Consider că sunt foarte puține țări
în lume în care să nu viețuiască alături de națiunea țării respective și
minorități. Este cazul României în care, alături de națiunea română viețuiesc
și alte 18 minorități naționale.
La data de 18 decembrie 1992
adunarea generală a ONU a
adoptat „Declarația cu privire la
drepturile persoanelor aparținând
minorităților naționale etnice, religioase și lingvistice. Acest document oferă o garanție a drepturilor
minorităților în general, astfel încât mai multe state i-au recunoscut
Importanța prin declararea zilei de 18
decembrie ca „Zi a minorităților
naționale.” Nu cred c-ar fi fost cazul
ca România să adopte o asemenea lege, deoarece românul, ala cum îl știm,
este răbdător și respectă oamenii din alte etnii, respectă acest principiu cu mult timp de-a fi aprobat de
Adunarea generală a ONU.
Cum nu putea, totuși, să rămână în
afara acestei hotărâri a ONU, România a declarat „Ziua Minorităților Naționale”
prin HG nr. 881/1998. Din câte cunosc,în județul Suceava cele 18 minorități naționale , care viețuiesc
de veacuri cu românii, își sărbătoresc zilele de mulți ani în cadrul unor
festivaluri. În plus, în colegiile școlare din zona Rădăuților minoritățile
naționale sunt sărbătorite în cadrul unor proiecte cultural-educative sau al
unor hramuri. Trebuie să amintesc faptul că-n județul nostru Uniunea
Ucrainenilor din România, în general, și Filiala Rădăuți, în special,
organizează întâlniri și festivaluri destul de des, uneori și în colaborare cu societățile , asociațiile
culturale românești și chiar cu comunități întregi.
Demn de menționat este faptul că cei
17 deputați, aparținând grupului minorităților naționale, au inițiat un proiect
de lege pentru ca „Ziua Minorităților Naționale din România” să fie ridicată la
rangul de sărbătoare națională. Iar Senatul României a aprobat ca această
sărbătoare să devină la data de 23
octombrie 2017,Camera deputaților la 21 noiembrie 2017. Domnul președinte Klaus
Iohannis a promulgat Legea Nr. 247/2017 la data de 7 decembrie 2017. Cu acest
prilej a fost abrogată HG nr. 881/9 decembrie 1998 pentru declararea zilei de
18 decembrie ca „Zi a Minorităților Naționale din România.”
Din inițiativa Filialei Rădăuți a
Uniunii Ucrainenilor din România (Vasile Parcaru-președinte și Marin
Pesclevei-secretar) s-a sărbătorit „Ziua Minorităților Naționale”. Au contactat
reprezentanții celorlalte minorități din Rădăuți și din localitățile învecinate,
ba chiar și din Paltinu, pentru a organiza această
manifestare
culturală. Au răspuns prezent
reprezentanții minorității rușilor ucraineni, evreilor, rromilor, turcilor,
care au trimis la Rădăuți formații folclorice și interpreți individuali . Ei
s-au reunit sub cupola casei de cultură din Rădăuți, care le-a asigurat
condiții optime pentru desfășurarea acestui adevărat festival, adică sala
încălzită, instalație de sonorizare, fulgi de nea de diferite dimensiuni,
amintind spectatorilor de anotimpul în care ne aflăm. Iar organizatorii au
afișat deasupra scenei și un baner. Pe acesta erau desenate drapelele României și ale Ucrainei, precum și
scrisul „ „Ziua Minorităților Românești”, în limbile română și ucraineană. Iar
în dreapta scenei trona un frumos brad de crăciun, împodobit foarte frumos. Iar
în sală erau foarte mulți copii de diferite vârste, chiar și tineret și maturi. Pe scenă au urcat întâi reprezentanții
etniilor menționate mai sus, plus viceprimarul Primăriei Rădăuți, domnul Bogdan
Loghin, Mihai Mihăiescu, consilierul
doamnei prefect. Cuvântul de bun venit a fost rostit de Vasile Pascaru,
președintele filialei. Toți ceilalți au rostit alocuțiuni prin care au mulțumit
organizatorilor pentru invitați și au urat tuturor un an nou și fericit. În plus, au lăudat colaborarea care există
dintotdeauna între etniile din această parte a Bucovinei și a acestora cu
populația majoritară.
Ordinea prezentării pe scenă a fost
stabilită de către domnii Pascaru și Mihăiescu, aceasta făcându-se în funcție
de depărtarea interpreților de localitatea lor de domiciliu. Timpul de evoluție
pe scenă a fost comunicat reprezentanților etniilor din timp și, din
desfășurarea spectacolului, căci a fost un adevărat spectacol, a fost respectat
întocmai.
Manifestarea a fost deschisă de
Ansamblul ”Cervona Kalena” din Negostina, ansamblu instruit de Valentin Leonte.
Spectatorii au apreciat, prin aplauze, uneori ritmate, evoluția acestora,
costumația deosebită, specifică
sprințare, iar colinda a fost în limba română.
Au urmat doi tineri trimiși de Filiala Milișăuți. O fată și un
băiat ( ce pereche frumoasă !) au interpretat, în duet, două melodii. „ Ce fată
frumoasă!” a constat cu voce tare o fetiță din rândul al doilea, din spatele
meu. Frumoasă, frumoasă, constat și eu,
dar și ce frumos a cântat ! Unde mai pui că băiatul a interpretat o melodie
populară la muzicuță, iar fata a dansat
ca o zână în jurul lui. Mi s-a părut că
cei doi au umplut scena casei de cultură. Fata era îmbrăcată într-un superb
costum popular ucrainean. Avea și de ce radia doamna Brândușa Peslar, director
al casei de cultură, care este și instructorul lor. Mai ales că evoluția celor doi copii a fost punctată, din
când în când și la final cu aplauze fur-tunoase. Normal că vă spun și numele
acestora:Diana Voiasciuc și Cosmin Hîj.
Etnia poloneză a fost reprezentată
de un ansamblu din comuna Baineț, condus și instruit de doamna Ionuță Mairela,
directorul școlii, care conduce acest ansamblu de ani de zile. Felicitări !
Copiii, de la cei doi prichindei din
primul rând, și până la cei din clasa a VII-a formau acest ansamblu ,
erau îmbrăcați de foarte frumoase costume ale etniei poloneze. Cel puți, eu
vedeam costume populare poloneze pentru prima dată la Rădăuți. Au adus în fața
spectatorilor o superbă seară de Crăciun prin cântecele și poeziile prezentate.
Am remarcat dicția lor perfectă în limba poloneză și română. Iar solista Iuliana
Pelcear din clasa a VII-a a încântat publicul. Cele patru colinde,
interpretate în limba poloneză, au fost pe ritmuri diferite, încântând
publicul ritmul antrenant. Și-au încheiat evoluția cu cântecul „Crăciun fericit!” interpretat în
limba română.
Deodată scena s-a umplut de copii
interpretând un dans țigănesc într-un ritm amețitor. Ritmicitatea interpretării
a fost la superlativ ! La fel a fost și schimbarea de ritm de la un dans la
altul, ceea ce-a scos și mai mult în evidență frumusețea acestor dansuri, mai
puțin cunoscute de către publicul spectator. Nu trebuie să uităm nici costumele
țigănești confecționate de către
interpreți sau la comanda școlii lor, Școala „Bogdan Vodă” din
municipiul Rădăuți. Am reținut cu satisfacție că acești copii au fost instruiți
de către prof. dr. Daniel Hrenciuc. Meritul domnului profesor este cu atât mai
mare, cu cât a adus în fața de folclor a unei comunități care este mai puțin
cunoscută de public. Dar mă gândesc și la timpul pe care l-a folosit pentru
documentare și apoi punerea jocului în scenă.
Consider c-a fost foarte binevenită
prezența pe scena acestei manifestări de excepție și a corului de cameră al
CARP „Speranța” Rădăuți, pentru că această formație ,în ultimul timp, este
prezentă cam la toate manifestările culturale. Iar cu Filiala Rădăuți a UUR
această formație colaborează de mai mulți ani. Și la acest spectacol, sau
festival cum vreți să-i spuneți, membrii acestui cor au venit c-un repertoriu
bine pus la punct. Așa c-au interpretat cântece ucrainene ți în limba română,
fie ele patriotice sau prelucrări corale de excepție. Oricum, interpretarea
fost la înălțime, și asta datorită și domnului învățător Gheorghe Dascăl,
dirijorul formației, care, la cele peste
opt decenii de viață, conduce și instruiește cu vigoare și competență
această formație. O notă în plus și pentru ținuta membrilor acestei formații,
care este una de concert.
Consider că această manifestare
culturală a fost și ea una de excepție,
pentru c-a dovedit încă o dată, deși nu mai era nevoie, că minoritățile și din
această parte a României binecuvântată de Dumnezeu, străvechea noastră
Bucovină, minoritățile trăiesc în bună înțelegere între ele și cu populația
majoritară,
care fac schimb între ele ,ori de câte ori au nevoie,de producții folclorice
sau organizează în colaborare asemenea manifestări culturale
Text-prof. Gh.Dolinski
Foto-Mihai Boiciuc
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu