Ascultă Online Radio Cernăuți
29 mar. 2012
Revista presei româneşti nordbucovinene
CUVÂNTUL ADEVĂRULUI din 30/03/2012
DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ:
*****************************************************************************
Gazeta de Herţa din 30.03.2012.
DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ:
***************************************************************************************************
CONCORDIA din 30/03/2012.
DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ:
****************************************************************************************************
LIBERTATEA CUVÂNTULUI din 30.03.2012.
DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ:
*************************************************************************************************
Vă invităm la o lecţie de artă aplicativă consacrată Sfintelor Paşti
Asociaţia de creaţie pentru tineret „SVAYIA” (Pilonul) în colaborare cu Societatea pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi invită copii, începând cu vârsta de 11 ani, la o lecţie practică de artă aplicativă consacrată sărbătorii Sfintelor Paşti.
Organizatorii îşi pun ca scop îmbinarea tradiţiilor cu cele mai populare şi moderne tipuri de artă aplicativă la crearea principalului simbol al sărbătorii – oul pascal, folosind materiale neobişnuite pentru acest lucru: fetru, porolon, ţesături, mărgele mărunte etc. Tehnica de executare este simplă, are un spaţiu larg pentru creaţie şi nu cere calităţi sau talent deosebit. Deci, fiecare participant are şansa şi posibilitatea să petreacă clipe frumoase şi să confecţioneze cu puterile proprii un cadou original pentru cei dragi.
Materialele de lucru sunt asigurate de organizatori.
Aşa dar, vă aşteptăm duminică, 8 aprilie, ora 12.00, la sediul Societăţii pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” (or. Cernăuţi, Piaţa Centrală, 9)
Doritorii de a participa sunt rugaţi să se înscrie în prealabil la nr. 050 372 50 11 (Olga)
27 mar. 2012
ИГОРЬ МОЛОТКИН. Персональная фотовыставка.
«МАЛЬОВНИЧА БУКОВИНА»
27 березня 2012 року в залі Учбово-методичного центру культури Буковини відкрилась чергова персональна виставка відомого чернівецького фотохудожника Ігоря Молоткіна «Мальовнича Буковина».
На виставці представлено понад 50 робіт, виконаних в різні часи та в різних техніках, це своєрідний «фотозвіт» діяльності майстра за останні 10 років.
Ігор Молоткін за дитинства захоплювався фотографією, пішохідним та водним туризмом. Цьогорічна фотовиставка – певний симбіоз цих захоплень, правдива розповідь про красу рідних місць, своєрідна спроба висловити дяку й шану тій землі, на якій мав честь народитись.
Привітати майстра з черговою виставкою прийшли друзі та колеги по «фотографічному цеху» . В. о. директора УМЦКБ Дарина Яремчук та всі присутні висловили щиру подяку пану Ігорю за позитив і тепло його робіт, які він вже вкотрий раз репрезентував своїм поціновувачам.
Сподіваємось, що подальша творча праця цього обдарованого фотомитця буде радувати і надалі всіх шанувальників мистецтва фотографії цікавими знахідками та різножанровими роботами.
Feng shui este o realitate, nu...?
Anul acesta Iulie are 5 vineri, 5 sambete si 5 duminici. Se intampla odata la 823 de ani. Se numesc sacii cu bani. Transmiteti prietenilor si banii vor veni in 4 zile. Conform feng shui-ului chinezesc cei care nu transmit vor ramane fara bani. Nu riscati...!
NOESITERAPIA
From: Mihaela Zgabarus
Date: 2012/3/26
**********************************************************************************
NOESITERAPIA
*******************************************************************************************
Noesis provine din limba greaca si inseamna “actiunea gandirii”. Noesiologia este stiinta care studiaza efectele produse in viata, de catre fiecare gand. Acest principiu a fost introdus de chirurgul Angel Escudero si este pe larg tratat in cartea “Vindecare prin gandire. Noesiterapie.”, aparuta la Editura For You.
Se pare ca fiecare gand al nostru initiaza o reactie biologica globala armonica, in intreaga fiinta materiala si spirituala - in sensul ca ea reprezinta continutul gandului care a provocat-o. Fiecare gand influenteaza energiile globale ale omului si, conform semnificatiei ei intrinsece, se va produce ori un efect util si benefic, ori unul negativ si daunator.
Reactia biologica pozitiva are loc atunci cand organismul functioneaza asa cum ar trebui. Pentru o functionare corecta a corpului uman, trebuie sa existe un echilibru in sistemul nervos vegetativ-respectiv intre sistemul simpatic si parasimpatic.
Boala reprezinta de obicei lipsa de iubire in viata unui om, ceea ce produce o dizarmonie psihosomatica. Psihologic si fizic, boala este o cerere de iubire… Copiii demonstreaza ca aceste afirmatii sunt adevarate. Se stie ca cei din spitale si orfelinate, lipsiti de iubirea mamei lor, cad prada tuturor tipurilor de boli, intr-o masura mai mare decat cei care se bucura de iubirea si grija mamelor. Aceste boli sunt, de fapt, o cerere de iubire.
Ce se intampla cand un om se gandeste si la lucruri pozitive si la cele negative fara sa aleaga? El produce blocaje in lantul vietii lui, deoarece nu a invatat ca, pentru a merge continuu in directia binelui, trebuie ca intotdeauna sa traga in aceeasi directie, cea pozitiva.
Iata cativa pasi pentru vindecare prin gandire propusi de dr. Escudero:
Cantitatea si calitatea apei din organism sunt esentiale pentru a pastra o stare buna de sanatate, iar sanatatea este imposibil de pastrat, fara a respecta semnificatia gandurilor sau cuvintelor. Cand corpul este deshidratat, pentru ca nu beti suficienta apa, creierul va poate da sfaturi eronate. E posibil sa simtiti foame, cand corpul cere apa iar cand mancati, nevoia de apa creste. Apa nu poate fi inlocuita de alte fluide!!! Apa este de neinlocuit.
Intotdeauna sa ganditi si sa vorbiti numai de bine. Nu ganditi si nici nu vorbiti despre rau, nici macar sa-l negati. Creierul nu poate intelege o negatie si nu o va putea face niciodata.Trebuie sa cautati binele opus raului de care suferiti, sau de care va este teama. Cand il veti recunoaste, trebuie sa va amintiti urmatoarele cuvinte: ”am nevoie”. Apoi, puneti dupa “am nevoie” lucrul pozitiv de care aveti nevoie: opusul raului. Continuati sa ganditi si sa vorbiti despre binele pe care l-ati recunoscut deja si sa credeti ca va fi usor de obtinut, in orice moment. Continuati astfel, pana cand veti obtine tot ce va doriti.
Este necesar sa schimbam frica cu iubirea - care sa fie cea mai importanta motivatie pentru actiunile omului.
Este necesar sa gandim tot timpul in prezent, sustinand ideea ca avem tot ceea ce ne trebuie si ce ne este benefic: liniste, sanatate, stapanire de sine si bunastare. Nu trebuie sa negam raul de care suferim, deoarece, facand asta, accentuam in creier tot ce am stocat acolo legat de ceea ce negam. Raul nu ar trebui mentionat deloc, nici macar pentru a-l nega. In creier, negarea nu are aceeasi forta ca ideea pe care vrem sa o negam. Deoarece ideea care urmeaza negatiei este, de obicei, despre un rau de care suferim, sau pe care nu-l dorim, creierul nostru detecteaza totul cu o mai mare intensitate, iar noi ne supunem riscului de a-l amplifica (de a amplifica exact ceea ce dorim sa eradicam).
Principiile noesiterapiei au fost indelung testate si folosite in tratamentul ulcerelor, grefelor de piele, hemoroizilor, herniilor inghinale si ombilicale, simpatectomii peri-arteriale, chirurgie cosmetica , arteroscleroza. Dr Escudero ofera astfel o perspectiva minunata de impacare a medicinei alopate cu principiile energetice si spirituale care conduc viata.
Noesiologia are un cuvant foarte important de spus si in privinta cancerului. Iata ce spune dr. Escudero despre aceasta boala:
“Se stie ca aceasta boala apare la cei care, la nivel constient sau inconstient, au pierdut dorinta de a mai trai asa cum traiesc in acel moment, care au renuntat la tot. Asta li se intampla pana si copiilor, indiferent de varsta, influentati la nivel inconstient de pesimismul parintilor sau rudelor, sau de circumstante vitale pe care nu le pot depasi. Acumularea reactiilor biologice negative se traduce printr-o scadere a ceea ce se numeste imunologie genetica-capacitatea naturii de a corecta si a reordona alterarile sau erorile ADN ale celulelor, care permit multiplicarea lor dezordonata.
Acest obiectiv poate fi atins numai prin folosirea pozitiva a gandului, care exprima dorinta pacientului de a trai. Cu ajutorul energiei lui creatoare trebuie sa se creeze un ordin pentru restabilirea, in ADN, a informatiilor genetice corecte. Acesta este remediul impotriva cancerului si, fara indoiala, mecanismul ce sta la baza vindecarii spontane.
Aceasta este directia pe care trebuie sa mergem in viitor. Cu ajutorul unui mecanism constient al pacientului, trebuie sa-i invatam cum sa-si doreasca cu adevarat sa traiasca, sa invete sa-si rezolve sau sa depaseasca problemele din viata-problemele care sunt responsabile de aceste situatii. Ei trebuie sa transmita constient aceasta vointa catre creier - si, de acolo, in intreg organismul, pentru a restabili un control interior adecvat asupra reproducerii celulare.”
Incheiem articolul cu un fragment dintr-un poem despre noesiterapie scris de dr. Escudero:
“Dumnezeu…ne vorbeste din nou
In singuratatea noastra,
Gasim noi tovarasi.
Respiram lumina.
Cineva da din aripi.
Ca un pescarus, linistit si alb
Sufletul isi intinde aripile."
Dr. Angel Escudero, din Valencia, Spania, este fondatorul unei şcoli umaniste în cadrul medicinii, numită NOESITERAPIE, sau Vindecare prin gândire. Începând cu anul 1972, Dr. Escudero face operaţii chirurgicale, folosind o metodă personală de obţinere a anesteziei psihologice. Experienţa sa este folosită şi în sălile de naştere, cu rezultate uimitoare. Atunci când NOESITERAPIA este folosită în oricare specialitate medicală, ea îmbunătăţeşte rezultatele operaţiei şi calitatea vieţii pacienţilor, la toate nivelurile. Începând cu anul 1975, el a ţinut cursuri şi seminarii la care au luat parte persoane implicate în actul medical. Câteva dintre cele mai vestite canale de televiziune din lume au difuzat documentare despre NOESITERAPIE, iar Academia Regală Spaniolă i-a cerut dr. Escudero să-şi înscrie biografia în Dicţionarul Biografic al istoriei Spaniei şi al imperiului ei.
Va rugam nu tipariti acest e-mail decat daca este necesar !
Please don't print this e-mail unless you really need to !
24 mar. 2012
Conferinţa: Adevărul despre asasinarea românilor la Fântâna Albă (01/04/1941).
Reaprindeţi candela memoriei…
Golgota neamului românesc
Ne apropiem de o dată tristă în istoria românilor nord-bucovineni – 1 aprilie. Anume în această zi, în anul 1941, s-a produs poate cel mai groaznic măcel, comis de călăii regimului totalitar. În pădurea de lângă Fântâna Albă.
In ziua de 24 martie curent, la Cernăuţi, Societatea Regională a Victimelor Represaliilor Staliniste "Golgota” a organizat Conferinţa cu tema: "Adevărul despre asasinarea românilor la Fântâna Albă”. Conferinţa a fost onorată cu prezenţa Consulului General al României la Cernăuţi, doamna Tatiana Popa, şi de reprezenţanţii organizaţiilor româneşti din regiune. Acţiunea a fost susţinută de conducerea Administraţiei Regionale de Stat Cernăuţi.
Masacrul de la Fântâna Albă a fost unul dintre cele mai mari sacrificii pe care le-au cunoscut românii din nordul Bucovinei, mai exact locuitori ai satelor de pe Valea Siretului, care au încercat să se refugieze din Uniunea Sovietică în România la 1 aprilie 1941, fiind seceraţi de gloanţele grănicerilor sovietici. O relatare a evenimentelor a fost făcută de către unul dintre puţinii martori oculari care au supravieţuit, Gheorghe Mihailiuc, care descrie ceea ce s-a întâmplat la Fântâna Albă pe 1 aprilie 1941 ca pe un „masacru”, un „genocid”, un „măcel”. Mai multe date despre acele evenimente tragice a prezentat în cadrul conferinţei amintite preşedintele Societăţii Regionale a Victimelor Represaliilor Staliniste "Golgota”, Ilie Popescu. Faptele oamenilor, detaliile descrise, a spus domnul profesor, ne coboară într-un chin de restrişte, pe care l-au trăit locuitorii din nordul Bucovinei – teritoriu care a intrat la 28 iunie 1940 în componenţa Uniunii Sovietice. Cele două date sunt proclamate zile de tristă amintire pe care nu avem dreptul să le uităm. Dimensiunile reale ale drumului parcurs spre epoca democraţiei de azi sunt de neconceput fără cunoaşterea integrală a trecutului, în primul rand, a celui tragic. Care au fost motivele anticipate ale evenimentelor tragice de la Fântâna Albă? Se are în vedere măsurarea pământurilor, caselor, gardurilor, pădurilor cu scopul înfiinţării colhozurilor, zvonurile cum că tinerii vor fi încorporaţi în rândurile armatei roşii pe mai mulţi ani, echipe întregi de activişti ai noului regim ajutate de stribocii locali umblau pe la casele bunilor gospodari ca să strângă dările pentru sat, şi cine nu le avea li se luau şi ultimele grăunţe de pe podurile caselor, a spus domnul Ilie Popescu.
Numărul exact al victimelor nu este cunoscut şi, probabil, nu se va mai afla vreodată. Conform datelor arhivate de autorităţile sovietice, 20 de persoane au fost ucise la încercarea de a trece frontiera, printre care bătrâni, femei şi copii. Conform listelor întocmite mai târziu, numărul victimelor din doar şase sate bucovinene era de 44 de persoane. Alte estimări ale martorilor locali dau un număr între 200 şi peste 2.000 de victime, ucise direct de mitraliere, alte victime – rănite şi ucise apoi cu lovituri de sabie şi hârleţ sau îngropate de vii.
Preşedintele Societăţii "Arboroasa” din Cernăuţi, ziaristul şi publicistul Dumitru Covalciuc, a relalat că foarte mulţi oameni care au vrut să se refugieze in Romania erau din sudul Bucovinei şi trăiau sau munceau la Cernăuţi. Mai este un adevăr, spune domnia sa, că foarte mulţi oameni din partea cealaltă a Bucovinei sau locuiau la Cernăuţi, sau lucrau în casele unor oameni bogaţi, sau erau feroviari, sau erau tipografi, în momentul când s-a închis graniţa n-au putut pleca. Deci, în primul rând, aceştia doreau să plece.
Imediat după masacrul de la Fântâna Albă a fost declanşată o operaţiune vastă de represalii. Astfel, în noaptea zilei de 12 spre 13 iunie 1941, peste 13.000 de români au fost ridicaţi din casele lor şi deportaţi in Siberia sau Kazahstan. Puţini oameni au supravieţuit atunci. Drept rezultat al emigrărilor, deportărilor şi asasinatelor, populaţia românească a regiunii Cernăuţi a scăzut cu 75.000 de persoane între recensământul românesc din 1930 şi primul recensământ sovietic din 1959. S-a afirmat că aceste persecuţii au făcut parte dintr-un program deliberat de exterminare a populaţiei româneşti bine planificat şi înfăptuit de regimul sovietic.
Subiectul masacrului de la Fântâna Albă a fost considerat tabu până în anii 90 ai secolului trecut, fiind interzis de autorităţile sovietice. Şi doar în anul 2000 autorităţile ucrainene au permis oficierea, în fiecare an, a unor parastase întru odihna sufletelor românilor care au murit fără nici o vină atunci, la 1 aprilie 1941.
George BODNARAŞ
Fotografii de Nicolae HAUCA
In ziua de 24.03.2012 la Cernăuţi Societatea Regională a Victimelor Represaliilor Staliniste "Golgota" a organizat Conferinţa: Adevărul despre asasinarea românilor la Fântâna albă (01/04/1941).
Vezi aici o înregistrare sonoră de la lucrările conferinţei:
Fotografii de Nicolae Hauca.
21 mar. 2012
„Cross Border Pictures”
Ziua Poeziei - 2012 la Cernăuţi.
Câteva ore petrecute cu Măria Sa – Poezia
… Poezia este avântul care îmi lărgeşte neajunsul deplinei cunoaşteri de sine… Poezia e o neobosită căutare de veşnicie… Oriunde aş fi, orice aş căuta, orice aş nega sau accepta Cuvântul va fi singura clipă care va fi în stare să-mi aducă un zâmbet de veşnicie pe buze şi-n suflet… Poezie suntem cu toţii atâta timp cât respirăm, visăm sau cugetăm, atâta timp cât vieţii îi suntem stăpâni… Iar viaţa este un Templu al Poeziei! spune într-un articol unul dintre mânuitorii iscusiţi ai cuvântului artistic.
Ziua Mondială a poeziei este marcată anual în Ucraina şi în lume la data de 21 martie. Această zi a fost declarată de UNESCO, începând din anul 1999, ca o recunoaştere a faptului că oamenii de litere şi de cultură, poeţii şi scriitorii din întreaga lume şi-au adus o contribuţie remarcabilă la îmbogăţirea culturii şi spiritualităţii universale. Ziua Mondială a Poeziei promovează eforturile editurilor mici care încearcă să se afirme în acest domeniu publicând colecţii ale poeţilor tineri. Este promovată organizarea de recitaluri publice, pentru a atrage cât mai multe persoane către acest gen şi restabilirea dialogului între poezie şi celelalte arte, printre care teatru, dans, muzică sau pictură, evidenţiind astfel dictonul lui Delacroix: "Nu există nici o altă artă fără poezie”.
Biblioteca regională "Myhailo Ivasiuk” din Cernăuţi a găzduit recent o acţiune literară de suflet, organizată de către Reuniunea Scriitorilor români din ţinut cu concursul bibliotecii amintite în parteneriat cu Biblioteca „I. G. Sbiera” din Suceava. Pentru a savura din dulceaţa versului dulce românesc, s-au adunat scriitori şi ziarişti, cadre didactice, elevi şi studenţi din regiunea Cernăuţi, din judeţele Suceava şi Botoşani. Între participanţi s-au numărat scriitorii cernăuţeni, Ilie Tudor Zegrea, Mircea Lutic, Grigore Crigan, Simion Gociu, oaspeţii din Suceava Gabriel Cărăbuş, Alis Niculiţă, Doina Cernica, Rozalia Motrici, Constantin Cazacu, Dumitru Brăneanu din Bacău, Excelenţa Sa, Consulul General al României la Cernăuţi, doamna Tatiana Popa şi alţii.
În luările lor de cuvânt, participanţii la această acţiune au adus un elogiu Măriei Sale, Poezia, subliniind importanţa cuvântului artistic pentru purificarea sufletească a omului, dar şi puterea magică a versului în viaţa de zi cu zi. Fiecare dintre ei au încercat să dea o definiţie poeziei. Bunăoară, poetul şi traducătorul cernăuţean, Mircea Lutic, a opinat că cea mai plenară definiţie a poeziei este următoarea: "Poezia este o dublă convenţie, pe de o parte între logos şi homo, iar pe de altă parte între homo şi spiritus. Doar atunci când se obţine această convenţie, creatorul, în cazul dat poetul, este cel mai aproape de poezie”. Gabriel Cărăbuş, directorul Bibliotecii judeţene „I. G. Sbiera” din Suceava, şi-a exprimat satisfacţia de pe urma revenirii alături de cernăuţeni, alături de prietenii noştri de la Societatea Scriitorilor români din Cernăuţi, alături de colegii de la Biblioteca „Myhailo Ivasiuk”, cu care de altfel, în paranteză fie spus, derulează în parteneriat un proiect cu finanţare europeană. Domnia sa nu şi-a ascuns bucuria pentru prezenţa atât a scriitorilor cernăuţeni, cât şi a elevilor şi studenţilor, adică a publicului tânăr. Este foarte important să-şi păstreze contactul atât cu limba ţării, în care trăiesc, cetăţeni ai căreia sunt, cât şi cu limba păstrată din tată-n fiu şi care este utilizată în familiile lor. Poezia a reprezentat întotdeauna pentru orice persoană un lucru cu totul aparte, care îţi ocupă o părticică din suflet şi la care nu poţi niciodată renunţa.
Pentru poetul şi ziaristul nord-bucovinean, Simion Gociu poezia este ora în care el îşi revine toate rătăcirile pământeşti, din toate durerile, pe care le trăieşte, din toate bucuriile, pe care le are.
Scriitorul bacăuan, Dumitru Brăneanu, a ţinut să menţioneze că venind la Cernăuţi, a avut marea fericire de a fi martorul acestui eveniment, organizat de către românii de la Cernăuţi în onoarea Măriei Sale, Poezia. Poezia ocupă în viaţa mea, a continuat domnul Dumitru Brăneanu, un rol deosebit pentru că cred că plecarea spre poezie m-a ajutat să trec mai uşor peste momentele grele ale vieţii, să înţeleg mai bine lumea, s-o văd cu alţi ochi decât aş fi văzut-o ca un simplu cetăţean şi, în acelaşi timp, să-mi deschid imaginaţia spre o lume, spre un viitor, spre un alt mod de percepere a lumii acesteia cenuşii în care trăim. Cred că prin poezie putem face lumea mai frumoasă, cel puţin la nivelul sufletului şi al inimii, putem să creăm aceste momente frumoase pentru ca oamenii să mai uite mereu de greutăţile vieţii de zi cu zi. Cred că evenimentul de astăzi are rolul de a-i uni pe românii de pe o parte şi de alta. Până la urmă, toţi avem o mamă comună şi ne simţim alături de aceiaşi mamă, care este limba română, ceea ce ne permite să nu ne uităm strămoşii şi originea, precum şi ne dă speranţă în viitor, a mai spus Dumitru Brăneanu.
În cadrul acţiunii de la Cernăuţi au fost prezenţi studenţi de la Catedra de filologie română şi clasică a Universitătii Naţionale „Iuri Fedkovyci” şi elevi de la Gimnaziul nr. 6 cu limba de predare română din centrul regional, care au recitat din dulcea slovă a Marelui Eminescu.
Cei prezenţi au constatat cu regret lipsa de la această manifestare de suflet a omului, care ani la rând a vegheat cuvântul scris şi rostit. Este vorba de neuitatul nostru coleg, Mircea Motrici, fost corespondent al postului de radio România Actualităţi pentru judeţul Suceava, dispărut subit dintre cei vii acum cinci ani. Mircea Motrici a lăsat în urmă şi trei volume de versuri, unele creaţii fiind scoase de sub tipar după moartea autorului. Una dintre cărţile sale, „Ion Irimescu în împărăţia eterului” a fost adusă şi prezentată la acţiunea de la Cernăuţi de către soţia regretatului jurnalist, doamna Rozaşia Motrici.
Preşedintele Reuniunii Scriitorilor Români din Cernăuţi, poetul Ilie Tudor Zegrea, care a moderat întâlnirea, a propus ca slăvitul bucovinean, scriitorul, jurnalistul şi dramaturgul, Matei Vişniec, originar din oraşul Rădăuţi, România, piesele căruia sunt jucate de trupe de teatru din 40 de ţări ale lumii, să fie înaintat pentru premiul naţional „Mihai Eminescu”, care este decernat anual la Botoşani, la 15 ianuarie, de ziua naşterii Luceafărului poeziei româneşti, propunere susţinută în unanimitate de către cei prezenţi.
Întâlnirea de la Cernăuţi, dedicată Zilei Mondiale a Poeziei s-a încheiat cu recitaluri şi lansări de carte, prin aceasta stabilindu-se încă o punte culturală între cele două state vecine Ucraina şi România. Participanţii la întâlnire au fost unanimi în faptul că adevăratul cuvânt artistic nu recunoaşte nici un fel de frontiere, iar asemenea manifestări îi apropie şi mai mult pe cetăţenii celor două ţări cu viziune europeană.
Dumitru VERBIŢCHI
Fotografii de Nicolae HAUCA
-
"СВЯТО ПОЕТИЧНОГО СЛОВА"
Гостей з Румунії (делегація у складі 11 письменників) зустрічали поети Буковини М. Лютик, І. Зегря, С. Гочу, науковці, літературознавці - А. Чернова, Г. Криган, І. Лучак, І. Крецу, декан факультету іноземних мов ЧНУ ім. Ю. Федьковича -Г. Жерновей, журналісти: М. Тома ("Зоріле Буковиней"), М. Андрієш ("Конкордія"), С. Вербицький ("Свобода слова"), І. Феде (румунська редакція ДТБ "Буковина"), голова товариства румунської культури ім. М. Емінеску В. Бику, працівники музею М. Емінеску О. Терицану і інші.
Гостей вітала і виступила перед аудиторією про значення поезії в розвитку літератури сьогодення Генеральний консул Румунії в Україні - Т. Попа.
Автори читали свої поезії і подарували бібліотеці свої книги.
20 mar. 2012
Fotoclubul POZITIV Cernauti Ucraina la cea de a 5-a aniversare.../ Фотоклубу ПОЗИТИВ из Черновцов Украина - 5 ЛЕТ.
Фотоклуб «Позитив» святкує ювілей виставкою
У Чернівцях у Художньому музеї під живу музику відкрилася фотовиставка Чернівецького фотоклубу «Позитив». Виставка приурочена до п’ятирічного ювілею спілки та називається «5+».
В експозиції представлені роботи різні за характером, напрямом та технікою виконання.
În ziua de marți 20,03,2012 în Muzeul de arte din Cernăuți a avut loc vernisarea expoziției foto сu titlul "+5", prin care s-a marcat cea de a 5-ea aniversare de la crearea FOTOCLUBULUI POZITIV CERNĂUȚI UCRAINA.
Expoziția s-a bucurat de mare succes şi datorită faptului că lucrările au avut un aspect deosebit de bun datorita printării lor la FIRMA COSMOS FOTO DIGITAL din BRAȘOV, lucru despre care s-a vorbit în cuvântarea dlui IGOR TIMOFICIUC, Președintele FOTOCLUB POZITIV CERNĂUȚI UCRAINA la vernisaj şi care a mulțumit cu această ocazie dlui STEFAN TOTH , A FIAP, Președintele AAFR , pt. ajutorul acordat în stabilirea acestei relații de colaborare reciproc avantajoase.
************************************************
*******************************************************************************
"Весняний фотовернісаж - 2012". Виставка аматорського фотоклубу "Позитив" під назвою "5+"
За свій черговий, насичений багатьма мистецькими подіями рік традиційно навесні відзвітував фотовиставкою чернівецький народний аматорський фотоклуб «Позитив». Та, скоріше, цей звіт не тільки й не стільки стосувався останнього року, скільки взагалі всього часу існування одного з найактивніших мистецьких угрупувань Буковини. А це, без малого, 5 років! Тому й назва виставки символічна – «5+». Та означає вона не самооцінку своєї діяльності членами клубу, як це проанонсували деякі чернівецькі репортери, а якраз 5 років активного творчого життя. А «+»... «Плюс - це ми є, ми розвиваємося й будемо працювати надалі. 5 років вже відбулося, проте є багато ідей, є натхнення й бажання», - зазначив керівник фотоклубу «Позитив» Ігор Тимофійчук.
Діяльність клубу і справді вражає. Щороку Чернівці завдяки зусиллям «позитивів» мають змогу побачити роботи відомих європейських та українських фотомитців на численних фотовиставках у Чернівецькому художньому музеї, а персональні та колективні виставки членів клубу вже давно стали доброю традицією для чернівчан та гостей міста. Не менш продуктивно творчі здобутки «Позитиву» презентуються в інших містах України та за кордоном – в Румунії, Молдові. Польщі, Угорщині, Австрії та Німеччині.
«Саму назву клубу - «Позитив» - можна сприймати в кількох значеннях. Певною мірою вона є символічною, оскільки є одним із термінів фотопроцесу і в той же час несе позитивні враження людям, які сприймають оточуючий світ крізь «око» фотомайстрів. Це - справжнє мистецтво побачити «на гостроті» ту ідею, образ, мить, які залишаться для нас на віки», - відмітив під час відкриття виставки представник управління культури Чернівецької ОДА Сорокоумов.
Як і завжди, в експозиції виставки глядач може побачити розмаїття художньої фотографії і різножанровість представлених робіт: це - портрети людей, природа, пейзажі, миттєвості, філософські, композиційні, графічні фотороботи. Члени фотоклубу використовують різні сюжети й техніки, в окремих випадках презентують суміш багатьох видів фотографії. «Оргкомітет виставки обирав кращі, на його думку, роботи. Перед вами - факти, події, художні образи, як це бачать члени «Позитиву», - каже Ігор Тимофійчук.
Цікаво, що ще п’ять років тому ідея створення аматорського фотоклубу виникла за чашкою кави і сьогодні ми є свідками того, як ця ідея реалізувалася, досягла нинішнього, високого рівня. Клуб об’єднав однодумців, які постійно намагаються щось покращити, змінити, привертають увагу до тих речей та явищ, крізь які ми кожен день проходимо, та не помічаємо. Через постійних рух «Позитиву» та вже згадувану велику кількість фотовиставок дуже помітним є значний розвиток художнього фото на Буковині. «Ми мусимо визнати, що фотоклуб «Позитив» від самого моменту свого заснування зробив один із найбільших, найвагоміших внесків у розвиток культури краю», - зауважила директор учбово-методичного центру культури Буковини, при якому й було засновано фотоклуб, пані Дарина Яремчук.
І дійсно, фотографія, як і будь-який інший вид мистецтва, об’єднує людей по різні боки регіонів та кордонів. Люди можуть не розуміти мову іншого народу, проте для шанувальників фотомистецтва не потрібні слова: культура й мова інших народів зрозуміло сприймається якраз через фотографію, яка набирає популярності з кожним роком. Свідченням цього є те, що на фотовиставках завжди багато відвідувачів, особливо під час вікриття.
А ми ще раз нагадуємо всім шанувальникам фотомистецтва, що фотовиставкою аматорського фотоклубу «Позитив» під назвою «5+» Чернівецький художній музей відкрив «Весняний фотовернісаж - 2012», в який входитимуть три різнопланові виставки. Це – вже другий фотовернісаж у стінах музею (http://artkomari.ucoz.ru/news/osinnij_fotovernisazh_2010_rozpochavsja_v_cherniveckomu_khudozhomu_muzeji/2010-09-17-22) і ми закликаємо всіх тих, хто є небайдужим до фотомистецтва, обов’язково відвідати виставкові зали музею та особисто переконатися в безмежності багатства сучасної фотографії!
Альберт Комарі
În ziua de marți 20,03,2012 în Muzeul de arte din Cernăuți a avut loc vernisarea expoziției foto сu titlul "+5", prin care s-a marcat cea de a 5-ea aniversare de la crearea FOTOCLUBULUI POZITIV CERNĂUȚI UCRAINA.
Expoziția s-a bucurat de mare succes şi datorită faptului că lucrările au avut un aspect deosebit de bun datorita printării lor la FIRMA COSMOS FOTO DIGITAL din BRAȘOV, lucru despre care s-a vorbit în cuvântarea dlui IGOR TIMOFICIUC, Președintele FOTOCLUB POZITIV CERNĂUȚI UCRAINA la vernisaj şi care a mulțumit cu această ocazie dlui STEFAN TOTH , A FIAP, Președintele AAFR , pt. ajutorul acordat în stabilirea acestei relații de colaborare reciproc avantajoase.
************************************************
18 mar. 2012
În memoria tragediei de la Lunca
Veşti din nordul Bucovinei // Un parastas în memoria românilor seceraţi de sovietici în lunca Prutului
18,03,2012. Cimitirul din Mahala, raionul administrativ Noua Sulita, reg. Cernăuţi, Ucraina.
Istoria trecutului nu poate fi ştearsă atât de uşor din inimile românilor nordbucovineni. Războaie, deportări, masacrul de la Fântâna Albă şi cel de la Lunca au secerat mii de vieţi omeneşti.
Numai în noaptea de 6 spre 7 februarie a îndepărtatului an 1941 în localitatea Lunca din Ţinutul Herţa au fost seceraţi de gloanţele grănicerilor sovietici peste 300 de români din satele Boian, Ostriţa herţei, Horecea Mănăstirii, Horecea Urbană, Plaiul Cosminului, Ceahor, Corovia, Mahala, care se îndreptau spre România. Trupurile neînsufleţite ale românilor au fost aruncate în trei gropi mari, acolo în luncile Prutului, însă, din păcate doar o singură groapă a fost descoperită. Acolo erau îngropaţi majoritatea martirilor din comuna Mahala, raionul Noua-Suliţă. Aceştia au fost aduşi acasă de către rude şi îngropaţi în cimitirul din sat. De atunci în fiecare an în aceste zile de primăvară se adună rudele, prietenii şi intelectualitatea bucovineană pentru a-i pomeni pe cei omorâţi fără vină în localitatea Lunca. Şi-n acest an românii din nordul Bucovinei s-au adunat la cimitirul din Mahala, unde primăria din sat, în frunte cu doamna Elena Nandriş, Societatea orăşenească „Golgota” şi Consulatul General al României la Cernăuţi au organizat un parastas în memoria martirilor din Mahala. Intelectualitatea bucovineană, scriitori, lideri ai asociaţiilor culturale româneşti, profesori, jurnalişti, rude ale victimelor au fost prezenţi la acel parastas, unde s-a vorbit încă o dată despre rana adâncă ce continuă să sângereze în inimile românilor din nordul Bucovinei, o rană care nu va putea fi vindecată niciodată.
Vitalie Zâgrea, Cernauti
sursa foto: Nicolae Hauca
Vezi toate fotografiile aici:
18,03,2012. Cimitirul din Mahala, raionul administrativ Noua Sulita, reg. Cernăuţi, Ucraina.
Istoria trecutului nu poate fi ştearsă atât de uşor din inimile românilor nordbucovineni. Războaie, deportări, masacrul de la Fântâna Albă şi cel de la Lunca au secerat mii de vieţi omeneşti.
Numai în noaptea de 6 spre 7 februarie a îndepărtatului an 1941 în localitatea Lunca din Ţinutul Herţa au fost seceraţi de gloanţele grănicerilor sovietici peste 300 de români din satele Boian, Ostriţa herţei, Horecea Mănăstirii, Horecea Urbană, Plaiul Cosminului, Ceahor, Corovia, Mahala, care se îndreptau spre România. Trupurile neînsufleţite ale românilor au fost aruncate în trei gropi mari, acolo în luncile Prutului, însă, din păcate doar o singură groapă a fost descoperită. Acolo erau îngropaţi majoritatea martirilor din comuna Mahala, raionul Noua-Suliţă. Aceştia au fost aduşi acasă de către rude şi îngropaţi în cimitirul din sat. De atunci în fiecare an în aceste zile de primăvară se adună rudele, prietenii şi intelectualitatea bucovineană pentru a-i pomeni pe cei omorâţi fără vină în localitatea Lunca. Şi-n acest an românii din nordul Bucovinei s-au adunat la cimitirul din Mahala, unde primăria din sat, în frunte cu doamna Elena Nandriş, Societatea orăşenească „Golgota” şi Consulatul General al României la Cernăuţi au organizat un parastas în memoria martirilor din Mahala. Intelectualitatea bucovineană, scriitori, lideri ai asociaţiilor culturale româneşti, profesori, jurnalişti, rude ale victimelor au fost prezenţi la acel parastas, unde s-a vorbit încă o dată despre rana adâncă ce continuă să sângereze în inimile românilor din nordul Bucovinei, o rană care nu va putea fi vindecată niciodată.
Vitalie Zâgrea, Cernauti
sursa foto: Nicolae Hauca
Vezi toate fotografiile aici:
16 mar. 2012
REVISTA PRESEI ROMÂNEŞTI NORDBUCOVINENE.
LIBERTATEA CUVÂNTULUI din 23.03.2012.
****************************************************************************
DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ:
*************************************************************************************************
Libertatea cuvântului din 16.03.2012.
DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ:
***************************************************************************
Cuvântul adevărului din 16.03.2012.
DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ:
**************************************************************************
Cuvântul adevărului din 8.03.2012.
DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ:
***************************************************************************************
Cuvântul adevărului din 17.02. 2012.
DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ:
******************************************************************************
Cuvântul adevărului din 17.02. 2012.
DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ:
*****************************************************************************************
MONITORUL DE HLIBOCA din 17.02.2012.
DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ:
************************************************************************
Libertatea cuvântului din 17.02.2012.
DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ:
************************************************************************
GAZETA de HERŢA din 17.02.2012.
DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ:
**************************************************************************
CONCORDIA din 17.02.2012
DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ:
**********************************************************************************
CUVÂNTUL ADEVĂRULUI din 10.02.2012
DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ:
CONCORDIA din 10.02.2012.
DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ:
http://fotki.yandex.ru/users/euromedia46/album/179274/slideshow/
GAZETA de HERŢA din 10.02.2012.
DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ:
http://fotki.yandex.ru/users/euromedia46/album/179271/slideshow/
LIBERTATEA CUVÂNTULUI din 10.02.2012.
DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ:
http://fotki.yandex.ru/users/euromedia46/album/179270/slideshow/
Libertatea cuvântului din 02/03/2012.
DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ:
CONCORDIA din 02/03/2012.
DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ:
http://fotki.yandex.ru/users/euromedia46/album/179033/slideshow/
* * *
GAZETA DE HERŢA din 02/03/2012
***
Libertatea cuvântului din 03.02.2012.
CONCORDIA din 01/27/2012
DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ
CU INSTRUMENTUL "LUPA":
SAU DESCĂRCA PAGINILE DIRECT DE AICI:
https://picasaweb.google.com/lh/photo/RotpvFX0Lw1ApEZis94qOGeAf8iWom3uC_9982Od1Q4?feat=directlink
DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ:
***************************************************************************
Cuvântul adevărului din 16.03.2012.
DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ:
**************************************************************************
Cuvântul adevărului din 8.03.2012.
DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ:
***************************************************************************************
Cuvântul adevărului din 17.02. 2012.
DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ:
******************************************************************************
Cuvântul adevărului din 17.02. 2012.
DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ:
*****************************************************************************************
MONITORUL DE HLIBOCA din 17.02.2012.
DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ:
************************************************************************
Libertatea cuvântului din 17.02.2012.
DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ:
************************************************************************
GAZETA de HERŢA din 17.02.2012.
DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ:
**************************************************************************
CONCORDIA din 17.02.2012
DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ:
**********************************************************************************
CUVÂNTUL ADEVĂRULUI din 10.02.2012
DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ:
CONCORDIA din 10.02.2012.
DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ:
http://fotki.yandex.ru/users/euromedia46/album/179274/slideshow/
GAZETA de HERŢA din 10.02.2012.
DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ:
http://fotki.yandex.ru/users/euromedia46/album/179271/slideshow/
LIBERTATEA CUVÂNTULUI din 10.02.2012.
DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ:
http://fotki.yandex.ru/users/euromedia46/album/179270/slideshow/
Libertatea cuvântului din 02/03/2012.
DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ:
CONCORDIA din 02/03/2012.
DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ:
http://fotki.yandex.ru/users/euromedia46/album/179033/slideshow/
* * *
GAZETA DE HERŢA din 02/03/2012
***
Libertatea cuvântului din 03.02.2012.
CONCORDIA din 01/27/2012
DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ
CU INSTRUMENTUL "LUPA":
CONCORDIA din 01/27/2012 |
SAU DESCĂRCA PAGINILE DIRECT DE AICI:
https://picasaweb.google.com/lh/photo/RotpvFX0Lw1ApEZis94qOGeAf8iWom3uC_9982Od1Q4?feat=directlink
11 mar. 2012
România văzută de artişti fotografi ucraineni./ Румыния глазами украинских фотохудожников.
Festivalul Naţional cu participare internaţională „Luna Fotografiei din România”, organizat de Asociaţia Artiştilor Fotografi din România, sub patronajul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional şi auspiciile Federaţiei Internaţionale de Artă Fotografică, oferă şi Organizaţiilor partenere din străinătate, iniţierea unor manifestări expoziţionale de excepţie.
În acest context membrii Fotoclubului „Pozitiv” din Cernăuţi (FCPC) au propus să organizeze în sălile Muzeului de Arte din centrul acestui minunat oraş o expoziţie inedită, în care este prezentată România.
În cadrul expoziției au fost prezentate 40 de fotografii alb-negru şi color, realizate de 6 artiști fotografi din Cernăuți: Igor Timofiiciuc, Vasile Paladean, Taras Perun, Hauca Nicolai, Andrei Sauleac şi Roman Ostapciuc.
Artiştii fotografi din cele două ţări au organizat dea lungul anilor mai multe manifestări, care a permis deplasarea lor în România, respectiv în Ucraina. Astfel artiştii fotografi din Ucraina, care au vizitat ţara noastră au avut posibilitatea de a fotografia în mai multe zone pitorești ale României. Din cele mai reuşite imagini realizate cu aceste ocazii a fost alcătuita aceasta expoziţie. La vernisajul din data de 09 februarie 2012 au participat pe lângă un număr mare de public şi Inna Kiţul, directoarea Muzeului de Arta, Sergiu Hachman, coordonator pentru colaborarea transfrontaliera moldo-romana-ucraineana , artistul fotograf Igor Timoficiuc, preşedintele Fotoclubului „Pozitiv”, respectiv preşedintele AAFR Ştefan Toth A.FIAP, care a ţinut să onoreze cu prezenţa acest eveniment, în ciuda iernii deosebite.
În cadrul vernisajului președintele AAFR i-a înmânat artistului fotograf Nicolae Hauca, medalia de aur AAFR obținută la ediția a VI-a a Salonului International al Artiștilor Fotografi Romani şi Maghiari de Pretutindeni, respectiv medalia de bronz FIAP, obținuta la ediția a VIII-a a Salonului International de Artă Fotografică Bucovina Mileniul III, cu fotografia In siguranţă.
Salonul International al Artiștilor Fotografi Români şi Maghiari de Pretutindeni, ediția a VI-a.
Prin organizarea Salonului Internaţional, artiştii fotografi români şi maghiari de pretutindeni, au dorit să sărbătorească cu demnitate şi respect, Ziua Culturii Române (15 ianuarie) şi Ziua Culturii Maghiare (22 ianuarie), împreună cu oficialităţile şi publicul iubitor de artă fotografică din cele două ţări. Salonul a fost organizat sub înaltul patronaj al preşedintelui României Traian Băsescu şi preşedintelui Ungariei, Pál Schmitt , cu sprijinul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Cultural din România şi al Asociaţiei Artiştilor Fotografi din România (AAFR).
În urma jurizării, ce a avut loc la sediul Centrului Cultural al Republicii Ungare, în fruntea palmaresului celor menționați, cu Medalia de aur AAFR s-a plasat Hauca Nicolae (UA) cu lucrarea fotografică «Generaţii».
***
Fotoreporterul cernăuţean Hauca Nicolae pentru lucrarea «În siguranţă» a fost distins cu Medalia de bronz FIAP (Federaţia Internaţională de Artă Fotografică).
La sediul Muzeului de Științe ale Naturii din Suceava a avut loc jurizarea lucrărilor primite pentru ediţia a VI-a a Salonului Internaţional de Artă Fotografică „Bucovina Mileniul III”, organizat de Uniunea Artiştilor Fotografi din Bucovina - Suceava, sub patronajul Federaţiei Internaţionale de Artă Fotografică şi al Asociaţiei Artiştilor Fotografi din România. Pentru ediţia din acest an au existat doua secțiuni: jurnalism şi tradiţii. Au participat artiştii fotografi din Argentina, Bangladesh, China, Coreea de Sud, Finlanda, Israel, Italia, Japonia, România, Spania, Ungaria şi Ucraina. Artiştii fotografi din România s-au pregătit în mod deosebit pentru această manifestare, lucru care se reflectă şi în numărul lucrărilor acceptate şi premiate. După vizionarea celor 229 lucrări primite juriul International a acceptat pentru expunere un număr de 91 lucrări şi a acordat cele 27 medalii şi menţiuni FIAP şi AAFR. Salonul Internaţional „Bucovina Mileniul III” se înscrie armonios în șirul acțiunilor artistice din cadrul celei de-a III-a, ediție a Festivalului naţional cu participare internaţională, „Luna Fotografiei din România”, organizat de Asociaţia Artiştilor Fotografi din România, sub auspiciile FIAP şi care se derulează în cadrul Bicentenarului „Szathmári Pap Károly - Carol Pop de Szathmari” considerat primul fotoreporter de război din lume.
Recent la vernisarea salonului «România văzută de artişti fotografi ucraineni», сare a avut loc în sediul Muzeului de artă din Cernăuți, fotoreporterul Hauca Nicolae a intrat în posesia acestor două medalii.
Ştefan Toth, A. FIAP, preşedintele Asociaţiei Artiștilor Fotografi din România.
Fotofrafii de Igor Molodkin si Vasile Hristofulov.
* * *
9 лютого о 16:00 у Чернівецькому художньому музеї відбулось відкриття виставки учасників фотоклубу «Позитив» під назвою «Румунія очима буковинців». Фотовиставка проходила під патронатом асоціації фотохудожників Румунії ти FIAP.
Фотовиставка – своєрідний підсумок поїздок до Румунії чернівецьких фотографів: Тимофійчука І., Перуна Т., Остапчука Р., Гавки M., Сауляка А., Паладяна В.
В експозиції представлені 35 робіт різних за характером, напрямками та техніками виконання. У них фотографи намагаються втілити своє бачення сусідньої держави. По завершенні виставки у Чернівцях роботи будуть представлені у Румунії.
Виставка триватиме до 5 березня 2012 р.
* * *
На открытии данной фотовыставки Штефан Тот, А. FIAP, Президент AAFR поздравил авторов с творческими успехами и вручил золотую медаль AAFR черновицкому фоторепортёру Николаю Гавка за работу "Поколения", которая заняла первое место в шестом выпуске Международного фотоконкурса среди румынов и венгров отовсюду.
Также тот же автор был награжден бронзовой медалью FIAP за работу "В безопасности" представленную в рамках шестого выпуска Международной выставки фотографического искусства "Буковина третьего тысячелетия", организованная Союзом фотохудожников Буковины - Сучава, под эгидой Международной федерации фотоискусства и Ассоциации Фотохудожников Румынии. В этом году было два раздела: журналистика и традиции. В фотографическом салоне приняли участие фотохудожники из Аргентины, Бангладеш, Китая, Южной Кореи, Финляндии, Израиля, Италии, Японии, Румынии, Испании, Венгрии и Украины. Международная выставка «Буковина третьего тысячелетия» является частью национального фестиваля с международным участием "Месяц фотографии в Румынии», организованного Ассоциацией фотохудожников Румынии, под эгидой FIAP, событие,которое посвященно двухсотлетию Карола Поп де Сатмари, котрый считается первым военным фотографом в мире.
Фoтo Игоря Молодкина и Василя Христафулова.
* * *
http://www.youtube.com/watch?v=8jW1cPQ-ypE&feature=youtu.be
http://fotki.yandex.ru/users/euromedia46/album/179255/slideshow/
FOTO de HRISTAFULOV VASILE ANTONOVICI
В художньому музеї - "Румунія очима українців"
Румунію очима українських фотохудожників можуть цими днями побачити всі шанувальники фотомистецтва на Буковині. Чергову свою виставку в Чернівецькому художньому музеї презентував чернівецький народний аматорський фотоклуб «Позитив». На ній презентовані фотографії, зроблені членами фотоклубу протягом кількох років планових поїздок до Румунії.
Взагалі чернівецький фотоклуб «Позитив» є давнім та надійним партнером Асоціації фотохудожників Румунії, адже вже протягом трьох років тривають обопільні регулярні планові поїздки обміну досвідом українських і румунських колег. Звичайно, супроводжуються такі відвідини й виставками: достатньо згадати ряд виставок румунських майстрів художньої фотографії, презентованих фотоклубом «Позитив» та ЧОО НСФХУ в Чернівецькому художньому музеї, а також у приміщенні Румунського національного дому і Товариства Румунської культури імені Міхая Емінеску. Це - персональна виставка робіт Корнела Хлупіни, колективні виставки «Сеньори», що презентувала творчість старшого покоління румунських майстрів художнього фото, та «Біло-чорне» - виставка чорно-білих фоторобіт аматорського фотоклубу міста Яси.
Втім, і «позитиви» разом із членами буковинської фотоспілки часто виставляють свої роботи в різних регіонах Румунії, приймають участь у різних фотоконкурсах та фестивалях і здобувають на них преміїї й нагороди. «Таке спілкування – невід’ємна частина будь-якого партнерства. Обопільні відвідини «вони до нас, ми до них», обмін досвідом та виставками. І от якраз на базі цих відвідин і виникли фотографії, що зараз знаходяться в експозиції. Вони – лише маленька частина нашого погляду на сучасну Румунію, Це, так би мовити, наше сприйняття Румунії: природа, портрети, люди, з якими ми спілкувались... А кожна поїздка – нові враження!», - пояснив голова чернівецького фотоклубу «Позитив» Ігор Тимофійчук.
Насправді «румунських» фоторобіт у «позитивів» дуже багато, достатньо ще на кілька виставок, проте автори вирішили узагальнити враження і в стислій формі показали таку різну, цікаву й контрастну Румунію. Хоча, за словами того ж Ігора Тимофійчука, продовження виставки у майбутньому є можливим.
Як вже вище було зазначено, на світлинах ми бачимо різні регіони Румунії, кожен з яких має свої відмінності та особливості. Це подекуди ледь помітні риси, проте їх можна побачити чи відчути на представлених роботах.
На відкриття виставки, як і на початку минулого року, завітав президент Асоціації фотохудожників Румунії Іштван Тот, в якого було відразу кілька причин відвідати Україну. По-перше, він вручив члену фотоклубу «Позитив» Миколі Гавці нагороди від АФР за співпрацю і заслуги, а по-друге, транзитом через Чернівці пан президент попрямував до Києва, де цими днями відкривається виставка АФР.
Організатори «Румунії очима українців» зазначили, що після експонування в Чернівцях виставка вирушить до Румунії, де місцеві фотомитці зможуть ознайомитися із поглядами на їхню країну українських колег. А наразі запрошуємо всіх поціновувачів художньої фотографії до художнього музею Чернівців, де виставка триватиме до .
Альберт Комарі
P.S. У наступному місяці ЧОО НСФХУ та чернівецький народний аматорський фотоклуб «Позитив» презентують наступну виставку художньої фотографії в Чернівецькому художньому музеї. Про тематику робіт, авторів та особливості майбутньої експозиції читайте незабаром на нашому порталі.
Щодо авторів «Румунії очима українців»... "Прошу любить и жаловать": Ігор Тимофійчук, Тарас Перун, Роман Остапчук, Андрій Сауляк, Микола Гавка, Василь Паладян.
http://artkomari.ucoz.ru/news/v_khudozhnomu_muzeji_rumunija_ochima_ukrajinciv/2
Abonați-vă la:
Postări (Atom)