56 VIDEO
În inima frumosului târg cernăuțean, pe strada Domnească de cândva, astăzi strada pietonală Kobyleanska nr. 9 din orașul Cernăuți, a fost inaugurat Centrul Cultural Român ”Eudoxiu Hurmuzachi”. Grație unor vrednici români, unor adevărați patrioți ai neamului românesc, visul de decenii a comunității românești din nordul Bucovinei de a avea în orașul de pe Prut un Centru Cultural Român, în cele din urmă a devenit realitate. Și s-a întâmplat această minune nu datorită autorităților ucrainene sau române, care mereu puneau la îndoiala necesitatea deschiderii unei astfel de instituții culturale în orașul Marelui Eminescu, dar a unor intelectuali bucovineni, printre care se numără juristul Eugen Patraș, academicianul Vasile Tărâțeanu și alții.
Duminica trecută, pe strada pietonală Olga Kobyleanska din Cernăuți sute de români din nordul Bucovinei, dar și oaspeți din România și Republica Moldova au ieșit îmbrăcați în haine naționale pentru a fi prezenți la acest eveniment istoric în viața culturală a Cernăuțiului. Suita manifestărilor a debutat cu parada portului popular, la care au participat colective folclorice, orchestre de instrumente pupulare și artiști amatori din satele de pe Valea Siretului și din lunca Prutului, de la poalele Carpaților și din ținutul Herța, de prin satele locuite compact de români.
Apoi un sobor de preoți în frunte cu protopopii de Storojineț și Hliboca, Vasile Covalciuc și Ioan Gorda, au sfințit acel locaș de cultură, în incinta căruia va funcționa Librăria românească ”Mihai Eminescu”, Cafeneaua literară ”București” și Departamentele ”Învățământ și Cultură”.
La deschiderea oficială a Centrului au participat reprezentanții autorităților cernăuțene și oaspeți din România și Republica Moldova. Mesaje scurte, dar pline de optimism și încurajare au fost rostite din partea președintelui Consiliului regional Cernăuți, Mihail Găiniceru, Sergiu Nistor, consilier prezidențial din România, Ministrul delegat pentru Românii de pretutindeni, domnul Angel Tîlvăr, Iaroslav Kușniryk, secretarul primăriei Cernăuți, Mihai Chirică, viceprimarul de Iași, Ion Dumitrel, președintele Consiliului județean Alba, Eleonora Moldovan, Consul General al României la Cernăuți, Alexndru Pugna, vicepreședinte al Consiliului județean Bistrița Năsăud, Carmen Andronache, directoarea Liceului ”Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți, scriitoarea botoșăneană Lucia Olaru Nenati, scriitorul Mihai Prepeliță, academicianul Mihai Cimpoi din Chișinău, renumitul istoric și critic literar Mihai Morăraș ș.a.
Oaspeții români au dat citire unor mesaje semnate de liderii statului român. Bunăoară, Președintele României Klaus Iohanis, în mesajul său adresat românilor bucovineni a ținut să specifice: ”Ne leagă pe toți o comuniune de tradiții, limbă, istorie, dar și valori și aspirații comune. Parcurgem o perioad plină de provocări din multe pncte de vedere. Cu toții ne dorim o regiune sigură și prosperă, în care democrația și pacea să fie repere fundamentale. De aceea afimr cu fiecare ocazie că România susține parcursul European al Ucrainei”, se spune în mesajul Președintelui statului român Klaus Iohanis, adresat participanților din nordul Bucovinei la inaugurarea oficială a Centrului Cultural Român ”Eudoxiu Hurmuzachi”.
A fost o duminică de suflet pentru românii din nordul Bucovinei, întrucât prin aceste evenimente culturale și prin evoluările marilor artiști români pe strada Domnească din Cernăuți, ne-am convins cu toții că mai există speranțe să supravețuim valurilor grele și să rezistăm în timp, să ne ridicăm cu fruntea sus prin Limbă, Cultură și Neam.
BucPress.eu /////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////
Fotografii și video de Nicolae HAUCA
În inima frumosului târg cernăuțean, pe strada Domnească de cândva, astăzi strada pietonală Kobyleanska nr. 9 din orașul Cernăuți, a fost inaugurat Centrul Cultural Român ”Eudoxiu Hurmuzachi”. Grație unor vrednici români, unor adevărați patrioți ai neamului românesc, visul de decenii a comunității românești din nordul Bucovinei de a avea în orașul de pe Prut un Centru Cultural Român, în cele din urmă a devenit realitate. Și s-a întâmplat această minune nu datorită autorităților ucrainene sau române, care mereu puneau la îndoiala necesitatea deschiderii unei astfel de instituții culturale în orașul Marelui Eminescu, dar a unor intelectuali bucovineni, printre care se numără juristul Eugen Patraș, academicianul Vasile Tărâțeanu și alții.
Duminica trecută, pe strada pietonală Olga Kobyleanska din Cernăuți sute de români din nordul Bucovinei, dar și oaspeți din România și Republica Moldova au ieșit îmbrăcați în haine naționale pentru a fi prezenți la acest eveniment istoric în viața culturală a Cernăuțiului. Suita manifestărilor a debutat cu parada portului popular, la care au participat colective folclorice, orchestre de instrumente pupulare și artiști amatori din satele de pe Valea Siretului și din lunca Prutului, de la poalele Carpaților și din ținutul Herța, de prin satele locuite compact de români.Apoi un sobor de preoți în frunte cu protopopii de Storojineț și Hliboca, Vasile Covalciuc și Ioan Gorda, au sfințit acel locaș de cultură, în incinta căruia va funcționa Librăria românească ”Mihai Eminescu”, Cafeneaua literară ”București” și Departamentele ”Învățământ și Cultură”.
La deschiderea oficială a Centrului au participat reprezentanții autorităților cernăuțene și oaspeți din România și Republica Moldova. Mesaje scurte, dar pline de optimism și încurajare au fost rostite din partea președintelui Consiliului regional Cernăuți, Mihail Găiniceru, Sergiu Nistor, consilier prezidențial din România, Ministrul delegat pentru Românii de pretutindeni, domnul Angel Tîlvăr, Iaroslav Kușniryk, secretarul primăriei Cernăuți, Mihai Chirică, viceprimarul de Iași, Ion Dumitrel, președintele Consiliului județean Alba, Eleonora Moldovan, Consul General al României la Cernăuți, Alexndru Pugna, vicepreședinte al Consiliului județean Bistrița Năsăud, Carmen Andronache, directoarea Liceului ”Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți, scriitoarea botoșăneană Lucia Olaru Nenati, scriitorul Mihai Prepeliță, academicianul Mihai Cimpoi din Chișinău, renumitul istoric și critic literar Mihai Morăraș ș.a.
Oaspeții români au dat citire unor mesaje semnate de liderii statului român. Bunăoară, Președintele României Klaus Iohanis, în mesajul său adresat românilor bucovineni a ținut să specifice: ”Ne leagă pe toți o comuniune de tradiții, limbă, istorie, dar și valori și aspirații comune. Parcurgem o perioad plină de provocări din multe pncte de vedere. Cu toții ne dorim o regiune sigură și prosperă, în care democrația și pacea să fie repere fundamentale. De aceea afimr cu fiecare ocazie că România susține parcursul European al Ucrainei”, se spune în mesajul Președintelui statului român Klaus Iohanis, adresat participanților din nordul Bucovinei la inaugurarea oficială a Centrului Cultural Român ”Eudoxiu Hurmuzachi”.
A fost o duminică de suflet pentru românii din nordul Bucovinei, întrucât prin aceste evenimente culturale și prin evoluările marilor artiști români pe strada Domnească din Cernăuți, ne-am convins cu toții că mai există speranțe să supravețuim valurilor grele și să rezistăm în timp, să ne ridicăm cu fruntea sus prin Limbă, Cultură și Neam.
BucPress.eu /////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////
Inaugurare istorică la Cernăuţi
In vremea şcolarităţii lui Eminescu funcţiona la Cernăuţi o asociaţie numită Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina din care făceau parte români cu înaltă conştiinţă naţională, dar unii şi cu „dare de mână”, care au contribuit decisiv la păstrarea spiritului etnic românesc în această provincie în vremea dominaţiei Habsburgice. Studiind tema pentru comunicarea pe care am susţinut-o la pupitrul Academiei Române în 1973, am rămas uimită de perfomanţele remarcabile ale acestei formaţiuni pe care am numit-o - şi ca titlu al unei cărţi - o Academie a Nordului, pentru apertura sa culturală multilaterală şi, nu în ultimul rând, pentru generozitatea şi altruismul românilor înstăriţi care şi-au pus fără ezitare la bătaie averile personale pentru scopurile înalte ale acestei societăţi despre care am constatat că a avut o influenţă majoră asupra formării personalităţii eminesciene. Căci societatea din care făceau parte şi fraţii Hurmuzachi dar şi mentorul iubit al copilului-minune Mihai, Aron Pumnul, a înfiinţat şcoli româneşti, publicaţii, a sprijinit teatrul, muzica, literatura, în general toate formele de cultură naţională dar, mai ales, au transmis viitorului poet atitudinea de înaltă conştiinţă a datoriei care avea să-l definească mereu.
Această informaţie succintă are rolul unei introduceri la relevarea unui eveniment recent care se constituie ca un ecou peste veacuri al acelei stări de lucruri. Căci, după decenii de zadarnice străduinţe şi apeluri ale românilor de acolo către autorităţi de-a înfiinţa şi la Cernăuţi un Centru Cultural Român, ca în atâtea alte ţări din lume, iată că, în ziua de 10 mai a.c., s-a inaugurat aici în sfârşit un asemenea centru mult aşteptat căruia i s-a atribut numele marii personalităţi istorice Eudoxiu Hurmuzachi. Numai că se impune o mică specificare şi anume că aceasta nu este o instituţie a statului român precum celelalte din Paris, New York, Budapesta, Istambul ş.a., ci este rodul eforturilor private şi al generozităţii unui om de afaceri român, dr. avocat Eugen Patraş, care a folosit în cumpărarea, amenajarea şi punerea în funcţiune a acestui centru tot rodul muncii sale de două decenii. Căci dintr-un spaţiu insalubru al unei foste frizerii, prin osârdia şi talentul său a crescut aici un aşezământ de o frumuseţe şi un rafinament princiar, populat cu simboluri ale marilor valori naţionale: o frescă superbă a intrării lui Mihai Viteazul în Alba Iulia, replici ale creaţiilor brâncuşiene, Coloana infinitului şi Poarta sărutului, portrete al marilor bărbaţi ai neamului, obiecte etnografice, toate împodobind incinta unui topos destinat culturii române, lipsite timp de decenii de un spaţiu de manifestare.
Asociindu-se acestui nobil scop, neobositul poet şi academician Vasile Tărâţeanu a coordonat ca un maestru de ceremonii întreaga derulare a manifestării care a fost de-a dreptul grandioasă, cuprinzând o mare paradă a portului românesc purtat de locuitorii satelor româneşti care s-au (a)prins în aprige dansuri stradale, numeroase şi avântate cuvântări, un spectacol artistic de înaltă clasă, tăierea panglicii inaugurale, slujbă religioasă, recepţie de gală ş. a., totul într-un diluviu de public ce a acoperit prin cromatica nestemată a portului popular şi prin ecoul muzicii şi cuvântărilor festive, efectiv, tot spaţiul fostei mari Străzi Domneşti din centrul oraşului.
Au rostit felicitări şi urări zeci de invitaţi din multe zări începând cu trimişi ai autorităţilor statale româneşti: ai preşedintelui Klauss Iohannis, ai premierului Victor Ponta şi ai primarului general al capitalei Sorin Oprescu şi - cu aportul dnei consul general Eleonora Moldovan - alţi reprezentanţi ai guvernului şi Departamentului pentru românii de pretutindeni, ai Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” de la Bucureşti, dar şi ai autorităţilor regionale şi ai primăriei oraşului, ai etniilor conlocuitoare. La acestea s-au adăugat gesturile asociaţiilor culturale româneşti din ţară precum Societatea pentru Cultură.... de azi, prezentă cu un autocar întreg de membrii, a cărei preşedintă, prof. Carmen Andronache, care a sprijnit concret pregătirile inaugurării, a susţinut un cuvânt simbolic şi expresiv şi a adus în dar revista Septentrion editată special în avanpremiera acestui moment inaugural. Au vorbit, fireşte, şi oameni de cultură precum poetul Mihai Prepeliţă sau acad. Mihai Cimpoi de la Chişinău şi alţii, dar cel care ar fi trebuit să cuvânteze şi el aici, fostul şi vrednicul prim-ministru al Republicii Moldova, Mircea Druc, a fost dat jos la vamă din autocarul filialei de la Bucureşti al Societăţii sus-menţionate cu care călătorea, deci întors de la graniţă, gest incalificabil şi care a fost îndelung condamnat de la tribuna oficială. Au rostit cuvinte calde şi reprezentanţi ai unor judeţe din nord sau din ţară, aflate în colaborare cu cei de aici, precum Iaşi sau Alba Iulia care a spijinit ridicarea statuii marelui scriitor exilat Vasile Posteucă, dezvelită în ajun, sau Bistriţa Năsăud cu alte contribuţii marcante şi sonore. Invitată la cuvânt, am subliniat simbolul legăturii acestui oraş cu Botoşanii (care a fost astfel şi el reprezentat!) prin „calea regală” a traseului eminescian care a consfinţit prin aceasta o „vie arteră sufletească” menită să pulseze mereu în aria culturii noastre.
In totului-tot, această manifestare de o grandoare fără precedent, cu mii de participanţi, prilejuită de aportul, devoţiunea şi conştiinţa unor persoane private care, la fel ca odinioară, au rezolvat prin efortul şi contribuţia lor ceea ce n-au putut realiza autorităţile de stat, a părut a consuna peste vreme ca un ecou al Marii Adunări de odinioară de la Alba Iulia iar cei ce am avut şansa de-a fi participat la aceasta de acum am simţit parcă frisonul marilor evenimente ale istoriei.
Lucia Olaru Nenati
////////////////////Această informaţie succintă are rolul unei introduceri la relevarea unui eveniment recent care se constituie ca un ecou peste veacuri al acelei stări de lucruri. Căci, după decenii de zadarnice străduinţe şi apeluri ale românilor de acolo către autorităţi de-a înfiinţa şi la Cernăuţi un Centru Cultural Român, ca în atâtea alte ţări din lume, iată că, în ziua de 10 mai a.c., s-a inaugurat aici în sfârşit un asemenea centru mult aşteptat căruia i s-a atribut numele marii personalităţi istorice Eudoxiu Hurmuzachi. Numai că se impune o mică specificare şi anume că aceasta nu este o instituţie a statului român precum celelalte din Paris, New York, Budapesta, Istambul ş.a., ci este rodul eforturilor private şi al generozităţii unui om de afaceri român, dr. avocat Eugen Patraş, care a folosit în cumpărarea, amenajarea şi punerea în funcţiune a acestui centru tot rodul muncii sale de două decenii. Căci dintr-un spaţiu insalubru al unei foste frizerii, prin osârdia şi talentul său a crescut aici un aşezământ de o frumuseţe şi un rafinament princiar, populat cu simboluri ale marilor valori naţionale: o frescă superbă a intrării lui Mihai Viteazul în Alba Iulia, replici ale creaţiilor brâncuşiene, Coloana infinitului şi Poarta sărutului, portrete al marilor bărbaţi ai neamului, obiecte etnografice, toate împodobind incinta unui topos destinat culturii române, lipsite timp de decenii de un spaţiu de manifestare.
Asociindu-se acestui nobil scop, neobositul poet şi academician Vasile Tărâţeanu a coordonat ca un maestru de ceremonii întreaga derulare a manifestării care a fost de-a dreptul grandioasă, cuprinzând o mare paradă a portului românesc purtat de locuitorii satelor româneşti care s-au (a)prins în aprige dansuri stradale, numeroase şi avântate cuvântări, un spectacol artistic de înaltă clasă, tăierea panglicii inaugurale, slujbă religioasă, recepţie de gală ş. a., totul într-un diluviu de public ce a acoperit prin cromatica nestemată a portului popular şi prin ecoul muzicii şi cuvântărilor festive, efectiv, tot spaţiul fostei mari Străzi Domneşti din centrul oraşului.
Au rostit felicitări şi urări zeci de invitaţi din multe zări începând cu trimişi ai autorităţilor statale româneşti: ai preşedintelui Klauss Iohannis, ai premierului Victor Ponta şi ai primarului general al capitalei Sorin Oprescu şi - cu aportul dnei consul general Eleonora Moldovan - alţi reprezentanţi ai guvernului şi Departamentului pentru românii de pretutindeni, ai Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” de la Bucureşti, dar şi ai autorităţilor regionale şi ai primăriei oraşului, ai etniilor conlocuitoare. La acestea s-au adăugat gesturile asociaţiilor culturale româneşti din ţară precum Societatea pentru Cultură.... de azi, prezentă cu un autocar întreg de membrii, a cărei preşedintă, prof. Carmen Andronache, care a sprijnit concret pregătirile inaugurării, a susţinut un cuvânt simbolic şi expresiv şi a adus în dar revista Septentrion editată special în avanpremiera acestui moment inaugural. Au vorbit, fireşte, şi oameni de cultură precum poetul Mihai Prepeliţă sau acad. Mihai Cimpoi de la Chişinău şi alţii, dar cel care ar fi trebuit să cuvânteze şi el aici, fostul şi vrednicul prim-ministru al Republicii Moldova, Mircea Druc, a fost dat jos la vamă din autocarul filialei de la Bucureşti al Societăţii sus-menţionate cu care călătorea, deci întors de la graniţă, gest incalificabil şi care a fost îndelung condamnat de la tribuna oficială. Au rostit cuvinte calde şi reprezentanţi ai unor judeţe din nord sau din ţară, aflate în colaborare cu cei de aici, precum Iaşi sau Alba Iulia care a spijinit ridicarea statuii marelui scriitor exilat Vasile Posteucă, dezvelită în ajun, sau Bistriţa Năsăud cu alte contribuţii marcante şi sonore. Invitată la cuvânt, am subliniat simbolul legăturii acestui oraş cu Botoşanii (care a fost astfel şi el reprezentat!) prin „calea regală” a traseului eminescian care a consfinţit prin aceasta o „vie arteră sufletească” menită să pulseze mereu în aria culturii noastre.
In totului-tot, această manifestare de o grandoare fără precedent, cu mii de participanţi, prilejuită de aportul, devoţiunea şi conştiinţa unor persoane private care, la fel ca odinioară, au rezolvat prin efortul şi contribuţia lor ceea ce n-au putut realiza autorităţile de stat, a părut a consuna peste vreme ca un ecou al Marii Adunări de odinioară de la Alba Iulia iar cei ce am avut şansa de-a fi participat la aceasta de acum am simţit parcă frisonul marilor evenimente ale istoriei.
Lucia Olaru Nenati
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu