Pro Bucovina Cernăuți: „Pomenește-i, Doamne, pe arcașii lui Ștefan cel Mare și Sfânt”

Luni, 21 aprilie 2014, la stejarul din Codrii Cosminului au fost pomeniți arcașii lui Ștefan cel Mare și Sfânt căzuți aici pentru Țară, Limbă și Credință

În multe localități din nordul Bucovinei a doua zi de Paște este ziua pomenirii morților, ziua când lumea iese la cimitir pentru ași pomeni rudele trecute în rândurile celor drepți. De peste 20 de ani români din acest colț de țară vin în inima Codrilor Cosminului, acolo unde și anul acesta a mai slobozit muguri verzi impunătorul stejar al lui Ștefan cel Mare și Sfânt. El dăinuie aici de peste 500 de ani, de atunci când viteazul Domn al Moldovei a bătut pe aceste meleaguri șleahta leșească a lui Ian Albert, care a venit cu sabie asupra țării. Nimeni nu poate să știe întocmai dacă acest stejar s-a păstrat anume din acea „Dumbravă roșie”, din acei „Codrii Cosminului” despre care scrie Delavrancea în legendele sale sau cronicarii moldavi în Letopisețele Țării Moldovei. Faptul că s-a stabilit de specialiști că impunătorul arbore are vârsta aproximativă a războiului stefanian, face ca acesta să poarte numele de „Stejarul lui Ștefan cel Mare și Sfânt”. E un loc de spiritualitate românească ce se va „menține atâta timp cât va slobozi stejarul muguri, iar el va înmuguri atâta timp cât noi vom veni aici pentru a ne ruga pentru odihna sufletelor arcașilor lui Ștefan căzuți pentru Țară, Limbă și Credință. Îngrijorător este că unele ramuri s-au uscat, ceea ce urmează să ne pună pe gânduri și în sensul direct și cel indirect al faptului”, — a spus în cuvântul său de învățătură părintele protoiereu mitrofor Ioan Gorda, protopopul raionului Hliboca, după ce împreună cu un sobor de preoți și coriștii de la bisericile din Voloca și Hrușăuţi, au oficiat parastasul de pomenire a oștenilor căzuți aici, acum jumătate de mileniu.

Peste o sută de persoane s-au adunat aici luni, în a doua zi de Paște, printre care conducători ai societăților românești, lideri ai unor partide politice din raion și regiune, deputați de toate nivelurile, dar nu în ultimul rând, pur și simplu buni creștini, oameni simpli.

Pe parcursul mai multor ani m-am convins că ar dori să vină aici mai multă lume, însă din motivele de care vorbeam mai sus nu au posibilitate, dar trebuie să recunoaștem că și părintele protopop are dreptate spunând că „arcașii lui Ștefan merită pomeniți anume în această zi mare a celui mai luminos praznic împărătesc”.

Deputatul poporului din Ucraina Ion Popescu, președintele Uniunii interregionale „Comunitatea românilor din Ucraina”, membrii cărei au făcut ordine lângă stejar în ajunul Păștilor, le-a mulțumit și i-a felicitat pe cei adunați. Parlamentarul a menționat că „noi trebuie să ne unim în jurul acelor fapte patriotice pe care le moștenim de la înaintașii noștri, să păstrăm valorile noastre spirituale, subliniind că în situația care s-a creat în Ucraina limbile minorităților nu se află în cea mai bună securitate.

Aici s-ar potrivi să amintim că acum câteva săptămâni mai mulți președinți ai societăților culturale românești din Ucraina s-au adresat către noua putere de la Kiev cu o declarație susținută și de alte minorități autohtone din țară. În ea se menționează: „ ...La baza viitoarei Legi se află proiectul elaborat de ex-preşedintele Ucrainei Leonid Kravciuk, care, după cum se vede, exprimă voinţa majorităţii naţionaliste din parlamentul ucrainean şi are ca scop restrângerea volumului drepturilor minorităţilor naţionale autohtone din Ucraina, în primul rând, a ariei de funcţionare a limbilor regionale şi minoritare în diverse domenii ale vieţii social-culturale, şi, în mod special, în sfera învăţământului.

Propunerile făcute de parlamentarii I. Popescu, I. Gaidoș, A. Kisse reprezentanţi ai minorităţilor naţionale autohtone din Ucraina, precum şi cele venite din partea ONG-urilor culturale ale etnicilor români, maghiari, bulgari ş.a. vizând perfecţionarea Legii ce urmează să fie adoptate, sunt total ignorate. Membrii comisiei respective nu ţin cont nici de prevederile constituţionale, în special de p. 3 art. 22 al Constituţiei ucrainene care interzice, de fapt, constrângerea volumului de drepturi existente deja ale omului şi a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale... În caz că drepturile noastre la învăţământ în limba maternă, la funcţionarea ei ca limbă regională oficială alături de cea de stat vor continua să fie limitate în zonele convieţuirii noastre tradiţionale, ne rezervăm dreptul de a o contesta şi de a ne adresa forurilor internaționale, inclusiv către conducerile statelor Uniunii Europene, cu rugămintea de a ne apăra drepturile civice şi de comunităţi minoritare în Ucraina.”

Dar să revenim la eveniment. Un mesaj de salut din partea Consulatului General al României la Cernăuți a rostit domnul consul Edmond Neagoe, care și-a exprimat bucuria de a fi în acest loc sfânt anume în această zi de mare sărbătoare creștină.

Date inedite din istoria bătăliei de aici de acum mai bine de jumătate de mileniu a adus în fața celor prezenți domnul profesor doctor Vasile Adăscăliței venit de la Dorohoi, județul Botoșani.

Propuneri constructive către intelectualitatea românească din regiune (lideri de societăți culturale, profesori școlari) a înaintat profesorul școlar Octavian Voronca: „Anul acesta se împlinesc 510 ani de la moartea Marelui Voievod. Noi trebuie să declarăm anul acesta Anul Ștefan cel Mare și Sfânt. Societățile de cultură, școlile trebuie să țină conferințe, să organizeze alte activități consacrate acestei date importante”, — a spus vorbitorul.

Cu un cuvânt de salut s-a adresat deputatul în consiliul regional Aurica Bojescu. Poetul și academicianul Vasile Tărâțeanu a rostit o cuvântare plină de emoții în care nu putea să nu-și exprime dorința ca de acum încolo la stejarul semimilenar „ar trebui să vină atâta lume câtă frunză și iarbă în acest codru”.

Președintele Societății pentru cultură românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți Vasile Bâcu, a ținut să se adreseze către toți liderii politici și deputații români din regiune, indiferent de culorile lor politice, să se unească atunci, când e vorba de a apăra interesele culturale și valorile spirituale ale românilor din ținut.

Nu poate rămâne fără atenție faptul că organizatorii au avut grijă ca la Stejarul lui Ștefan, în această zi, să fâlfâie drapelul național al românilor — Tricolorul, drapelul de stat al Ucrainei și drapelul Uniunii Europene, fapt ce vorbește despre intențiile lor civilizate cum se merită a fi în al doilea deceniu al sec. XXI.

Corul „Dragoș Vodă” și Frații Tocari au interpretat mai multe cântece de suflet bine primite de publicul prezent.