Pro Bucovina Cernăuți: De Florii la Cernăuţi

După cum s-a anunţat în presă , la 13 aprilie 2014, în incintaSocietăţii pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi (Piaţa Centrală, 9) au avut loc două acţiuni culturale.

Moderatorul manifestării Vasile Bâcu , Preşedintele Societăţii pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi , i-a prezentat pe meşterul popular Vasîl Lîhovolea şi expoziţia acestuia sub genericul „Bucovină, te iubesc!” (ouă încondeiate, incrustare în lemn, artizanat, fotografii vechi ş.a.). Autorul s-a născut la 13 noiembrie, 1952 la Rădăuţi, România, dar la origine familia sa e din Brodina. În 1958 părinţii se mută cu domiciliul la o bunică din raionul Vijniţa, regiunea Cernăuţi. S-a format ca artist plastic fiind impresionat mereu de frumuseţea, măreţia şi atmosfera misterioasă a Carpaţilor, de cultura şi tradiţiile a două popoare vecine: român şi ucrainean. ***********************************************************************************

De asemenea dl Gabriel BALAŞA, ziarist din Botoşani, a prezenta cartea sa de publicistică „Trăistuţă bucovineană cu amintiri basarabene” - o serie de reportaje de la evenimentele din ultimii ani de la Cernăuţi şi Chişinău.

URMEAZĂ UN FOTO ŞI VIDEO REPORTAJ REALIZAT DE NICOLAE HAUCA.

///////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////
Gabriel Balașa și-a adus „Trăistuța” la Cernăuți

Sărbătoare bivalentă de Florii la sediul Societății „Mihai Eminescu”

Duminică, 13 aprilie 2014, la sediul Societății pentru cultură românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți avut loc o manifestare culturală demnă de toată atenția. Sub genericul „Bucovină, te iubesc!”, meșterul popular Vasili Lihovolea și fiul său Nicolai și-au prezentat expoziția de ouă încondeiate, incrustate în lemn, artizanat, fotografii vechi etc. Acestea au făcut să simțim deja suflul celei mai mari sărbători creștine – Învierea Domnului nostru Iisus Hristos. Vasili Lihovolea este participant la Festivalul internațional de ouă încondeiate de la Ciocănești, județul Suceava.
Practic concomitent a fost lansată cartea jurnalistului botoșănean Gabriel Balașa ”Trăistuță bucovineană cu amintiri basarabene”. Pentru această ambianță de lansări, nici că se putea alege o zi mai potrivită decât cea a Floriilor. La două săptămâni după lansarea de la Botoșani despre care am scris anterior, Gabi Balașa aduce în capitala Bucovinei istorice acest atribut al costumului național românesc, trăistuța, în care cu mare grijă a pus nestemate bucovinene și basarabene, acestea fiind de fapt reportajele domniei sale scrise pe parcursul ultimilor ani în aceste regiuni pe care le vizitează întotdeauna cu mult drag.
În deschidere, moderatorul manifestării domnul Vasile Bâcu, președintele Societății „Mihai Eminescu” i-a prezentat celor prezenți pe cei care au venit să ne bucure cu lucrările lor:
— Meşterul popular Vasil Lihovolea s-a născut în 1952 la Rădăuţi, România, dar la origine familia sa este din Brodina. În 1958 părinţii se mută cu domiciliul la o bunică din Șipotul Siretului, raionul Vijniţa, regiunea Cernăuţi. S-a format ca artist plastic fiind impresionat mereu de frumuseţea, măreţia şi atmosfera misterioasă a Carpaţilor, de cultura şi tradiţiile a două popoare vecine: român şi ucrainean, iar izvoarele spirituale ale acestora se împletesc cu măiestrie în lucrările sale, - a spus V. Bâcu.
Prezentându-l pe Gabriel Balașa, președintele Societății „M. Eminescu” a relevat că ”dumnealui este un adevărat prieten al nostru care întotdeauna a fost deosebit de înțelegător față de organizarea manifestărilor culturale spre deosebire chiar de unii colegi-jurnaliști din Cernăuți care își permiteau să ne i-a în zeflemea, știind bine că suntem amatori . Publicându-se în ”Informatorul Moldovei” unde este redactor, Gabriel Balașa întotdeauna ne-a încurajat în reportajele sale și datorită lui despre activitatea noastră au aflat și continuă să afle românii din țară. Acest fapt este confirmat de mulți prieteni, cunoscuți sau pur și simplu cititori” — a subliniat V. Bâcu.
Felicitându-i pe cei prezenți cu ocazia frumoasei sărbători de Florii, domnul Ionel Ivan, ministru-consilier la Consulatul general al României la Cernăuți, si-a expus impresiile despre manifestarea în cauză: „Participăm astăzi la o sărbătoare bivalentă, ba mai mult ași numi-o acțiune veritabilă de diplomație culturală nu numai în ceea ce privește relațiile dintre România și Ucraina, dar și relațiile dintre aceste două țări plus Republica Moldova. Cartea lui Gabriel Balașa este o monografie a relațiilor dintre Basarabia, Bucovina și restul României”, — a menționat diplomatul român. Domnia sa a mai spus că „parte componentă a acestei diplomații culturale este și expoziția meșterului popular Vasil Lihovolea căruia îi adresez cele mai sincere felicitări”.
Un al prieten adevărat al românilor nordbucovineni dar și al lui Gabi este jurnalistul Gruia Cojocaru de la revista botoșăneană „Luceafărul”, care și-a prezentat prietenul în felul următor: „Gabriel Balașa în peisajul jurnalistic românesc este o figură aparte pentru că are cele mai multe reportaje construite despre viața și cultura românilor din regiunea Cernăuți, Basarabia inclusiv Transnistria, din Voivodina... Practic acoperă spațiul românilor de pretutindeni. Tocmai în aceasta constă noutatea acestei cărți – promovarea românismului peste tot unde există populație românească, - a concluzionat G. Cojocaru.
Scriitorul Dumitru Covalciuc a menționat că ziaristul Gabriel Balașa, spre deosebire de alți jurnaliști din România care „iubesc să denatureze și să înfrumusețeze evenimentele așa cum le convine lor, ca și Mircea Motrici, scrie exact ceea ce a văzut, ceea ce a simțit, ceea ce a auzit”. În expoziția de ouă încondeiate, domnul Covalciuc „a văzut un început de Ciocănești în nordul Bucovinei”.
Lucrările protagoniștilor sărbătorii au fost apreciate și de pictorul Nicolai Bendas, ziaristul Nicolae Toma, prof. școlar Octavian Voronca. Însăși protagoniștii au preferat să fie foarte laconici în vorbire mulțumind sincer pentru aprecierea muncii lor.
Nicolae ȘAPCĂ,
Redactor-șef „Monitorul de Hliboca”

Foto Nicolae Hauca, „EUROMEDIA”

Spiritualitate

O acţiune veritabilă de diplomaţie culturală

În duminica Floriilor, la Casa Naţională a Românilor din Cernăuţi, au avut loc două evenimente care se înscriu în atmosfera de înaltă trăire duhovnicească şi de aşteptare a luminosului praznic al Învierii Domnului. O bună parte din cei prezenţi la manifestare au venit direct de la serviciul divin cu rămurele de salcie în mână şi cu inimile deschise spre frumos. Conducerea Societăţii pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” i-a oferit şansa cernăuţeanului Vasyl Lyhovolea, ucrainean de etnie şi născut în România, să-şi prezinte colecţia de primele o sută de ouă încondeiate. Şi tot Societatea „Mihai Eminescu” l-a recomandat şi la îndreptat pe acest meşter popular începător la Festivalul ouălor încondeiate, desfăşurat în martie anul curent la Ciocăneşti, judeţul Suceava, de unde Vasyl Lyhovolea s-a întors înaripat şi cu noi forţe de creaţie.

Cel de-al doilea eveniment a fost lansarea cărţii ziaristului din Botoşani, Gabriel Balaşa – „Trăistuţa bucovineană cu amintiri basarabene”, care înmănunchează materiale publicistice despre viaţa românilor nord bucovineni şi basarabeni. Autorul acestei cărţi poate vi considerat pe bună dreptate un cronicar al vieţii spirituale şi culturale a comunităţii româneşti din regiunea Cernăuţi.

Înaintea ca preşedintele Societăţii „Mihai Eminescu”, Vasile Bâcu, să rostească un cuvânt de deschidere a evenimentului „bivalent”, după cum avea să-l numească el, m-am apropiat de autorul expoziţiei de ouă încondeiate, Vasyl Lyhovolea, ca să aflu ce l-a impus să-şi prezinte prima expoziţie personală în viaţa sa, anume în localul Casei Naţionale a Românilor din Cernăuţi.

- M-am născut în România, în anul 1952, şi am trăit acolo şase ani, mi-a povestit domnul Vasyl. Deoarece părinţii mei sunt din raionul Vijniţa, am revenit în regiunea Cernăuţi, în satul Şepit, unde trăia bunica mea. În momentul de faţă locuiesc la Cernăuţi. Am fost militar. Cu doi ani în urmă am hotărât să mă ocup de încondeierea ouălor, să păstrez această tradiţie populară. Am fost la un festival al ouălor încondeiate în judeţul Suceava, unde trăiesc şi huţuli. La ei meşteşugul încondeierii ouălor este la fel de dezvoltat ca şi la huţulii din raionul Kosiv, regiunea Ivano-Frankivsk. Tehnologia mea se deosebeşte. Ouăle sunt făcute din lemn. Apoi ornamentele sunt arse şi după aceea le acopăr cu vopsea.

– Dar cum apreciază specialiştii tehnologia D-voastră de incrustare a ouălor?

- Anul curent, la 1 martie am fost, pentru prima dată, la Festivalul ouălor încondeiate de la Ciocăneşti. Colecţia mea a trezit interesul vizitatorilor, jurnaliştilor de la televiziune, ei afirmând că este un stil necunoscut până acum. Eu mă străduiesc să le propun oamenilor ceva nou, păstrând totodată şi tradiţia.

– Cu ce impresii v-aţi ales de la acel festival?

- M-am ales cu impresii foarte mari. Oamenii de acolo se ocupă serios de acest meşteşug. Casele lor sunt transformate în adevărate muzee ale ouălor încondeiate. Au colecţii de mii de ouă încondeiate. Eu am ajuns abia la prima sută. Dar am timp să-mi măresc colecţia.

- În familia D-voastră s-a ocupat cineva cu acest meşteşug?

- Nu. Mama mea a îndrăgit broderia. Iată am adus aici câteva panouri brodate de ea. Eu, de mic copil, m-am preocupat de pictură, dar aşa şi n-am reuşit să învăţ la o şcoală de arte. Timp de douăzeci de ani am fost militar şi după ce m-am întors la viaţa civilă, am hotărât să am o ocupaţie pe placul inimii şi astfel am început să încondeiez ouă. Aceasta este prima mea expoziţie personală, dar visez să particip şi la expoziţia din Kolomyia, să trec pragul Muzeului „Oul încondeiat” din acest oraş – unicul în lume.

Ministrul consilier la Consulatul General al României la Cernăuţi, Ionel Ivan, a menţionat că „asistăm la o acţiune bivalentă, o acţiune veritabilă de diplomaţie culturală. O acţiune diplomatică culturală care se referă nu numai la relaţiile culturale dintre România şi Ucraina, dar şi relaţiile Ucraina - România - Republica Moldova, căci cartea domnului Gabriel Balaşa prezintă o monografie a relaţiilor dintre Basarabia, Bucovina şi România”.

Vicepreşedintele Societăţii pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu”, Nicolae Şapcă, găseşte „această expoziţie de ouă încondeiate este o ambianţă perfectă pentru ziua Floriilor, nici că se putea alege o zi mai bună şi mai potrivită pentru manifestarea noastră culturală”.

– Mai vreau să spun că am participat cu o deosebită plăcere la lansarea cărţii lui Gabriel Balaşa la Botoşani, acum două săptămâni, şi sunt deosebit de bucuros de faptul că Gabriel Balaşa a adus această „trăistuţă” şi aici, în capitala istorică a Bucovinei, a accentuat Nicolae Şapcă. Este rezultatul muncii sale de mai mulţi ani şi ceea ce a cules de pe la noi, din Basarabia-soră, a pus în acest atribut naţional al românului – „trăistuţa bucovineană”, cum o numeşte domnia sa. Merită cele mai sincere felicitări atât Gabriel Balaşa, cât şi autorul acestei expoziţii minunate de ouă încondeiate – Vasyl Lyhovolea.

Istoricul de la Botoşani, Gruia Cojocaru, s-a ales cu aceleaşi impresii despre care a vorbit antivorbitorul său:

– Pentru mine această zi are un aspect-sferă. L-am cunoscut pe Gabriel Balaşa în urmă cu patru ani la o lansare de carte românească la Cernăuţi. E vorba de volumul „Ştefan cel Mare” al istoricului Gică Manole. Astăzi, zi de Florii, se lansează o nouă carte românească tot aici – „Trăistuţa bucovineană” – a jurnalistului Gabriel Balaşa. Tocmai între aceste două evenimente cu Gabriel Balaşa am avut multe vizite în capitala Bucovinei de nord – cernăuţi, la Chişinău, unde practic s-a promovat cultura română. Gabriel Balaşa în peisajul jurnalistic românesc este o figură aparte pentru că are cele mai multe intervenţii, are cele mai multe reportaje construite cu privire la viaţa şi cultura românilor din regiunea Cernăuţi, din Republica Moldova, din zona românilor din Voivodina. Practic, acoperă întregul spaţiu al românilor de pretutindeni. Tocmai aici şi stă şi noutatea acestei cărţi – promovarea românismului peste tot, acolo unde există populaţie românească. Salut acest eveniment şi mă bucur că se suprapune cu această expoziţie de ouă încondeiate. Ele exprimă un adevăr – omul secolului al XXI-lea este preocupat de tradiţie şi de rădăcini şi prin aceasta îşi cultivă propria identitate.

Scriitorul şi publicistul cernăuţean, Dumitru Covalciuc, a menţionat că în cartea lui Gabriel Balaşa găsim multe informaţii despre viaţa românilor nord-bucovineni şi, cea ce este foarte important, autorul nu exagerează, cum le place unor ziarişti din România, autorul scrie exact ceea ce a văzut, ceea ce a simţit şi ceea ce a auzit. Referitor la expoziţia de ouă încondeiate a lui Vasyl Lyhovolea, Dumitru Covalciuc a declarat că a fost şi el la Ciocăneşti din România, unde meseria de încondeiere a ouălor este foarte onorată, şi se bucură că vede acum la Cernăuţi un „început de Ciocăneşti”.

Un cuvânt sincer, călduros şi pornit din inimă a spus la adresa autorilor expoziţiei de ouă încondeiate şi a cărţii lansate activistul societăţilor româneşti din regiune, Octavian Voronca. Cred că asemenea cuvinte le-au spus acestora în parte şi mulţi din cei prezenţi la manifestarea „de diplomaţie culturală”, nu numai români, ci şi etnici ucraineni, care în ziua de Florii au trecut şi pragul Casei Naţionale a Românilor din inima Cernăuţiului.

Vasile Carlaşciuc