Profesorul Ioan Iţco, director fondator al Institutului de Învăţământ şi Cercetare în Turism „IPI Bucovina” şi cunoscut în judeţul Suceava prin contribuţiile sale la dezvoltarea turismului bucovinean, a realizat ghidul turistic al judeţului Suceava, o lucrare complexă, realizată de Centrul de Cercetare în Turism „Bucovina” din Câmpulung Moldovenesc, al cărui tiraj trebuia să ajungă pe piaţă încă din 2019, dar situaţia epidemiologică din primăvară a complicat lucrurile. În cele peste 75 de pagini ale ghidului sunt prezentate cele mai importante obiective turistice din judeţul Suceava, muzee, biserici şi mănăstiri, case memoriale, case de cultură, teatre, cinematografe, trasee montane, structuri de primire turistică şi alte repere turistice din judeţ.
Aşa cum ne-a precizat prof. Ioan Iţco, ghidul de buzunar „Ghid Turistic – Judeţul Suceava” oferă câteva argumente „pentru a vă convinge să fiţi oaspeţii noştri statornici pe aceste meleaguri pline de legende, de reverie molcomă şi de vis”.
„Ţara codrilor de fag”, una dintre cele mai frumoase regiuni ale României
În opinia prof. Iţco, Bucovina, numită „Ţara codrilor de fag”, este una dintre cele mai frumoase regiuni ale României, cunoscută în toată lumea pentru mănăstirile pictate. Dar nu numai acestea alcătuiesc frumuseţea acestei zone binecuvântate de Dumnezeu, ci şi peisajele naturale pe care le întâlneşti aici, Munţii Rarăului, Munţii Călimani şi 12 Apostoli, obcinile şi Codrii seculari ai Slătioarei, Cetatea de Scaun a Sucevei şi Muzeul Satului Bucovinean, atelierele de ceramică de la Marginea şi Rădăuţi, Muzeul de Artă „Ion Irimescu” din Fălticeni, muzeele dedicate civilizaţiei lemnului care îşi are originea în satele bucovinene locuite de silvicultori, tâmplari şi cioplitori în lemn (Muzeul „Arta Lemnului”, Muzeul lingurilor de lemn din Câmpulung Moldovenesc). La toate acestea se adaugă singularul Muzeu al Obiceiurilor Populare din Bucovina, aflat la Gura Humorului, muzeele etnografice din Capu Satului, de la Câmpulung Moldovenesc şi cel din Vatra Dornei, satul turistic Ciocăneşti, cele trei muzee dedicate oului încondeiat de la Vama, Moldoviţa şi Ciocăneşti, „Mocăniţa”, care sunt doar câteva dintre deosebitele obiective turistice pe care poţi să le ai în vedere dacă ajungi în Bucovina. La toate acestea şi la enorm de multe altele se adaugă turismul activ – cicloturism, rafting, caiac, tiroliana de la Palma, cea mai lungă din ţară, pe un singur segment.
„Colecţia de locuri frumoase” de vizitat în judeţul Suceava este structurată pe zone turistice din jurul celor mai importante localităţi din judeţ, Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Fălticeni, Gura Humorului, Rădăuţi, Siret şi Vatra Dornei. Un capitol separat al ghidului este destinat descrierii principalelor biserici şi mănăstiri declarate monument istoric, iar la final sunt prezentate câteva dintre pensiunile şi hotelurile din jurul principalelor obiective turistice.
Bucovina nu înseamnă doar masă şi cazare
„Am refăcut ghidul turistic al judeţului Suceava, l-am structurat pe zone turistice, pentru că mulţi oameni ajung în Bucovina, iar Bucovina nu înseamnă doar masă şi cazare, fără să vizitezi nimic. Dacă un turist se află în Câmpulung, deschide ghidul şi află ce poate vizita în toată zona. La fel, pentru fiecare zonă turistică şi pentru capitala judeţului.
Bine ar fi ca înainte să pornească la drum, un turist să se informeze ce poate vizita. Din păcate, o mare parte dintre ei caută mai întâi cabana unde pot înnopta şi se distra, fără a se gândi la un traseu, la o zonă, fără să îşi aloce timpul necesar pentru fiecare vizită. Printr-o planificare a călătoriei într-o zonă turistică putem merge pe cunoaşterea valorilor naturale, valorilor culturale ale poporului nostru, dar şi valorilor naţionalităţilor conlocuitoare. Trebuie să recunoaştem că Bucovina este o mică Europă şi fiecare etnie a lăsat urme în această zonă” ne-a spus prof. Ioan Iţco.
Bucovina Mare va avea primul ghid turistic
Ioan Iţco a început să lucreze şi la primul ghid turistic al Bucovinei Mari, care include judeţul Suceava şi regiunea Cernăuţi, pentru că o lungă perioadă de timp Cernăuţiul a fost „capitala intelectuală a tuturor românilor”.
Printre recomandările profesionistului în turism, „trebuie vizitate obligatoriu când ajungi la Cernăuţi, oraş care mai păstrează încă aerul semeţ şi aristocratic de fostă capitală de provincie habsburgică, de oraş central al fostului Ducat al Bucovinei”, Universitatea Naţională din Cernăuţi, principala instituţie de învăţământ superior din Ucraina, recunoscută în anul 2005 de UNESCO drept patrimoniu mondial al culturii. În incinta Universităţii se găsesc prima bibliotecă din Bucovina, dar şi Sala Sinodală a Palatului Mitropolitan din Cernăuţi, unde s-a decis în 1918 Unirea Bucovinei cu România. Catedrala este unul dintre cele mai măreţe monumente arhitecturale şi religioase din Cernăuţi. Muzeul Municipal Cernăuţi, o instituţie dedicată istoriei naturale şi celei locale, „pietonalul” oraşului – care se spăla cu săpun şi apă de trandafiri pe vremea austriecilor – fostă, cândva, strada Domnească, apoi Iancu Flondor (preşedintele adunării ce a votat unirea cu Regatul României), iar acum Olga Kobileanskaia, după numele unei scriitoare născute la Gura Humorului. Nu trebuie uitat nici Teatrul de Stat unde, în loja principală capitonată cu postav vişiniu, au stat Franz Josef, Regele Ferdinand şi Regele Mihai, iar, după război, Nikita Hruşciov.
Să nu uităm că tot în apropiere de Cernăuţi se află Cetatea Hotinului, o importantă fortăreaţă din lanţul de cetăţi ce mărginea Moldova secolelor XV-XVII, dar şi Codrii Cosminului, locul unde pe 26 octombrie 1497, oastea moldovenească a lui Ştefan cel Mare a învins armata poloneză condusă de regele Ioan Albert.
Aflăm că farmecul vieţii tradiţionale la ţară este încă prezent în regiunea Cernăuţi, nu doar de dragul turismului, cum poate ai fi tentat să crezi, ci pentru că oamenii încă îşi muncesc pământurile ca odinioară, cresc animale, folosesc hambare de lemn, adună fânul cu furca de lemn, mulţi încă mai locuiesc în case ţărăneşti.
„Ideea a pornit de la lipsa unor informaţii despre întreaga Bucovină. Mulţi se întreabă sau mă întreabă ce tot caută profesorul Iţco la Cernăuţi? Acolo este Ucraina, dar acel spaţiu a fost administrat de voievozii noştri, acolo sunt tot români din România noastră, iar acolo este o parte din istoria noastră. Este păcat ca un turist care ajunge în judeţul Suceava să nu viziteze şi regiunea Cernăuţi, pentru că este o zonă turistică care are foarte multe de oferit.
Cam oricine îşi poate aminti că la Cernăuţi a făcut studiile gimnaziale Eminescu, îşi poate aminti câte ceva despre Aron Pumnul sau despre Unirea de la 1918. Trebuie să cunoaştem Cernăuţiul şi pentru că în trecut a jucat un rol important administrativ, politic, economic şi cultural în istoria României. Trebuie să cunoaştem şi Basarabia. Trebuie să vizităm şi cetăţile lui Ştefan cel Mare, Hotin, Soroca, Ismail, Cetatea Albă şi aşa mai departe, pentru că ele fac parte din istorie şi, amintindu-l pe Nicolae Iorga, «Un popor care nu-şi cunoaşte istoria e ca un copil care nu-şi cunoaşte părinţii» şi nu va avea un viitor strălucit” a precizat prof. Ioan Iţco.
Judeţul Suceava poate avea o staţiune turistică de interes cultural
Prof. Ioan Iţco propune ca municipiul Fălticeni să fie recunoscut ca staţiune turistică de interes cultural, pentru că, potrivit lui, Fălticeniul este unul dintre oraşele importante ale României în ceea ce priveşte cultura şi ştiinţa naţională. Un mare număr de personalităţi marcante, scriitori, oameni de ştiinţă şi artişti, s-au format şi au creat în Fălticeni, George Călinescu situând urbea de pe Şomuz între cele mai bogate tezaure spirituale ale poporului român, după Bucureşti şi Iaşi.
„Fălticeni este al treilea oraş din ţară ca număr de scriitori autohtoni, după cele mai importante centre culturale, Bucureşti şi Iaşi, şi la egalitate cu Botoşani. Raportat, însă, la numărul de locuitori, Fălticeni se situează pe primul loc în România, pentru că acest oraş a dat României şi lumii oameni de talie naţională, cei mai mulţi dintre ei fiind recunoscuţi şi pe plan mondial. În afară de oamenii de cultură şi de ştiinţă deosebiţi pe care i-a avut, Fălticeniul are şi patru muzee, are şi câteva zone turistice atractive, cum ar fi Nada Florilor şi Dumbrava Minunată, zone care nu sunt valorificate la adevăratul lor potenţial turistic. Fălticeniul este singura localitate care are o Galerie a Oamenilor de Seamă amenajată ca muzeu distinct.
Trebuie pus accent pe partea culturală, sufletească, trebuie realizată o documentaţie pentru ca Fălticeniul să devină staţiune turistică cu caracter cultural” a concluzionat prof. Ioan Iţco.
Unui turist îi trebuie cel puţin o lună pentru a cunoaşte Bucovina
Cu o vastă experienţă în turism, începută în anii studenţiei ca ghid la Cetatea de Scaun a Sucevei, apoi în vremurile de „dinainte”, ca fost director al complexurilor turistice ale Biroului de Turism pentru Tineret (BTT) de la Câmpulung Moldovenesc şi Suceava, de 20 de ani întocmind documentaţii pentru localităţile care vor să devină staţiuni turistice, prof. Ioan Iţco susţine că un turist ar avea nevoie de cel puţin 7 zile pentru a parcurge o zonă din Bucovina.
„Eu l-aş ţine pe turist şi o lună de zile aici, pentru că are multe lucruri de văzut. De exemplu, pentru zona Câmpulung, zona Fălticeni sau Zona Rădăuţi îi trebuie cel puţin 7 zile. Pentru Suceava, chiar şi 10 zile nu cred că ar fi de ajuns. Dar pentru asta, turistul trebuie să fie informat despre ceea ce poate vedea, să ştie gospodăriile ţărăneşti pe care le poate vizita şi ce poate găsi în ele, să ştie unde sunt atelierele meşterilor populari şi ale meşteşugarilor locali, trebuie să cunoască structurile unde poate servi masa, pentru că inclusiv gastronomia diferă mult de la o zonă la alta. Aici este o împletire de mâncăruri tradiţionale moldoveneşti, polone, ucrainene, germane, huţule, lipoveneşti, bucovinene, dar dacă nu ştii unde se află locaţiile care oferă asemenea bunătăţi, degeaba citeşti despre ele” ne-a explicat prof. Ioan Iţco.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu