelul satului Viişoara este realizată alimentarea cu apă din anul 2002.
Sănătate
Activitatea serviciilor sanitare pe raza comunei respectă modul dezvoltare conform structurii judeţului Botoşani. Din anul 1948 la nivelul comunei Viişoara s-a înfiinţat un punct sanitar cu sală de naşteri, iar din 1958 se organizează o circumscripţie sanitară. Din anul 1962 comuna Viişoara a beneficiat de un dispensar uman, cu dotările necesare, dar datorită distanţei mari faţă de reşedinţa de judeţ pe raza comunei s-au perindat mulţi doctori, dar care nu s-au stabilizat în comună. În această perioadă au fost eradicate o serie de maladii din rândul populaţiei locale. Durata medie de viaţă este de peste 65 ani.
Învăţământ, cultură
Prima şcoală din comuna Viişoara a fost înfiinţată în anul 1884 şi a funcţionat într-o casă de tip ţărănesc în cadrul reşedinţei de comună, cu o capacitate de maxim 40 copii, cu un învăţător, construcţia fiind construită de săteni, valoarea fiind de 550 lei.
Din anul 1924 şcoala a avut 3 învăţători la centru de comună şi 1 învăţător în fiecare sat.
Începând cu anul 1960 au fost construite la nivelul comunei Viişoara 4 localuri de şcoli, care au fost dotate cu mijloace corespunzătoare desfăşurării procesului de învăţământ. În prezent în fiecare sat component funcţionează scoli cu săli de clasă, care au stat propriu de funcţionare.
Din punct de vedere ştiinţifica, comuna Viişoara se mândreşte cu savantul Dimitrie Brândză, recunoscut pe plan internaţional.
La nivelul comunei Viişoara există un cămin cultural cu o capacitate de 250 locuri, în sala de spectacol.
Religia
Comuna Viişoara are 2 parohii, marea majoritate a populaţiei este de religie ortodoxă, hramul bisericii din Viişoara, fiind Sfinţii Mihail şi Gavril. Bisericile din satul Viişoara şi Viişoara Mică (local vechi), sunt foarte vechi, nu se cunosc date de înfiinţare. În anul 1990 la Viişoara Mică a fost terminată o nouă biserică, iar în satul Viişoara este în construcţie.
Monumente istorice
La nivelul comunei Viişoara sunt următoarele monumente istorice:
- un monument al eroilor, amplasat în curtea Bisericii din satul Viişoara;
- un monument „ DIMITRIE BRÂNDZĂ” amplasa în curtea Primăriei comunei Viişoara;
- o troiţă construită de moştenitorii defuncţilor ZADUROVICI, în cinstea colectivităţii şi a participanţilor la primul război mondial.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu