Cea de-a 13-a
ediție și prima din anul 2018 a cenaclului transfrontalier „Mașina cu poeți”, inițiat
în 2016 de Gina Puică, lector de limbă română la Universitatea din Cernăuți, și
de poetul Vasile Tărâțeanu, președintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu
Hurmuzachi”, s-a desfășurat duminică 21 ianuarie 2018 în sala de ședințe a
Primăriei din localitatea Mahala, la invitația Dnei Primar, Elena Nandriș.
Ședința a permis
lansarea celor patru numere din 2017 ale revistei Mesager bucovinean (redactor-șef Ștefan Hostiuc) și a celei de-a
șaptea ediții a volumului de memorii 20
de ani în Siberia. Amintiri din viață, scris în anii 60 ai secolului XX de
Anița Nandriș-Cudla, o țărancă din comuna Mahala. Această a șaptea ediție,
prefațată de Ștefan Hostiuc, a apărut la Tipografia Druk Art din Cernăuți la
sfârșitul anului trecut. Prezent la lansare, prefațatorul a făcut o amplă
expunere asupra cărții, urmată de intervenții ale membrilor comunității
mahalene, inclusiv a unui descendent al Aniței.
Pe lângă aceste
lansări, care au conferit un statut special ședinței de cenaclu, poeți și alți
scriitori din Nordul și din Sudul Bucovinei au citit din creația proprie sau au
intervenit în cadrul dezbaterilor. Este vorba în primul rând de Dumitru
Mintencu, născut la Voloca, în Nordul Bucovinei, poet și redactor la
săptămânalul Concordia, care a
prezentat un grupaj inedit de poeme ce au fost analizate de Ștefan Hostiuc și Gina
Puică, împreună cu publicul. Dumitru Mintencu, marcat puternic de prozaismul și
de textualismul specifice poeziei românești a anilor 80-90, este autorul
volumului de versuri Timpul tăindu-și
nasturii de la cămașă, publicat în 2003 la editura Arc din Chișinău. Poemele
citite ieri de Dumitru arată că autorul a evoluat spre o sensibilitate mai
marcată, fără a-și pierde mărcile stilistice anterior demonstrate. Alături de
el, au mai citit sucevenii Doru Mihai Mateiciuc, Marcel Flocea, Constantin
Horbovanu, George Sauciuc, Mircea Nanu-Muntean, Cezar Straton și
nord-bucovinenii Vasile Bâcu, Gheorghe Bodnariuc, Gheorghe Ungureanu, Ștefan
Hostiuc, Vasile Tărâțeanu, cărora li s-a adăugat și consulul Edmond Neagoe.
În cadrul acestui
eveniment, s-au produs de asemenea Malanca din Mahala și alte grupuri artistice
tradiționale locale. Publicul a îmbrățișat cu mare interes evenimentul,
prezența în sală fiind foarte numeroasă. Li s-au adăugat localnicilor oaspeți
veniți de la Cernăuți, inclusiv un grup de cursanți ai Lectoratului de limbă
română din cadrul Universității „Yurii Fedkovici”.
Stimă și respect stimați concetățeni ProRomânia. Hai să dăm mână cu mână cei cu inima română, să-nvârtim Hora Frăției pe pământul României.
RăspundețiȘtergerePoporul meu sînt supărat pe tine
Nu eşti aşa cum am crezut cîndva
Faci pactul cu duşmanul, ce ruşine!
Aştepţi momentul ca să poţi trăda.
Din sînul tău i-au ridicat gealaţii
Pe Horea, Tudor şi pe Mareşal
Pe Brâncoveanu, sfîntu-acestei naţii
Pe Cuza, omul providenţial.
Tu n-ai mişcat un deget, dimpotrivă
Din umbra ta, „cozi de topor“ s-au dus
La legănarea tavei cu colivă
Şi-apoi i-au răstignit ca pe Iisus.
Toate acestea, undeva, se-adună
Ca nişte „găuri negre“ te absorb
Istoria, se ştie, se răzbună
Eşti noul Rege Lear, sărman şi orb.
Purtat de mînă eşti, de toţi borfaşii
Te mint că îţi vor binele, în fond
Prin mărăcini şi rîpe îţi duc paşii
Te păcăleşte orice vagabond.
Toţi nespălaţii lumii, fără şcoală
Te joacă azi la zaruri pe maidan
Dar tineretul nu se mai răscoală
Fiindcă-i plecat să facă rost de-un ban.
Titanic ce pluteşte în derivă
Izbit de al Mafiei aisberg
Hemoragie de valori, masivă
De lacrimi grele, ce nu se mai şterg.
Te fură toţi, te pun la zid, te-acuză
Din an în an te fac mai criminal
Însă tu taci – şi nu ai nici o scuză
Înduri procesul ăsta bestial.
Te judecă evreii, cu trufie
Deşi tu i-ai salvat, creştin năuc
La noi n-a fost Holocaust, se ştie
Însă se minte ca la balamuc.
De ce se minte? Pentru bani şi case
Pentru păduri şi alte bogăţii
Păsări de pradă ne scobesc în oase
Nemernicii ne-ar jupui de vii.
Te pun în lanţuri ungurii, ţiganii
Te scuipă-n gură orice idiot
Ei nu ştiu altceva – să le dai banii
Altminteri te reclamă peste tot.
Nu mai avem Poliţie, Armată
Diplomaţia face shopping doar…
Dar cine să te apere vreodată?
Tu nu mai ştii să pui mîna pe par?
Pe acel par ce funia îl strînge
Pe acel par ce stă de-un veac în pod
Da, nimănui nu-i plac vărsări de sînge
Dar cine ştie, oare, un alt mod?
E timpul, deci, să speli acea ruşine
Din Zodiacul ce ţi-a fost ursit
Eu azi te cert, dar nu pot fără tine
Mi-aş da şi viaţa să fii fericit.
Nu tu eşti vinovat – e doar blestemul
Căzut pe dacii care l-au trădat
Pe Decebal, şi-ajuns-au la cheremul
Altor Zeiţe, altui Împărat.
Hai, capul sus, cu ultima sforţare!
Ridică-te pe coate şi genunchi!
Nu vezi că ţara horcăie şi moare?
Nu vezi că scuipă sînge din rărunchi?
Explozie nu face-o mămăligă
Însă e tare azi ca un pietroi
Acest pamflet amar nu te instigă
Îţi cere doar să le declari război!
Război total, pe viaţă şi pe moarte
Bandiţilor locali şi venetici!
Război acestor paraşute sparte!
Război acestor avortoni pitici!
Război acestei haite ce se ceartă
În pulberea răscrucii, pe ciolan
Ei fac din România – Marea Moartă
Luaţi ţara înapoi în acest an!
Popor Român, eşti pîn’ la piept în groapă
Te pup pe frunte, şi curaj îţi dau
Dai biruri noi pe aer şi pe apă
Fanarioţii mai umani erau.
Deşteaptă-te din somnul letargiei
Istoria să nu te ia de laş
Distruge Caracatiţa Mafiei
Şi să alegi, în faţa veşniciei:
Vrei să fii înger, sau sinucigaş?
Corneliu Vadim Tudor (1949-2015),
Noaptea de 19 februarie 2014
(Poezie preluată din volumul „Pamflete explozive“)