Revista presei nordbucovinene de limba română din 17/05/2013

DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ (ALEGE SUB COLŢUL DIN DREAPTA JOS AL IMAGINII ACCESTATE (!!!) MĂRIMEA ORIGINALULUI = "ОРИГИНАЛ"):  «CUVÂNTUL ADEVĂRULUI din 17,05,2013"

ZIUA EUROPEI LA CATEDRA DE FILOLOGIE ROMÂNĂ ŞI CLASICĂ

         „EUROPA – CASA NOASTRĂ COMUNĂ” a fost genericul manifestării organizate de Catedra de filologie română şi clasică a Universităţii Naţionale „Yuri Fedkovici” din Cernăuţi în colaborare cu Consulatului General al României la Cernăuţi pe data de 15 mai 2013.

După imnul Europei, în cuvântul de deschidere a manifestării, şeful Catedrei de filologie română şi clasică Gheorghe Jernovei a menţionat importanţa organizării unor manifestări (Ziua Europei, Săptămâna Francofoniei, Zilele Naţionale a unor state), care reflectă obiectivele de integrare ale Ucrainei în Comunitatea Europeană şi relaţiile Statului Ucrainean cu ţările membre ale Uniunii Europene. Acest lucru este foarte important pentru mediul academic şi studenţesc, care prin intermediul relaţiilor academice devin factori importanţi pentru stabilirea şi consolidarea acestor legături interumane şi interstatale.

         Mesajul de salut din partea rectoratului Universităţii Naţionale „Yuri Fedkovici” din Cernăuţi a fost adus de rectorul Universităţii, profesorul universitar Stepan Melniciuc. El a menţionat faptul că astfel de manifestări au devenit posibile pentru popoarele Europei numai după o epocă de confruntări politice şi militare din secolul al XX-lea, iar pentru Ucraina – după declararea independenţei Statului Ucrainean, care şi-a formulat ferm orientarea europeană şi intenţia de a deveni în viitor ţară membră a Uniunii Europene. Din acest motiv, Universitatea din Cernăuţi realizează din plin o strategie de extindere a relaţiilor academice, în primul rând, cu instituţiile similare din ţările Europei, precum şi cu cele din altele părţi ale lumii.

         Decanul Facultăţii de Filologie, profesorul universitar Boris Bunciuc a salutat participanţii manifestării, menţionând faptul că astfel de întâlniri lărgesc orizontul de cunoştinţe al studenţilor despre lumea contemporană şi deschid noi perspective pentru creşterea lor profesională.

         Doamna Denisa Gabor, Consul General interimar al Consulatului General al României la Cernăuţi a adus, în mesajul de salut al Consulatului, sincere mulţumiri Catedrei de filologie română şi clasică şi rectoratului Universităţii Naţionale „Yuri Fedkovici” din Cernăuţi pentru frumoasele tradiţii de colaborare, care s-au constituit de-a lungul anilor între aceste instituţii, şi, în mod deosebit Domnului rector pentru extinderea şi consolidarea relaţiilor academice cu instituţiile similare din România. Doamna Denisa Gabor a dat citirei şi mesajul de salut venit din partea Doamnei Sanda Maria Ardeleanu, deputat în parlamentul României, Doctor Honoris Causa al Universităţii din Cernăuţi, care din motive de serviciu nu a putut participa direct la manifestare şi a trimis următorul mesaj de salut participanţilor.

Dragi Prieteni ai Europei!

Daţi-mi voie să mă alătur Dumneavoastră astăzi, la sărbătoarea Zilei Europei, şi să salut inițiativa Universităţii „Yuri Fedkovici”, a Catedrei  de Filologie Română şi Clasică şi a Consulatului României la Cernăuţi, de a organiza acest Forum Internaţional de dezbatere asupra problemelor Europei.

Atât în România cât şi în Ucraina, am început să vorbim deschis despre Europa abia în anii ’90. Deşi am fost şi rămânem popoare ale Europei, perioada comunismului ne-a separat de valorile declarate şi respectate în spaţiul european. Îmi amintesc cum am fost nevoiţi să demonstrăm, în perioada de preaderare la Uniunea Europeană, cu argumentele puternice ale istoriei şi culturii noastre, că locul românilor a fost dintotdeauna în Europa, că am iubit mereu acest continent încărcat de spiritualitate şi tradiţii într-o diversitate şi densitate unice în lume şi că recunoaşterea apartenenţei noastre europene vine ca o reparaţie binemeritată după jumătate de secol de izolare.

S-au conturat în timp două  perspective de raportare la Europa: cea geografică şi culturală, în care am fost mereu „acasă”, în care şi Dumneavoastră sunteţi „acasă”, şi cea juridică şi politică, sub forma construcţiei Uniunii Europene. România a sărbătorit la 9 mai 20 de ani de la semnarea Acordului European care s-a aflat la fundaţia cooperării  dintre ţara noastră şi Uniunea Europeană. La aproape 7 ani de la aderarea noastră la Uniunea Europeană, recunoaşterea avantajelor acestei apartenenţe este de netăgăduit pentru orice român care poate constata „pe viu” ritmul modernizării instituţiilor, libertatea de afirmare la nivel european, urmare a libertăţii de mişcare ca cetăţeni europeni, creşterea oportunităţilor economice şi sociale în vederea ridicării nivelului nostru de viaţă.

Anul 2013 este declarat şi Anul European al Cetăţenilor, de aceea considerăm că a vorbi despre Europa reprezintă un eveniment simbolic atât pentru bătrânul Continent cât şi pentru cetăţenii săi. În opinia mea, cred că nu  putem iubi Europa  fără a iubi şi construcţia unică în felul ei, Europa Unită, în interiorul căreia România joacă deja un rol decisiv inclusiv, prin sprijinirea integrării europene a Balcanilor de Vest şi a ţărilor din Vecinătatea Estică, printre care marea Ucraină.

Pentru mine, ca profesor universitar, deschiderea României către Europa, aderarea ei la Uniunea Europeană au însemnat ruperea tuturor barierelor şi blocajelor în informarea în plan ştiinţific, cultural, şansa promovării unui plurilingvism autentic, extinderea experienţelor profesionale şi beneficiul de pe urma schimbului de practici în domeniul educaţiei. Ca om politic, am constatat forţa uriaşă pe care o generează solidaritatea şi cooperarea între statele Uniunii Europene, între cei peste o jumătate de miliard de cetăţeni ai săi. Obstacolele inerente prin care a trecut şi trece Uniunea Europeană au fost învinse de principiile de funcţionare a acestei construcţii istorice în care recunoaştem idealismul şi pragmatismul părinţilor săi fondatori.

Pentru că ne aflăm în cea mai înaltă Şcoală din această zonă a Europei, prin tradiţie, calitate a învăţământului şi cercetării, rezonanţă internaţională, Universitatea Naţională „Yuri Fedkovici”, obiectiv UNESCO, pentru că Universitatea „Stefan cel Mare” din Suceava se identifică cu valorile istorice ale învăţământului cernăuţean, pentru că m-am implicat de-a lungul anilor în reconstruirea unei colaborări pe bază de parteneriat ce a condus la întemeierea unui consorţiu din care universităţile noastre să facă parte, în calitate de Doctor Honoris Causa al acestei instituţii academice, Vă rog să-mi permiteţi să reafirm încrederea într-o unitate de aspiraţii, năzuinţe şi idealuri care confirmă congruenţa politicilor noastre educaţionale cu normele şi obiectivele Uniunii Europene. Diversitatea are la bază cultivarea identităţii culturale,  lingvistice pe care Europa  le-a respectat şi promovat dintotdeauna, iar construcţia din care fac parte deocamdată 27 de state, aşteptând-se aderarea celui de-al 28-lea, contopeşte varietatea într-o unitate a principiilor şi valorilor.

Vă rog să-mi permiteţi, ca în încheiere, să Vă adresez un călduros „La mulţi ani!” în Europa.

Prof. univ. DHC Sanda-Maria ARDELEANU, Deputat în Parlamentul României

Doamna Aurica Bojescu a transmis mesajul de salut al deputatului Radei Supreme a Ucrainei, Domnul Ion Popescu, şeful delegaţiei ucrainene în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, în care Domnul parlamentar a evidenţiat eforturile Ucrainei pentru semnarea Acordului de asociere a Ucrainei la Uniunea Europeană.

         Şeful Departamentului de relaţii internaţionale al Universităţii Naţionale „Yuri Fedkovici” din Cernăuţi, Domnul Serghei Lucaniuk a prezentat studenţilor Catedrei toate posibilităţile de a folosi din plin relaţiile academice europene prin intermediul programelor de schimb academic Erasmus Mundus, Janus, Emerge şi altele. El a subliniat faptul că Universitatea Naţională „Yuri Fedkovici” din Cernăuţi realizează colaborarea pe bază de acorduri bilaterale şi cele mai multe acorduri cu instituţiile similare le are cu Polonia, Germania şi România.

         De un deosebit interes pentru cei prezenţi au fost mesajele Doamnei Kati Brunner din Germania, colaboratoare la GEDAKENDACH ZENTRUM (Centrul de cultură germană) de la Universitatea Naţională „Yuri Fedkovici” din Cernăuţi şi ale studentelor Zilke şi Hanna din Germania, care se află la universitatea cernăuţeană în stagii de documentare. Ele au vorbit despre experienţa Germaniei în domeniul stabilirii şi extinderii relaţiilor academice şi schimbului de studenţi şi cadre didactice în spaţiul academic european.

         Dezbaterile care au urmat au fost foarte informative şi de folos pentru toţi cei prezenţi la această frumoasă manifestare.

                         (Corespondentul nostru). 

În   fotografiile  şi  secvenţele  video în limbile română şi ucraineană de  mai   jos realizate  de Nicolae Hauca vă  oferim  un  reportaj  de la această manifestare.                                                                                                                                                                        
                          *********************************************************************************

*********************************************************************************

 ********************************************************************************* ****************************************************************************************************************************************************************** ********************************************************************************* ****************************************************************** ************* *********************************************************************************

******************************************************************* *************
******************************************************************************** ************************************************************************************************************************************************* ***************** ********************************************************************************************************************************************** ***************** ***************************************************************** **************** **************************************************************** ***************** ******************************************************************************************************************************************************************  *********************************************************************************

*******************************************************************************

FOTOREPORTAJ DE LA FESTIVALUL «HOTINUL MEDIAVAL»

       Între 9 și 12 mai 2013 în Ucraina a avut loc un mega-eveniment - ediţia a IV-a a Festivalului Istoric International "Hotinul medieval".
       La evenimentul, care are loc anual în vecinătatea cetăţii din Hotin, au participa reprezentanți ai celor mai bune cluburi de reconstrucție istorică din Ucraina, Rusia, Belarus și Moldova.
        Vă oferim în continuare un fotoreportaj realizat de Nicolae Hauca.

Revista presei nordbucovinene de limba română din 10/05/2013

DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ (ALEGE SUB COLŢUL DIN DREAPTA JOS AL IMAGINII ACCESTATE (!!!) MĂRIMEA ORIGINALULUI = "ОРИГИНАЛ"):  «CONCORDIA DIN 10,05,2013»

ADUNAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII PENTRU CULTURĂ ŞI LITERATURĂ ROMÂNĂ ÎN BUCOVINA. 11.05.2013. RĂDĂUŢI.

                        În ziua de 11,05,2013 la Rădăuţi - Bucovina a avut loc adunarea generală a Societarii pentru cultură şi literatură română din Bucovina.
            Ia fiinţă, la Cernăuţi, în 1862, sub denumirea de „Reuniunea Română de Lectură din Cernăuţi”, la iniţiativa unui comitet format din I. Gh. Sbiera, Orest Renei, Ioan Popescul, baron Nicolae Vasilco şi Leon Ciupercovici. La început, se doreşte a fi o asociaţie care pune la îndemână românilor cărţi, reviste, ziare, într-o sală de lectură; se organizează şi o bibliotecă.
                       În fotografiile şi secvențele video de mai jos realizate de Nicolae Huaca vă oferim un reportaj de la această manifestare.

*****************************************************************************
În discursul de inaugurare din 1 mai 1862, Al. Hurmuzachi arată că rostul Societăţii este cultural, dar, mai, ales naţional românesc. Primul comitet era format din: Mihai Zotta – preşedinte, Al. Hurmuzachi – vicepreşedinte, I. Gh. Sbiera – secretar, Ion Calinciuc, Aron Pumnul, Al. Costin, Leon Ciupercovici – membri, iar Orest Renei, Leon Popescul şi baron N. Vasilco – membrii supleanţi. Factorul organizator important a fost I. Gh. Sbiera, care a fost secretar, cu intermitenţe, până în 1896. 
S-a constituit cu 185 de membri dintre care: 71 de preoţi, 62 de boieri, 52 de funcţionari. Cărţile şi revistele necesare activităţii Societăţii, în cea mai mare parte, se aduceau din România, dar erau foarte strict controlate de autorităţile austriece. Pentru a scăpa de acest control, a fost angajat un om de încredere la Mihăileni, care trecea publicaţiile pe sub nasul autorităţilor imperiale!
Limba „oficială” a Reuniunii, folosită atât între membrii ei cât şi în corespondenţa cu autorităţile statului a fost întotdeauna numai cea română, folosită de timpuriu cu grafie latină. 
Al. Hurmuzachi şi-a dat seama că trebuie să se modifice statutul, că vremurile impun cerinţe noi românilor. Propune, la 25 mai 1863, ca Societatea să se numească „Societatea Bucovineană pentru Literatura şi Cultura Poporului Român”, dar s-a aprobat de către autorităţile habsburgice numele de „Societatea pentru Literatura şi Cultura Română în Bucovina”. Noul statut şi noua denumire intră în vigoare la 1 ianuarie 1865. Tot atunci se alege ca vicepreşedinte, apoi ca preşedinte, Gh. Hurmuzachi, care va conduce strălucit Societatea până în 1882.
Activitatea societăţii se îmbogăţeşte şi se diversifică, polarizează în jurul ei viaţa culturală, socială, naţională a românilor din Bucovina, în strânsă legătură cu România şi cu Transilvania. Se desfăşoară o activitate imensă pentru dezvoltarea învăţământului românesc.
Bărbaţi iluştri din toată aria românească devin membrii ei de onoare şi colaborează cu ea: Andrei Şaguna, Gh. Bariţiu, A. Tr. Laurian, Vicenţiu Babeş, Andrei Mocioni, B. Bolintineanu, C. Hurmuzachi etc. Între 1865-1869, Societa-tea publică revista ”Foaea Societăţii pentru Literatura şi Cultura Română în Bucovina”. Revista descoperă doi poeţi – D. Petrino şi V. Bumbac. În primul număr apare „Dulce Bucovină / Veselă grădină”… de V. Alecsandri (care nu era de acord cu ortografia revistei!).
În Adunarea generală din 23 ianuarie 1867, Al. Hurmuzachi cere ca Societatea să se preocupe de predarea în şcoli a istoriei românilor. Se propune înfiinţarea unei catedre de istorie naţională la liceul de stat din Cernăuţi. Alecu Hurmuzachi revine asupra acestei probleme în 17 februarie 1868. Cu această ocazie se afirmă că poporul român trebuie să-şi cunoască istoria şi să se opună germanizării prin şcoală. Guvernul tergiversează ţinerea în şcoli publice a cursului de istoria românilor. În Adunarea generală din 20 iulie 1868, Gh. Hurmuzachi zice: „Să cucerim prin luptă ceea ce ni se cuvine prin lege”. Tot acum se stabileşte ca numele societăţii să fie Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, denumire care este valabilă şi astăzi.
Se pune accent pe învăţământul poporal românesc: se acordă burse, manuale şcolare, inclusiv pentru cursuri de comerţ, industrie şi meserii. Societatea inaugurează un curs particular de istoria românilor. Se iscă un conflict între autorităţile locale şi Societate, care este obligată să prezinte un raport de activitate către autorităţi. 
Din banii Fondului Religionar Greco-Oriental al Bucovinei se înfiinţează două şcoli secundare – în Suceava şi Cernăuţi –, dar, sub pretext că nu-s nici profesori români şi nici manuale în limba română, aceste şcoli devin germane! 
Începând cu 1874, Societatea publică, în fiecare an, un calendar. Se redactează manuale şcolare în limba română, inclusiv pentru şcolile din Transilvania. Se editează broşuri de lectură pentru elevi inaugurându-se colecţiile „Biblioteca pentru tinerimea română” şi „Biblioteca pentru tinerimea română adultă”. 
Societatea a boicotat sărbătorirea centenarului răpirii Bucovinei (1875) şi inaugurarea Universităţii germane de la Cernăuţi. Se ceruse o universitate românească, ce nu s-a aprobat.
Imediat după înfiinţarea sa, Societatea a fost preocupată să aibă un sediu corespunzător. După mai multe locaţii, spre sfârşitul secolului al XIX-lea, Societatea reuşeşte să-şi amenajeze un sediu corespunzător, situat în centru Cernăuţilor şi numit „Palatul Naţional”, în care se vor adăposti toate societăţile culturale ale comunităţii româneşti din Bucovina. În acest sediu vor avea loc evenimentele din octombrie-noiembrie 1918, care au condus la unirea Bucovinei cu România. În sediile Societăţii, pe timp de iarnă, se ţin conferinţe publice, cu un deosebit succes, între anii 1883-1891!
În 1888 Societatea ridică în Cimitirul central din Cernăuţi un impunător monument funerar la mormântul lui Aron Pumnul, unul dintre cei mai importanţi întemeietori ai ei, iar în anul 1897 achiziţionează o tipografie care devine „Tipografia Mitropolit Silvestru Morariu”, care va depune o importantă activitate pe tărâm naţional. Începând cu anul şcolar 1896-1897, Societatea deschide la Cernăuţi Internatul de Băieţi Români, cu o capacitate de 250 de locuri, care va funcţiona neîntrerupt până la cel de-al Doilea Război Mondial.
În timp, au loc alegeri şi se aleg noi comitete de condu-cere. În 1900 va fi ales preşedinte Dionisie Bejan, care va conduce Societatea până în 1920 şi care va juca un rol principal în evenimentele care au premers Unirea. În 1909 sunt aleşi în comitet, ca vicepreşedinţi, Iancu Flondor şi Sextil Puşcariu, iar ca secretar George Tofan. Acest comitet îşi îndreaptă atenţia asupra satelor bucovinene ucrainizate şi acţiunile lui în această chestiune au dat rezultate remarcabile. Societatea întemeiază şcoli particulare româneşti în comunele: Breaza, Călineşti (Cuparencu şi Enachi), Carapciu pe Ceremuş, Comareşti, Costeşti, Cotul Bainschi, Geminea, Hliboca, Măriţei, Mihalcea, Panca, Şerbăuţi, cu 25 de clase, 1400 de elevi şi 25 de învăţători.
Tot cu fonduri proprii, Societatea înfiinţează o şcoală normală (liceu pedagogic), organizează turnee de teatru (P. Liciu, C. Belcot), şezători literare ale unor scriitori din România, zborul demonstrativ al lui Aurel Vlaicu de la Cernăuţi (1912) etc.
După Unire, societatea îşi continuă rodnica sa activitate. În special în perioada 1929-1940, când în fruntea ei se afla profesorul universitar Grigore Nandriş, concentrându-şi activitatea asupra satelor, înregistrează rezultate notabile. Atunci se realizează şi construcţia Palatului Cultural din Piaţa Vasile Alecsandri din Cernăuţi, azi sediu al Casei Ofiţerilor din Cernăuţi.
Şi după instaurarea comunismului, Societatea şi-a desfăşurat, un timp, activitatea în exil. În numele Societăţii s-au depus memorii în favoarea Bucovinei şi Basarabiei la Conferinţa de pace de la Paris. În 1962, la New York, Societatea şi-a sărbătorit centenarul existenţei sale, ocazie cu care s-a tipărit şi o carte.
SCLRB, azi
Un grup de 30 de intelectuali o reactivează la 27 martie 1990. Îşi are sediul în Rădăuţi, Piaţa Unirii nr. 67, camerele 35-39. Statutul este cel vechi, adaptat vremurilor de astăzi. Are circa 1000 de membri, printre care academicieni, profesori universitari, medici, jurişti etc. din toate colţurile ţării. A înfiinţat filiale în oraşe mari ale ţării: Bucureşti, Iaşi, Braşov, Cluj, Târgu Mureş, Bacău, Suceava, Botoşani şi în multe localităţi din judeţul Suceava. Activitatea ei este cunoscută în ţară şi peste hotare. 
La iniţiativa ei s-a înfiinţat Institutul „Bucovina” al Academiei Române, cu sediul în Rădăuţi. În fiecare vară, societatea organizează cursurile Universităţii Populare „Ion Nistor”, din care au avut loc douăzeci de ediţii. Societatea are o editură în care s-au tipărit cărţi de Ion Nistor, Vasile Ţigănescu, Mihai Teliman şi diverşi autori bucovineni contemporani. Revista de cultură „Septentrion” este organul de presă al Societăţii.
La sediul său din Rădăuţi, Societatea şi-a amenajat o sală de festivităţi, o bibliotecă cu peste 5000 de volume, un depozit de carte şi birouri de lucru. Tot acolo s-a amenajat fondul documentar bucovinean „Ştefan Bucevschi”, care conţine un corp de publicaţii, documente şi manuscrise, deosebit de valoros. 
Societatea afirmă cu argumente istorice, culturale, sociale, etnografice, caracterul românesc al întregii Ţări de Sus. Hotarele de nord-est ale românităţii sunt pe Ceremuş, Colacin, Serafineţ, Nistru, cum le-a fixat Ştefan cel Mare, cum sunt consemnate în tratate internaţionale şi în „Descrierea Moldovei” de Dimitrie Cantemir, sfinţite cu sânge, lacrimi şi sudoare de strămoşi. 
(Colegiul director al SCLRB)                                                                                                                          (Sursa - CRAI NOU NR. 6243 :: SÂMBĂTĂ, 11 MAI 2013 (EDIŢIE ARHIVATĂ)