VEZI VIDEO - https://www.youtube.com/watch?v=qoHuqD2HdFM&list=PLOQqVtnkhWmjTnafXIPG9KYLryaNAw8Kg
Festival internațional de datini și obiceiuri la Coțușca
Duminică, 27 decembrie 2015, în organizarea Asociației Prietenii Basarabiei, Bucovinei și Ținutlui Herța, în colaborare cu Primăria comunei Coțușca, a avut loc Festivalul de datini și obiceiuri de iarnă, un festival care, prin participanți și calitatea scontată de organizatori, se vrea a fi de talie internațională. Și-au confirmat prezența la acest concurs Corul Dragoș Vodă al Societății pentru cultură românească Mihai Eminescu din Regiunea Cernăuți, Grupul Armonia din satul Mahala, Căluții de la Dranița din Ucraina. Din Republica Moldova și-au anunțat prezența formații de la Criva și Larga, iar din România au participat formații din comuna gazdă Coțușca dar și formații din comunele limitrofe, Mileanca, Păltiniș, Viișoara, Rădăuți Prut, Hudești, George Enescu și orașul Darabani. Ca de obicei, partenerul meda, nelipsit de la 
acțiunile asociației, a fost ”TeleM Botoșani” prin ”Lumea lui Rotundu” alături de Ioan Rotundu. Partenerii media ”Informatorul pentru toți românii”, ”Opinia de Dorohoi” și ”Plai Dărăbănean” din România au asigurat promovarea evenimentului. În ajutor le-au venit partenerii meda din Ucraina – ”Euromedia” , ”Gazeta de Herța”, ”Plai Românesc”. Caprele, căluții, colindătorii și plugușorul strămoșesc au adus în prim plan tradițiile și obiceiurile de iarnă ale românilor din Ucraina, Moldova sa Patria Mamă, demonstrând încă odată, diversitatea și frumusețea acelor comori nețărmurite ale neamului românesc.
acțiunile asociației, a fost ”TeleM Botoșani” prin ”Lumea lui Rotundu” alături de Ioan Rotundu. Partenerii media ”Informatorul pentru toți românii”, ”Opinia de Dorohoi” și ”Plai Dărăbănean” din România au asigurat promovarea evenimentului. În ajutor le-au venit partenerii meda din Ucraina – ”Euromedia” , ”Gazeta de Herța”, ”Plai Românesc”. Caprele, căluții, colindătorii și plugușorul strămoșesc au adus în prim plan tradițiile și obiceiurile de iarnă ale românilor din Ucraina, Moldova sa Patria Mamă, demonstrând încă odată, diversitatea și frumusețea acelor comori nețărmurite ale neamului românesc.
Prof. Constantin MOROȘANU
Un eveniment de o excepţională emoţie românească
Ce s-a întâmplat duminică 27 decembrie 2015 pe platoul din faţa sediului Primăriei Coţuşca este greu de redat prin cuvinte. Stările emoţionale create de spectacolul oferit de către românii veniţi din mai multe localităţi ale Bucovinei de Nord aflată sub stăpânirea Ucrainei au fost pentru localnicii veniţi să asiste la spectacol în număr de peste 500 de o intensitate deosebită şi nemaiîntâlnită în viaţa acestei comunităţi situată în nordul judeţului Botoşani.
În colaborare cu prof. Constantin Moroşanu, preşedintele Asociaţiei Prietenii Basarabiei, Bucovinei şi Ţinutului Herţa din Darabani, primarul comunei Coţuşca, Dan Vezeteu, a organizat în primă ediţie un festival al tradiţiilor şi obiceiurilor de iarnă având ca invitaţi şi păstrători ai acestor comori culturale româneşti din raioanele Regiunii Cernăuţi – Ucraina şi raionul Briceni din Republica Moldova.
Însă modul în care românii din Bucovina ucraineană au prezentat tradiţiile şi obiceiurile păstrate aşa cum le-au moştenit de la stră-străbunici a uimit şi impresionat până la lacrimi întreaga asistenţă formată din peste 500 de spectatori, localnici din Coţuşca dar şi veniţi din comunele vecine.
Într-un mod deosebit şi surprinzător pentru tradiţiile şi obiceiurile noastre botoşănene s-a prezentat Grupul Armonia din localitatea Mahala, raionul Noua Suliţă – Ucraina condus chiar de primarul comunei, profesoara de muzică Elena Nandriş, o mare româncă care duce o luptă înverşunată cu autorităţile ucrainene pentru a păstra limba şi tradiţiile românilor. Primăriţa nu scapă niciun prilej să se laude că localitatea Mahala, aflată în apropiere de Cernăuţi, este formată din români în proporţie de 98% şi că în Mahala se respiră şi trăieşte româneşte.
Grupul Armonia a prezentat o suită de colinde total diferite ca muzică şi versuri de cum sunt colindele noastre. Nandriş susţine că aşa erau colindele pe vremea tinereţii bunicilor săi aflaţi sub stăpânire austriacă şi ajunşi să-şi sfârşească zilele sub stăpânirea bolşevicilor sovietici.
În colaborare cu prof. Constantin Moroşanu, preşedintele Asociaţiei Prietenii Basarabiei, Bucovinei şi Ţinutului Herţa din Darabani, primarul comunei Coţuşca, Dan Vezeteu, a organizat în primă ediţie un festival al tradiţiilor şi obiceiurilor de iarnă având ca invitaţi şi păstrători ai acestor comori culturale româneşti din raioanele Regiunii Cernăuţi – Ucraina şi raionul Briceni din Republica Moldova.
Însă modul în care românii din Bucovina ucraineană au prezentat tradiţiile şi obiceiurile păstrate aşa cum le-au moştenit de la stră-străbunici a uimit şi impresionat până la lacrimi întreaga asistenţă formată din peste 500 de spectatori, localnici din Coţuşca dar şi veniţi din comunele vecine.
Într-un mod deosebit şi surprinzător pentru tradiţiile şi obiceiurile noastre botoşănene s-a prezentat Grupul Armonia din localitatea Mahala, raionul Noua Suliţă – Ucraina condus chiar de primarul comunei, profesoara de muzică Elena Nandriş, o mare româncă care duce o luptă înverşunată cu autorităţile ucrainene pentru a păstra limba şi tradiţiile românilor. Primăriţa nu scapă niciun prilej să se laude că localitatea Mahala, aflată în apropiere de Cernăuţi, este formată din români în proporţie de 98% şi că în Mahala se respiră şi trăieşte româneşte.
Grupul Armonia a prezentat o suită de colinde total diferite ca muzică şi versuri de cum sunt colindele noastre. Nandriş susţine că aşa erau colindele pe vremea tinereţii bunicilor săi aflaţi sub stăpânire austriacă şi ajunşi să-şi sfârşească zilele sub stăpânirea bolşevicilor sovietici.
La una din colinde ce se voia a fi o sorcovă, din trăistuţele purtate pe după gât, frumoasele române ucrainene au aruncat cu bomboane, multe bomboane care i-au strâns ciopor pe platou copii aflaţi cu părinţii pentru a le culege. Gestul a surprins inclusiv pe reprezentanţii veniţi de la Botoşani, autorităţi şi politicieni, care n-au ştiut cum să reacţioneze.
A urmat o urătură plină de simţăminte patriotice. Din versurile urăturii au străbătut adânci trăiri de durere a celor care vieţuiesc departe de Ţara Mamă dar şi fermitatea lor de a lupta cu autorităţile străine de a-şi păstra limba, portul şi obiceiurile. Românii aceştia au un dor de ţară pe care noi nu-l putem înţelege pentru că n-am trecut şi nu trecem prin ce-au trecut şi trec ei.
După Grupul Armonia a urmat corul Dragoş Vodă venit chiar din capitala regiunii, adică de la Cernăuţi. Şi colindele acestui cor au fost deosebite iar interpretarea s-a făcut cu multă dăruire artistică deşi corul este format din amatori. N-a lipsit din program cuvenita urătură patriotică. Urătorul s-a emoţionat la un moment dat atât de puternic încât n-a mai reuşit să ducă urătura până la capăt fiind oprit de nodul din gât şi lacrimile din ochi.
O altă surpriză a oferit-o un grup de căiuţi veniţi din localitatea Draniţa (foto), raionul Noua Suliţă, localitate aflată în graniţă cu Republica Moldova şi peste apa Prutului de oraşul românesc Darabani. Căiuţii au avut o prezentare care a creat vii dispute. Modul în care au fost echipaţi jucătorii de căiuţi aducea cu un cal adevărat, împodobirea fiind făcută cu panglici şi franjuri în culori vii.
A urmat o urătură plină de simţăminte patriotice. Din versurile urăturii au străbătut adânci trăiri de durere a celor care vieţuiesc departe de Ţara Mamă dar şi fermitatea lor de a lupta cu autorităţile străine de a-şi păstra limba, portul şi obiceiurile. Românii aceştia au un dor de ţară pe care noi nu-l putem înţelege pentru că n-am trecut şi nu trecem prin ce-au trecut şi trec ei.
După Grupul Armonia a urmat corul Dragoş Vodă venit chiar din capitala regiunii, adică de la Cernăuţi. Şi colindele acestui cor au fost deosebite iar interpretarea s-a făcut cu multă dăruire artistică deşi corul este format din amatori. N-a lipsit din program cuvenita urătură patriotică. Urătorul s-a emoţionat la un moment dat atât de puternic încât n-a mai reuşit să ducă urătura până la capăt fiind oprit de nodul din gât şi lacrimile din ochi.
O altă surpriză a oferit-o un grup de căiuţi veniţi din localitatea Draniţa (foto), raionul Noua Suliţă, localitate aflată în graniţă cu Republica Moldova şi peste apa Prutului de oraşul românesc Darabani. Căiuţii au avut o prezentare care a creat vii dispute. Modul în care au fost echipaţi jucătorii de căiuţi aducea cu un cal adevărat, împodobirea fiind făcută cu panglici şi franjuri în culori vii.
Dansul căiuţilor, pe linia melodică a Periniţei, a fost şi el unul inedit şi necunoscut pe la noi. L-am întrebat pe un jucător de unde se trage acest obicei de joc al căiuţilor şi mai ales modul în care sunt echipaţi şi mi-a răspuns că aşa se jucau căiuţii în vremurile când Bucovina se afla sun stăpânire austriacă şi că ei păstrează obiceiul din vremuri de demult.
Ce s-a întâmplat duminică 27 decembrie, la Coţuşca a fost un eveniment unic pentru cultura judeţului nostru şi care onorează şi atrage respect autorităţilor locale, respectiv Consiliul Local şi Primăria. Primarul Dan Vezeteu a lansat o provocare autorităţilor culturale judeţene care numai nu reuşesc să iasă din tiparele proletcultismului şi să creeze cadrul necesar punerii în valoare a neasemuitelor frumuseţi culturale care formează tezaurul cultural botoşănean şi să organizeze evenimente la care să invităm românii trăitori peste graniţă şi vecini nouă care se dovedesc a fi mai buni păstrători ai unor astfel de comori.
Ce s-a întâmplat duminică 27 decembrie, la Coţuşca a fost un eveniment unic pentru cultura judeţului nostru şi care onorează şi atrage respect autorităţilor locale, respectiv Consiliul Local şi Primăria. Primarul Dan Vezeteu a lansat o provocare autorităţilor culturale judeţene care numai nu reuşesc să iasă din tiparele proletcultismului şi să creeze cadrul necesar punerii în valoare a neasemuitelor frumuseţi culturale care formează tezaurul cultural botoşănean şi să organizeze evenimente la care să invităm românii trăitori peste graniţă şi vecini nouă care se dovedesc a fi mai buni păstrători ai unor astfel de comori.
Europa scoasă în stradă la Coțușca
Alertă de cultură. Europa scoasă în stradă la Coțușca
Ați citit bine, nu este o greșeală de exprimare. În a treia zi de Crăciun, Europa a fost scoasă în stradă la Coțușca. O parte a Europei. Și, ceea ce este și mai important, acești europeni au ieșit singuri în stradă. Strada principală a comunei Coțușca din Botoșani și zona din fața Primăriei Coțușca au fost blocate vreme de câteva ceasuri bune. Europenii din mai multe localități ale României, dar și frații lor veniți de peste Prut, din Ucraina, s-au manifestat pașnic. Cu excepția câtorva grupuri bine organizate care au asediat curtea Primăriei și Căminului Cultural din Coțușca. Cu siguranță și cei de la NASA au observat în ziua respectivă, prin sateliți, masa de oameni dn curtea Primăriei Coțușca, asemeni aglomerărilor urbane din Orient. Singurele victime ale acțiunii din a treia zi de Crăciun au fost uitarea, ignoranța și colbul istoriei. Acești trei beligeranți au fost perdanții. Marele câștigător a fost istoria unui neam, aliată cu evoluția unui mediu rural ce nu poate fi îngenuncheat de nicio strategie geo-politică. Singurele arme utilizate în confruntarea de la Coțușca au fost tradiția, datinile și obiceiurile de iarnă ale românilor de pretutindeni. Strategul confruntării a fost primarul comunei Coțușca, Dan Vezeteu, în parteneriat cu un alt dușman al uitării istoriei, profesorul Constantin Moroșanu, Președinte al Asociației Prietenii Basarabiei, Bucovinei și Ținutului Herța. Martorii 
acestui eveniment deosebit au fost deputatul Costel Șoptică, cel care a privit totul dintr-un colț al Primăriei, devotat principiului său că vlădica nu trebuie să se amestece cu opinca. Nu la fel a procedat senatorul Corneliu Popescu. Cu o gândire mai revoluționară, cu o limbă mai ascuțită decât și-ar dori colegii săi de partid, dar croit pe calapodul maselor largi dn județul Botoșani, senatorul Popescu s-a simțit în largul său în mijlocul beligeranților. Și nu a intervenit deloc, conștient că asta merită Europa. Perfuzii de istorie și cultură românească. Pierdut în mulțime, starostele județului, Gheorghe Sorescu, președinte al Consiliului Județean, a suportat cu stoicism efectele unei astfel de confruntări. Puful stufului, din care erau confecționate straiele participanților la eveniment, mai avea puțin și îl procopseau pe Sorescu cu o mustață grizonată. Dar acesta nu a protestat. A rămas drept, precum brazii din colțul blocului în care locuiește. Pentru că acolo unde sunt mulți puterea crește, senatorul Popescu a mai făcut un gest remarcabil. I-a adus la eveniment și pe finul și cumătrul său, consilierii județeni Paul Rusu, fost și viitor diriguitor al Învățământului botoșănean, respectiv Petre Tupiluș. Căpeteniile bandelor și grupurilor participante la evenimentul de la Coțușca au girat și supervizat evenimentul, fie incognito, ascunși printre privitori, fie cu pietul deschis, alături de formațiile venite din comunele lor. Daniel Hurmuz, Ioan Ursachi, Gheorghe Jităreanu, Constantin Dumitraș, Viorel Nichiteanu, sunt câțiva dintre edilii care au înțeles că tradițiile și obiceiurile populare trebuie să dăinuie …
Fotoreportaj și materiale video realizate de Nicolae Hauca.
MAI MULTE FOTOGRAFII VEZI AICI :
ȘI AICI;
Re: VEŞTI DIN NORDUL BUCOVINEI …
RăspundețiȘtergereseni ioan
Кому: EURO MEDIA
Multumim pentru revista presei și felicitări pentru Festivalul de la Coțușca... Năsăudenii