Promovare
de Stelian
BORHAN
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)
Director fondator al Institutului de Învăţământ şi
Cercetare în Turism „I.P.I. Bucovina”, profesorul Ioan Iţco, este cunoscut în
judeţul Suceava prin contribuţiile sale la dezvoltarea turismului bucovinean.
Recent, Ioan Iţco a lansat Ghidul turistic al judeţului Suceava, o lucrare
complexă realizată de Centrul de Cercetare în Turism “Bucovina” din Câmpulung
Moldovenesc, al cărui tiraj trebuia să ajungă pe piaţă încă de anul trecut, dar
situaţia epidemiologică din primăvară a complicat lucrurile. În cele peste 75
de pagini ale ghidului sunt prezentate cele mai importante obiective turistice
din judeţul Suceava, muzee, biserici şi mănăstiri, case memoriale, case de
cultură, teatre, cinematografe, trasee montane, structuri de primire turistică
şi alte repere turistice din judeţ.
„Colecția de locuri frumoase” de vizitat în judeţul
Suceava este structurată pe zone turistice din jurul celor mai importante
localităţi din judeţ, Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Fălticeni, Gura
Humorului, Rădăuţi, Siret şi Vatra Dornei. Un capitol separat al ghidului este
destinat descrierii principalelor biserici şi mănăstire declarate monument
istoric, iar la final sunt prezentate câteva din pensiunile şi hotelurile din
jurul principalelor obiective turistice.
Aşa cum ne-a precizat Ioan Iţco, ghidul de buzunar
„Ghid Turistic – Judeţul Suceava” oferă câteva argumente „spre a vă convinge să
fiţi oaspeţii noştri statornici pe aceste meleaguri pline de legende, de
reverie molcomă şi de vis”.
Prof. Ioan Iţco ne-a spus: „Am refăcut Ghidul turistic
al judeţului Suceava, l-am structurat pe zone turistice pentru că mulţi oameni
ajung în Bucovina şi Bucovina nu înseamnă doar masă şi cazare, fără să nu
vizitezi nimic. Dacă un turist se află în Câmpulung, deschide ghidul şi află ce
poate vizita în toată zona. La fel pentru fiecare zonă turistică şi pentru
capitala judeţului. Bine ar fi ca înainte să pornească la drum un turist să se
informeze ce poate vizita. Din păcate, o mare parte dintre ei caută mai întâi
cabana unde poate înnopta şi se poate distra, fără a se gândi la un traseu, la
o zonă, fără să îşi aloce timpul necesar pentru fiecare vizită. Printr-o
planificare a călătoriei într-o zonă turistică putem merge pe cunoaşterea
valorilor naturale, valorile culturale ale poporului nostru, dar şi valorile
naţionalităţilor conlocuitoare. Trebuie să recunoaştem că Bucovina este o mică
Europă şi fiecare etnie a lăsat urme în această zonă”.
Primul Ghid turistic al Bucovinei Mari
Ioan Iţco a început să lucreze şi la primul ghid
turistic al Bucovinei Mari care include judeţul Suceava şi Regiunea Cernăuţi,
pentru că o lungă perioadă de timp Cernăuţiul a fost „capitala intelectuală a
tuturor românilor”.
„Ideea a pornit de la lipsa unor informaţii despre
întreaga Bucovină. Mulţi se întreabă, sau mă întreabă, ce tot caută profesorul
Iţco la Cernăuţi? Acolo este Ucraina, dar acel spaţiu a fost administrat de
voievozii noştri, acolo sunt tot români din România noastră şi acolo este o
parte din istoria noastră. Este păcat ca un turist care ajunge în judeţul
Suceava să nu viziteze şi regiunea Cernăuţi, pentru că este o zonă turistică
care are foarte multe de oferit.
Trebuie să cunoaştem Cernăuţiul şi pentru că în trecut
a jucat un rol important administrativ, politic, economic și cultural în
istoria României. Trebuie să cunoaştem şi Basarabia. Trebuie să vizităm şi
cetăţile lui Ştefan cel Mare, Hotin, Soroca, Ismail, Cetatea Albă, şi aşa mai
departe, pentru că ele fac parte din istorie şi amintindu-l pe Nicolae Iorga,
<Un popor care nu-şi cunoaşte istoria e ca un copil care nu-şi cunoaşte
părinţii> şi nu va avea un viitor strălucit”, a precizat prof. Ioan Iţco.
Pentru a cunoaște Bucovina, îți trebuie cel puțin o
lună
Cu o vastă experienţă în turism, începută în anii
studenţiei ca ghid al Cetăţii de Scaun al Sucevei, apoi în vremurile de „dinainte”,
ca fost director al complexelor turistice ale BTT (Biroul de Turism pentru
Tineret) de la Câmpulung Moldovenesc şi Suceava, iar de 20 de ani întocmeşte
documentaţii pentru localităţile care vor să devină staţiuni turistice,
profesorul Ioan Iţco susţine că un turist ar avea nevoie de cel puţin şapte
zile pentru a parcurge o zonă din Bucovina.
„Eu l-aş ţine pe turist şi o lună de zile aici, pentru
că are multe lucruri de văzut. De exemplu pentru zona Câmpulung, zona Fălticeni
sau zona Rădăuţi îi trebuie cel puţin şapte zile. Pentru Suceava, chiar şi 10
zile nu cred că ar fi de ajuns. Dar pentru asta, turistul trebuie să fie
informat despre ceea ce poate vedea, să ştie gospodăriile ţărăneşti pe care le
poate vizita şi ce poate găsi în ele, să ştie unde sunt atelierele meşterilor
populari şi ale meşteşugarilor locali, trebuie să cunoască structurile unde
poate servi masa pentru că inclusiv gastronomia diferă mult de la o zonă la
alta. Aici este o împletire de mâncăruri tradiţionale moldoveneşti, polone,
ucrainene, germane, huţule, lipoveneşti, bucovinene, dar dacă nu știi unde se
află locațiile care oferă asemenea bunătăți, degeaba citești despre ele”, ne-a
explicat profesorul Ioan Iţco.
Municipiul Fălticeni poate deveni staţiune turistică
de interes cultural
Profesorul Ioan Iţco propune ca municipiul Fălticeni
să fie recunoscut ca staţiune turistică de interes cultural pentru că
Fălticeniul este unul dintre orașele importante ale României în ceea ce
privește cultura și știința națională. Un mare număr de personalități marcante,
scriitori, oameni de știință și artiști s-au format şi au creat în Fălticeni,
George Călinescu situând urbea de pe Şomuz între cele mai bogate tezaure
spirituale ale poporului român, după Bucureşti şi Iaşi.
„Fălticeni este al treilea oraş din ţară ca număr de
scriitori autohtoni, după cele mai importante centre culturale Bucureşti şi
Iaşi şi la egalitate cu Botoşani. Raportat, însă, la numărul de locuitori,
Fălticeni se situează pe primul loc în România, pentru că acest oraș a dat României
şi lumii oameni de talie naţională, cei mai mulţi dintre ei fiind recunoscuţi
şi pe plan mondial. În afară de oamenii de cultură şi de ştiinţă deosebiţi pe
care i-a avut, Fălticeniul are şi patru muzee, are şi câteva zone turistice
atractive cum ar fi Nada Florilor şi Dumbrava Minunată, zone care nu sunt
valorificate la adevăratul potenţial turistic. Fălticeniul este singura
localitate care are o Galerie a
Oamenilor de Seamă amenajată ca muzeu distinct.
Trebuie pus accent pe partea culturală, sufletească,
trebuie realizată o documentaţie pentru ca Fălticeniul să devină staţiune
turistică cu caracter cultural”, a concluzionat prof. Ioan Iţco.
SURSA< https://www.monitorulsv.ro/Local/2020-11-19/Judetul-Suceava-are-un-nou-ghid-turistic
